6,411 matches
-
fără să sporească sau să scadă vreodată. Acest lucru poate fi realizat în mod ferm pentru oricare cetate astfel: stăpânul lotului îl va lăsa întotdeauna pe unul singur dintre fiii săi, ales după dorință, drept moștenitor al căminului și pământului părintesc, ca să se îngrijească în calitate de urmaș atât de zeii familiei cât și de cei ai cetății, de cei vii și de cei morți. (741b-741c) Acum legea stabilește ș...ț în primul rând condițiile de împărțire a loturilor pe care cetățenii trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
persoane, dar a rămas aceeași) ne cuprinde un sentiment de înduioșare, de nostalgie și ne dăm seama că el provine din lacrimile de bucurie sau de necaz ale copilăriei. Acest sentiment complex, nou, îl numim de obicei „dragostea de casa părintească”. Cam în același fel s-ar putea explica și formarea patriotismului, îndrăgirea limbii materne, a locurilor natale, a obiceiurilor poporului nostru, de care se leagă numeroase emoții, aspirații, amintiri dragi. e. Combinarea afectivă e un fenomen de lungă durată, inaccesibil
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sensibilității el li-l atribuie doicilor. De sensibilitatea lui s-a ocupat încă de la naștere o femeie de la țară. Născut la castel, Michel trăiește vreme de doi ani într-o familie de țărani simplă și sobră, nu departe de domeniul părintesc. Acolo deprinde el pentru toată viața obiceiuri austere - dulciurilor el le va prefera întotdeauna slănina și usturoiul... îndrăgostitul de Sparta, apărătorul perpetuu al Lacedemoniei - mut asupra pretinselor virtuți ale Atenei... - încheie odiseea Eseurilor printr-un elogiu al vieții simple, al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
MEA” TEMA DE STUDIU: „CINE SUNT/ SUNTEM?” SUBTEMA: „CASA MEA E UN CASTEL” NIVEL: I DURATĂ: O SAPTĂMÂNĂ ARGUMENT Armonia din familie are o importanță deosebită pentru dezvolatea copilului.Pornind de la ideea că fiecare copil are dreptul la un cămin părintesc am derulat acest proiect cu tema: „CASA MEA E UN CASTEL”. Alegerea acestei teme s-a bazat pe afrimațiile copiilor: „Fiecare copil are o casă”. Într-o zi ,în zimp ce copiii serveau micul dejun, Didi povestea celorlați despre copiii
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
vest-europeană ca structură), „vrednic de cunună”. Este lauda unui cărturar făcută de alt cărturar, căci cronicarul, beneficiar al instrucției („eu, care m-am hrănit cu cuvintele lui duhovnicești ca și cu lapte și am fost învățat de dânsul cu dragoste părintească”), face din necesitatea acestei glorificări o importantă problemă de conștiință și meditează la responsabilitățile ce îi incumbă. În felul acesta, la nivelul retoricii textului, lângă chipul cavalerului apare - potrivit dispozițiilor vechiului topos fortitudo et sapientia - și cel al învățatului, semn
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
MAGHERU, George (17.XII.1892, Craiova - 17.VIII.1952, București), poet și dramaturg. Nepot al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină din
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
grozavă, Chișinău, 1964; Eroica, Chișinău, 1964; Debut în teatru, Chișinău, 1967; Legende despre Lazo, Chișinău, 1971; Patru pași pe harta Americii, Chișinău, 1972; Badea Cozma, Chișinău, 1974; Zile de foc, de apă și de pământ, Chișinău, 1974; Scrisori din casa părintească, Chișinău, 1980; Lazo: Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1981; Marsilieza, Chișinău, 1984; Scrieri alese, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Vasile Badiu, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 394-397; Andrei Hropotinschi, Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978, 271-303; Ion Ciocanu, Publicistica lui Gheorghe Malarciuc, „Nistru”, 1984
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
București, 1979; Locul de la răscruce, București, 1980; Durata partidei, București, 1984; Trei călătorii, București, 1985; Legea căderii frunzelor, București, 1987; Locul posibil, București, 1991; Împărțirea la trei, București, 1996; Trecere pentru pietoni, București, 2000; Locul de trecere, București, 2001; Casa părintească, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 31-34; Nicolae Manolescu, Un analist, RL, 1977, 7; Valentin F. Mihăescu, Talent analitic, LCF, 1977, 16; Valentin Tașcu, Dinamica personajului, TR, 1978, 52; Iorgulescu, Scriitori, 214-215; Stănescu, Jurnal, I, 145-148; Mircea Iorgulescu
