4,121 matches
-
dintre legile voastre de odinioară le vei regăsi în rânduielile noastre de acum: în primul rând tagma preoților, separată de toate celelalte, apoi tagma meșteșugarilor, în care fiecare își exercită propriul meșteșug fără a se amesteca cu nimeni altul, tagma păstorilor, a vânătorilor și agricultorilor. Cât despre tagma luptătorilor ți-ai dat seama desigur că ea este aici separată de toate celelalte, lor fiindu-le prescris de către lege să nu se preocupe de nimic altceva decât de război. Mai mult încă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
privințele pe toți ceilalți, precum vi se cuvenea ca vlăstare și învățăcei ai zeilor, acolo v-ați așezat, folosindu-vă de legi asemănătoare cu ale noastre, și guvernându-vă chiar mai bine decât noi”. 4. Asimilarea omului politic cu un păstor de animale (Omul politic, 267d-267e) (Străinul și Socrate cel tânăr) Așadar printre multe arte care ne apar ca arte ale păstoritului se află una, și anume cea politică, precum și preocuparea sa pentru o anume turmă? Da. Și argumentarea noastră a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
drept regi și conducători ai cetăților noastre nu oameni ci - aleși dintr-un neam mai divin și mai nobil - daimoni; tot astfel procedăm și noi în prezent cu cirezile și turmele de animale: nu le rânduim boilor niște boi drept păstori, și nici caprelor niște capre, ci noi le stăpânim, ca unii ce suntem de neam mai bun decât acestea. Tot astfel și zeul, ca un iubitor de oameni, ne-a rânduit drept întâi-stătător neamul mai nobil al daimonilor care, îngrijindu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
schițează și un trecut îndepărtat preistoric, mai cu seamă într-un pasaj din Legile, sub forma mitului epocii lui Cronos. Continuând o mențiune din Critias, unde se arată că, la început, zeii îi conduceau direct pe oameni ca niște buni păstori, mitul din Legile descrie condiția naturală a omului originar, stând sub directa supraveghere și conducere a zeilor, în felul în care astăzi turmele de animale sunt conduse de oameni. „Și chiar și în ziua de azi - scrie Platon - această istorisire
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu reflecta niciodată la sensul a ceea ce faci din perspectiva alternativelor, caracteristice doar omului democratic, ci, dimpotrivă, să delegi pe un altul cu propria ta reflexivitate. Pornind de la acest sens al dreptății, am putea construi un nou sens al mitului păstorului Gyges, fără ca acest nou sens să fie incompatibil interpretărilor recepte: într-adevăr, mitul poate însemna faptul că omul, în afara caracterului public al dreptății, este o fiară, că naturalitatea lui este originar violentă, sau că locul dreptății este spațiul vizibil social
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este nesatisfăcătoare (definirea științei politice ca știința păstoririi oamenilor). Aici este vizibilă limita metodei logice folosite, din faptul că definirea științei politice ca păstorire a oamenilor nu poate fi funcțională, pentru că omul politic nu poate fi un caz particular al păstorului de animale. Mai mult, acestei definiții i-ar corespunde orice preocupare pentru specia umană (inclusiv negustorii, agricultorii, brutarii, gimnaștii sau medicii). Contestarea modului de a aplica metoda utilizată nu poate să ducă însă la contestarea metodei logice în general. Este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
distanțează de metodele pur formale, preferând variante simbolice, într-o logică a semnificațiilor mai degrabă decât a termenilor. Prima încercare de definire, cu toate că este foarte convingătoare, eșuează: relația dintre conducător și cei conduși este mai mult decât relația dintre un păstor și turma sa. Deși fusese determinat foarte precis și univoc, această determinație nu este una semnificativă. Prin urmare, intenția e clară: modelul trebuie să fie descriptiv și prescriptiv, să poată fi folosit și pentru a construi, nu doar a identifica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și toate erau conduse de zeu spre perfecțiune. Eroarea din încercările anterioare și, putem presupune, chiar și din Republica, este aceea că liderul politic (fie el individ sau clasă) a fost luat separat și diferit de cei conduși: fie ca păstor, ca semizeu sau, în fine, ca „om de aur”. Dimpotrivă, omul politic face parte dintre cei conduși și aici este locul unde Platon este cel mai îngăduitor cu principiile democratice. De aici încolo se construiește un model bazat pe competența
