1,803 matches
-
mai înalte sfere ale binelui ceresc. La finele sejurului, cei doi erau deja logodiți printr-un legământ solemn, într-o seară cu lună plină, în sclipirile argintii ale unei zăpezi de vis, urmând a perfecta curând toate formele cerute de pământeni la starea civilă. Dacă mama ei va insistamirilor le era indiferentvor păși și în fața altarului, pentru a fi împodobiți cu pirostriile regești ale cununiei. Când veni acasă și-i împărtăși mamei sale vestea cea mare, aceasta plânse îndelung, Olga fiind
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe creastă, să-l prăvale până jos pentru a-și relua iarăși, la infinit, împingerea bolovanului spre vârful gorganului. Acum, de ce am adus eu vorba despre acest personaj din legendele grecești, într-o prefață a unei cărți omagiale? Închinată unui pământean din zilele noastre! Pentru că noi, oamenii, folosim comparația ca argument și atunci când subiectul de comparat este un rege celebru, discursul pare și mai convingător. Și astfel, pe talgerul Balanței asemănărilor dintre Sisif și amicul meu de o viață, Ion N.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
Am Încercat să ascult, dar era aproape șapte seara și Încercam să mă hotărăsc dacă sunt moartă de foame, total Îngrețoșată sau pur și simplu extenuată. Cred că eram toate trei. Nici n-am observat când cel mai Înalt dintre pământeni a intrat pe ușă. — TU DE COLO! am auzit o voce de undeva din spatele meu. RIDICĂ-TE ÎN PICIOARE, SĂ TE POT VEDEA! M-am Întors tocmai la timp ca să văd bărbatul de peste doi metri și zece centimetri Înălțime, bronzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lua măsuri în vederea creării de înlesniri negustorilor și ,,lăcuitorilor” moldoveni „de a face caice sau corăbii care să poată fi încăpătoare de savune, și unele și mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor, să-s hrănească transportarisind căraturile neguțitorești”. Nu cunoaștem despre ce fel de înlesniri era vorba și nici dacă ele au fost puse în practică, știm însă că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conductă. Drept combustibil era folosit lemnul, ceea ce a mărit mult prețul de cost al cărămizii, căci prin 1851-1852 stânjenul de lemne se ridica la peste 200 lei. Ca mecanic fusese angajat un specialist străin - Carville, iar lucrătorii, în parte, erau pământeni. Pe timpul verii, când producția de cărămizi sporea, erau angajați și zilieri. Făbricuța producea prin 1844 între 100 și 500 cărămizi pe oră, iar peste două decenii - 2 milioane cărămizi pe an, adică în jurul a 500 cărămizi pe oră. Este neîndoielnic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor pentru a-și spori veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a balanței sau echilibrului de forțe duce la o modernizare a gândirii politice, plasând în plan secundar concepția dreptului divin sau dinastic și propagă preeminența rațiunii de stat în raporturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contemporanii avizați și, de atunci încoace, numeroși istorici. Axinte Uricariul nota că, aflând de hainia lui Dimitrie Cantemir, vizirul s-a adresat moldovenilor cu un firman, cerându-le să rămână supuși Porții, dar fără rezultate, deoarece „erau înfiați mai toți pământenii cu nădejdile cele deșerte”. Neculce, după cum am văzut, este de aceeași opinie, exprimată în alte cuvinte. Un raport din Moscova, din 23 august 1711, al lui Keiserling, consemnează că țarul n-a găsit la început nici un dușman în Moldova și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Observația noastră pare însă contrazisă (limitându-ne deocamdată la acțiunile rusești) de cele ce au urmat. În aceeași lună (amintită mai sus) a fost răspândită (inclusiv pe la ținuturi) o „carte de jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Va acționa prin inconștientul astronauților și va interveni în felul său în viața oamenilor prin intermediul viselor, alcătuite din amintirile lor. Dar nu este vorba de limbaj, iar Oceanul se comportă, în felul lui, tot ca un cercetător uman: testează reacțiile pământenilor cum fac ei cu, cobaii. Readuce scene din trecutul în care au fost trăite de fiecare, precum și anumite fantasme, pe care le creează pentru a discerne reacții. Consecința este, pentru unii, nebunia, dorința de a se sinucide sau voința de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