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și prin atitudinile publicistice tranșante, M. este un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău, 1974; Grâul, Chișinău, 1974; Bătuta, Chișinău, 1975; Axă, Chișinău, 1977; Hora mare
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
a fost numită Istoria evenimentelor petrecute la sacrul sinod de la Niceea, sau, mai simplu, Istoria Conciliului de la Niceea; mai recent, în schimb, Istoria bisericească. În privința conceperii acestei scrieri, autorul însuși ne oferă următoarele informații: el se găsea încă în casa părintească atunci când i-a căzut în mână o carte scrisă pe pergament unde era consemnat tot ceea ce fusese spus, făcut și hotărât la conciliul de la Niceea ca și, mai cu seamă, „divinele și cu adevărat apostolicele gânduri ale preaevlaviosului împărat Constantin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prelucrări ale unor doine de înstrăinare („Satule bătrân, la ce te uiți,/ Mai ții minte țara noastră mare? / [...] Au rămas acolo toți ai mei/ Pod de-argint întinde-aș pân’ la ei” - Cântec de dor). Pământul aflat „dincolo de pădure”, casa părintească, satul străjuit de „ulmul cel bătrân” alcătuiesc reperele unui spațiu închis și interzis, păstrând în latență „visul românesc”. După o întrerupere de peste două decenii, perioadă în care s-a limitat doar la traduceri din autori maghiari, G. revine cu trei
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
de creșterea copiilor, îngrijirea în caz de boală ș.a.m.d. Familia țărănească de la noi din țară, cu deosebiri regionale marcante, se înscrie, în mare, între cele două formule de mai sus. Fiul (cel mai vârstnic) care rămâne în casa părintească, modelul patriarhal, zestrea fetelor sunt dimensiuni centrale ale mariajului și familiei românești. 3.2.2.2. Familia extinsă modificată tc "3.2.2.2. Familia extinsă modificată " Este un concept lansat în 1960 de E. Litwak. El nu desemnează o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o independență crescută tânărului cuplu pentru a face față exigențelor muncii industriale și mobilității geografice și profesionale. Independența lui este posibilă fiindcă ceea ce câștigă este exprimat în bani (marfă mobilă și nealterabilă fizic), așa încât nu mai depinde de produsele gospodăriei părintești. Patrilocalismul și matrilocalismul au fost puse în legătură cu cele două feluri de războaie din societățile simple, iliterate, și anume interne și externe. Primul tip se referă la atacurile dintre triburi (clanuri) vecine care vorbesc aceeași limbă. În acest caz, este important
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A apărut practic o nouă fază, a revenirii familiei la cuplul conjugal singur, prin plecarea copiilor. S-ar putea numi și stadiul „cuibului gol”, când ultimul copil părăsește casa părintească. Dacă ne gândim că cele mai multe cupluri se formează când partenerii au în jur de 24-25 de ani, că au de regulă doi copii, născuți într-un interval protogenetic și intergenetic redus, sunt mari șanse ca încă înainte de a avea 50
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai importante sunt (Steele, 1980): • Copiii normali fizic și psihic, dar care au fost născuți neplanificat, în afara căsătoriei sau nu sunt de sexul dorit. • Copiii „anormali”, cu defecte fizice sau mentale. Statistic, probabil că acești copii sunt mai supuși agresiunilor părintești, dar realitatea demonstrează însă că, în foarte multe astfel de cazuri, părinții - pe bună dreptate, în numele echității umaniste - au o grijă suplimentară față de ei. • Copiii „dificili” (hiperactivi, indisciplinați, neascultători). B. Steele (1980) comentează că foarte adesea nota de „dificil” este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această factură este și cea intitulată From parent to child (De la părinte la copil) - semnată de J. Behrman și colaboratorii (1995) - în care, utilizându-se modelele statistico-matematice avansate, se surmontează anumite afirmații considerate certitudini. Este clar, de