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va fi și adevărul cu ei. Am făcut aici o parafrază după Matei 18, 20, tocmai pentru că înaintea pericopei amintite aflăm pilda cu oaia rătăcită (Matei 18, 10-14). Îndrumătorul de mai sus și de la poalele Olimpului e un fel de păstor, și cine bate păstorul risipește turma (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu ei. Am făcut aici o parafrază după Matei 18, 20, tocmai pentru că înaintea pericopei amintite aflăm pilda cu oaia rătăcită (Matei 18, 10-14). Îndrumătorul de mai sus și de la poalele Olimpului e un fel de păstor, și cine bate păstorul risipește turma (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
metafizice, Editura Humanitas, București, 2004, p. 167). Și cei doi ne displac profund acolo unde semănăm cât mai mult lor. Căci ei n-au „scris” pentru cei care n-au Larousse și nici nu au „vorbit” pentru abonații internet-ului. Păstorul știe că nu are a se îngrijora de cele 99 de oi care cred. Pe el îl interesează oaia rătăcită. Celelalte rămân la loc sigur, pe munte. Și când păstorul află oaia rătăcită are mai multă bucurie de ea decât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Larousse și nici nu au „vorbit” pentru abonații internet-ului. Păstorul știe că nu are a se îngrijora de cele 99 de oi care cred. Pe el îl interesează oaia rătăcită. Celelalte rămân la loc sigur, pe munte. Și când păstorul află oaia rătăcită are mai multă bucurie de ea decât de cele 99 care nu se rătăciseră (Matei 18, 12-14; Luca 15, 4-10). 5. Calvarul seducției (sau despre neamul prost) De regulă Banchetul, se spune, și chiar așa este, e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
părăsește porturile romane și golfurile grecești pentru a se îndrepta spre Orient. Esențialul se urzește acum între valea Iordanului și Asia Mică, mai exact în Palestina, Siria, Samaria și Egipt. Deșerturi, austeritate geologică, vânturi fierbinți, arșiță de cuptor, populații de păstori, o mână de crescători de animale posedând niște turme famelice, rare puțuri de apă, sărăcie și mizerie generalizate - această vatră se învecinează cu regiunile mesopotamiene unde a apărut cultura pe planeta Pământ. întoarcerea la izvoarele orientale... Printre aceste tentative filosofice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
verigilor episcopale poate varia, Biserica metodistă are un singur nivel, Biserica anglicană este ceva mai dezvoltată, în timp ce Biserica romano-catolică are cel mai complex sistem ierarhic, autoritatea aparținând papei. Episcopii au puterea de a ordina slujitori sau preoți, de a repartiza păstorii, de a face disciplină în cadrul diocezei sau conferinței lor, au responsabilitatea să ocrotească credința și ordinea în limitele unei anumite zone geografice. Ei, sau reprezentanții lor, pot consulta congregația locală pentru a-i afla preferințele și, uneori, îi permite să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să aibă o viziune, „dacă un lider nu are o imagine clară a ceea ce vede în viitor, persoana aceea nu este conducătorul organizației respective” (vezi Maxwell, în Maxwell și McManus, 2001). Pentru a nu pierde controlul sunt necesare atitudini ferme: „Păstorul trebuie să învețe să provoace biserica și să o conducă într-un evanghelism agresiv...” (Jackson, 1999, p. 107). Așadar, formarea și pregătirea sunt aspecte esențiale pentru reușita activității bisericești, pentru atingerea scopurilor pe care organizația și le propune. Tocmai de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o conducă într-un evanghelism agresiv...” (Jackson, 1999, p. 107). Așadar, formarea și pregătirea sunt aspecte esențiale pentru reușita activității bisericești, pentru atingerea scopurilor pe care organizația și le propune. Tocmai de aceea s-a acordat o atenție sporită preotului/păstorului, considerat chiar consilier. Acesta ar trebui să fie în posesia unor calități dobândite, dar și înnăscute. Printre aceste calități se numără: aprofundarea științelor comportamentului, în domeniul învățării, memorării, procesului de dezvoltare. Păstorul potolește repede mânia, este blând, milos și iertător