am văzut. Dar ce se întâmplă când ceilalți sunt prezentați ca refuzând orice contact și nu cunosc decât folosirea forței? Cum amintește H. G. Wells în primul capitol din Războiul lumilor, "marțienii" au un scop de "eradicare" și se comportă față de pământeni, cu care refuză orice contact în afară de cel armat, ca englezii față de indigenii din Tasmania. Sunt totuși niște extratereștri inteligenți: au inventat călătoria interplanetară, au pus la punct arme cu o mare putere de distrugere. Dar actele lor sunt oare cinice
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un extraterestru. Ea aparține, de fapt, speciei "lalitha", este un fel de insectă mimetică, în stare să-și modifice, asemeni cameleonilor, aspectul exterior pentru a căpăta înfățișarea care să atragă partenerul sexual, fiindcă specia lor e lipsită de masculi. Pentru pământeni, "lalithele" reprezintă feminitatea în toată splendoarea ei, dar ele mor dacă rămân însărcinate. Ca să evite acest lucru, beau alcool, rămân mereu tinere și astfel apar în ochii oamenilor ca niște zeițe. O frumoasă poveste despre iluzia dragostei. • Relații stranii Philip
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Geneză, clonarea, care este o manipulare genetică, se poate combina cu alte tipuri de intervenții pentru a obține mutații de orice gen pornind de la omul sau de la orice animal. Astfel a imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor destinați să se adapteze unor medii diferite: pantropia. Un bun exemplu al acestui procedeu ni-l oferă nuvela lui Paul Anderson Call Me Joe / Jupiter și centaurii (1957), în care pământenii sunt metamorfozați încât să reziste condițiilor de viață de pe
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor destinați să se adapteze unor medii diferite: pantropia. Un bun exemplu al acestui procedeu ni-l oferă nuvela lui Paul Anderson Call Me Joe / Jupiter și centaurii (1957), în care pământenii sunt metamorfozați încât să reziste condițiilor de viață de pe uriașa planetă gazoasă. 3.2. Clonele și problemele identității Cele mai interesante aspecte propuse de SF prin această tematică a clonării sunt problemele legate de identitate și originalitate. Am văzut cum
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Van Vogt în trilogia lumii non-A. Philip K. Dick pune la îndoială, în numeroase povestiri, "realitatea realității". În Explorers We / Noi, exploratorii (1959), de exemplu, obiectele prezente în capsula spațială sunt înlocuite de copii vorace care-i înghit pe pământeni. În Ubik, nu se știe în ce strat al realității se află personajele. Aceste întrebări despre realitate și limitele reprezentării pe care o putem avea despre ea se alătură celor legate de imposibila distincție dintre original și copie, clonat și
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
momente ale începutului: "Tu iubita mea, femeie,/ Smulge-ți cerul din priviri,/ Buzele din amintiri,/ scoate-ți marea de pe față/..." Peisajul mării este fixat într-o muzică aparte, imagistica este rară. "Sub deal se află marea moartă uriașă și noi pământenii trebuie să venim/ cu târnăcoape și dezveliți luminii/ un foc absurd ce arde nicăieri". Ideea este prezentă și în poemul " Scheletul unei mări", unde puii vulturului zboară în sens invers, adică spre prototipuri (Ion Barbu), dar zborul vulturilor este în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