exemplu, că alocațiile părintești în școlaritatea copiilor sporesc șansele de realizare socială a acestora, dar dacă nu controlăm și efectul alocațiilor nonșcolare, putem ajunge la concluzii eronate. La fel, numai prin analiza statistică de mare finețe se poate decide cât din succesul școlar (și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adopția cu avizul autorității tutelare competențe a întocmit anchetă socială. În situațiile prevăzute de art. 109 din Codul familiei, când copilul se află într-o instituție de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară, cererea de decădere a părintelui din drepturile părintești poate fi făcută și de conducerea instituției sau unității. În cazul copilului aflat într-o instituție de ocrotire sau, după caz, într-o unitate medico-sanitară, părinții pot declara în scris, în formă autentică, că sunt de acord că, după trecerea
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106794_a_108123]
-
adopția cu avizul autorității tutelare competențe a întocmit anchetă socială. În situațiile prevăzute de art. 109 din Codul familiei, când copilul se află într-o instituție de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară, cererea de decădere a părintelui din drepturile părintești poate fi făcută și de conducerea instituției sau unității. În cazul copilului aflat într-o instituție de ocrotire sau, după caz, într-o unitate medico-sanitară, părinții pot declara în scris, în formă autentică, că sunt de acord că, după trecerea
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106797_a_108126]
-
adopția cu avizul autorității tutelare competențe a întocmit anchetă socială. În situațiile prevăzute de art. 109 din Codul familiei, când copilul se află într-o instituție de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară, cererea de decădere a părintelui din drepturile părintești poate fi făcută și de conducerea instituției sau unității. În cazul copilului aflat într-o instituție de ocrotire sau, după caz, într-o unitate medico-sanitară, părinții pot declara în scris, în formă autentică, că sunt de acord că, după trecerea
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106796_a_108125]
-
în limba franceză, poeme celebrând revolta împotriva tiraniei. Scrise, probabil, la Viena, unde în 1835-1836 R. ar fi făcut studii practice la o casă de comerț turcească, aceste texte îi atrag expulzarea. Întors în țară, petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Edimburg. Miezul ideilor sale despre literatură stă - în spiritul „Daciei literare” - în credința că, trăgându-și sevele din istorie, din realitatea autohtonă, din creația populară, ea cată să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de teren ocupată de o gospodărie continuă să crească de asemenea. și aceasta se Întâmpla chiar dacă numărul de persoane pe gospodărie este În descreștere. Cu gospodăriile cu un singur părinte, familiile mai mici sau ai căror copii au părăsit căminul părintesc, mărimea familiilor a scăzut de la 3,28 persoane În 1940 la mai puțin de 2,48 În anul 200045. În timp ce numărul gospodăriilor este În creștere, de asemenea crește spațiul pe care acestea Îl ocupă. În statul Massacusetts, de exemplu, acesta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb, o mai înaltă apreciere supunerii față de autoritatea părintească (Kohn, 1959). S-a evidențiat, de asemenea, că valorile aduse în prim-plan de diferite grupuri sociale sunt cele problematice. Valoarea „curățenie” este cu mult mai accentuată la copiii din straturile de jos decât la cei din clasa de mijloc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne precizează că fiecare dintre noi posedă: - o stare de Părinte - preluată și reprodusă din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că „fiecare om își poartă în sine propriii părinți” cum spune autorul, preceptele și valorile normative pe care le-a interiorizat („Fă asta!”, „Nu face asta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai multe destine: Vasile Lupu, cel pe care forța interioară îl face, în pofida vicisitudiniilor, un veritabil învingător; Simina, una din fiicele sale, ilustrând ideea potrivit căreia cei născuți din os domnesc trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]