așadar, că Bacovia a simțit corect pînă în ultima clipă. Ori de cîte ori sînt supărat pe orașul în care trăiesc, prima dintre insultele care-mi vin pe limbă e „lume de dugheni”! Am învățat-o de la Bacovia: „Aici, prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ceaușescu această ipostază? Acuzație fără noimă, în stilul războiului rece. Iritat, hărțuit din toate părțile, P. se gândește la altă carte. Scrie într-un timp record Viața ca o pradă (1977), roman autobiografic, și începe altul, Cel mai iubit dintre pământeni, la care lucrează trei ani. Nu vrea să vorbească despre tema lui. Întrebat de prieteni, dă răspunsuri vagi. Trece, în acest timp, printr-o dramă familială, este preocupat de soarta copiilor săi și de destinul creației sale, uneori chiar disperat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în campanie electorală și, de la aceste întâlniri, au rămas documentele unor gazetari. Este ales deputat, dar când să se ducă la prima sesiune, întârzie două ore, spre stupoarea conducerii de stat și de partid. Apariția romanului Cel mai iubit dintre pământeni reprezintă un mare eveniment. Mii, zeci de mii de oameni îl caută, îl citesc, îl comentează, autorul este chemat peste tot, dă interviuri etc. Un eseu din interiorul romanului (eseul naratorului) se numește emblematic Era ticăloșilor. Criticii vorbesc de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de prozator, ciclul omului care este o divinitate încolțită de circumstanțe, unde cadrul este lumea citadină, iar temele se referă la relația dintre individ și istorie (Risipitorii, Intrusul, Delirul, bună parte din Viața ca o pradă, Cel mai iubit dintre pământeni). Ar trebui, poate, să fie distinsă și a treia categorie, aceea a romanelor ce fac legătura între cele două medii (sat-oraș) și dintre cele două cicluri (Delirul, Viața ca o pradă, în parte Marele singuratic). Satul nu dispare complet în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
august 1944, din cauza bănuielii că, sub un nume de împrumut, a atacat Uniunea Sovietică. O confuzie de nume care îl duce în închisoare. Prozatorul intenționa să se întoarcă la destinul protagonistului din Delirul după publicarea romanului Cel mai iubit dintre pământeni. Nu a mai avut timp. A scris, între timp, Viața ca o pradă, roman cu o formulă complexă: autoficțiune, portrete de scriitori cunoscuți, experiențe de lectură, reflecții morale, mici narațiuni ce pot fi citite independent. Tema prioritară este nașterea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
devenit, ca și donquijotismul, bovarismul, o atitudine umană, determinabilă, un stil de existență. După ce a creat un concept moral prin opera lui literară, prozatorul îl identifică, acum, în sfera vieții obișnuite. Viața începe să imite literatura. Cel mai iubit dintre pământeni poate fi definit ca un roman total: romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin. Este rodul unei lecturi întinse și profunde, iar prin numărul de idei pe care le pune în discuție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
să fie mai mult decât atât. El își asumă problemele mari ale unei istorii complicate, personajul central trece prin mai multe medii sociale și, direct sau indirect, trăiește evenimentele importante ale epocii. Un roman politic, așadar. Cel mai iubit dintre pământeni este, negreșit, și un roman politic, cel mai substanțial, cel mai curajos (un curaj al esteticului) ce s-a scris la noi pe o temă gravă, cercetată în ultimul deceniu de mulți prozatori. Nota dominantă a cărții nu este însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
coboară aproape de abjecție. Destinele personajelor sunt luate de valul unei pasiuni obscure, demențiale și duse spre limita de jos a existenței lor (limita insuportabilului). Luciditatea mărește forța pasiunii, dar nu o apără de suferință și cădere. Cel mai iubit dintre pământeni este un roman de dragoste și un roman despre mitul fericirii. Fericirea prin iubire, cum zice naratorul (eroul) la sfârșit, parafrazându-l pe Sfântul Pavel: „dacă dragoste nu e, nimic nu e!”. Asta vrea să sugereze că existența omului nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
s-a găsit după câteva decenii și fragmente s-au publicat în „Ziua” (2002). Au fost recuperate, de asemenea, ceea ce s-ar putea numi carnetele de atelier ale romanelor Risipitorii, Delirul și câteva note privitoare la Cel mai iubit dintre pământeni. P. nu crede că jurnalul intim poate avea valoare literară și e de părerea lui G. Călinescu că a-l da publicității este un nonsens. Nu îi place diaristica lui André Gide („operă ininteligibilă”). Acceptă, totuși, că jurnalul poate însoți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]