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceea s-a acordat o atenție sporită preotului/păstorului, considerat chiar consilier. Acesta ar trebui să fie în posesia unor calități dobândite, dar și înnăscute. Printre aceste calități se numără: aprofundarea științelor comportamentului, în domeniul învățării, memorării, procesului de dezvoltare. Păstorul potolește repede mânia, este blând, milos și iertător (Lichi, 2001). Se pune accent pe deprinderea unor tehnici de consiliere, pe respectarea relației cu solicitantul și a unui proces în consiliere (Lichi, 2001). 9. Problemele cotidiene „Toate bisericile au probleme”, susține
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru dictator cineva din proximitatea puterii (Gh. Apostol) denunța metodele la care a recurs Ceaușescu pentru a-l Înlătura pe Drăghici și a-și consolida puterea. Liderul comunist critica regimul, afirmînd că „un stat modern nu poate fi condus de păstori și feroviari”, și pleda pentru separarea puterilor În stat și pentru eliminarea cenzurii din presă. Alte mărturii se referă la abuzurile săvîrșite de Securitate pînă În 1967 (pp. 379-387). Problema „meditației transcendentale” era În atenția instituției la Începutul ultimului deceniu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cântec”. Ca homo christianus, nu poate concepe lumea decât prin Iisus, ca singurul Domn care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
dintre practicanții seminomazi ai agriculturii din zonele de deal, care ardeau pădurile și cultivau terenurile pentru cîțiva ani, lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat Întotdeauna statul. Eforturile de a sedentariza definitiv aceste populații par să facă parte dintr-un proiect permanent al statelor, care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca și cooperativele sovietice, satele ujamaa au fost un eșec din punct de vedere ecologic și economic. Din motive ideologice, cei care au conceput noua societate nu au acordat nici cea mai mică atenție cunoștințelor locale sau practicilor cultivatorilor și păstorilor. De asemenea, ei au uitat cel mai important aspect al ingineriei sociale: eficiența sa depinde de reacția și de cooperarea subiecților umani reali. Dacă oamenii consideră că noul aranjament, oricât de eficace ar fi În principiu, contravine demnității, planurilor și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să apropie populația tanzaniană de acel ideal. Este de Înțeles că locuitorii de la țară ezitau să se mute În noile comunități planificate de stat. Experiența lor trecută, fie de dinainte de independență, fie de după obținerea ei, le Întărea scepticismul. Cultivatori și păstori, ei Își formaseră anumite tradiții În ceea ce privește așezările - și, În multe cazuri, migrațiile periodice -, toate constituind niște adaptări fine la un mediu capricios, pe care ei Îl cunoșteau extrem de bine. Acțiunea ordonată de stat amenința să distrugă logica acestei adaptări. Alegerea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
punere În aplicare, aceste ferme comunale erau sortite eșecului. Ideea de la care pornea politica agrară a lui Nyerere, În ciuda artificiilor retorice folosite cu privire la cultura tradițională, nu diferea prea mult de cea colonială. Această premisă era aceea că practicile cultivatorilor și păstorilor africani sunt Înapoiate, neștiințifice, ineficiente și iresponsabile din punct de vedere ecologic. Numai supravegherea strictă, instruirea și, la nevoie, constrângerea venite din partea specialiștilor În agricultura științifică puteau face ca acești țărani și practicile lor să se ridice la nivelul unei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ceea ce afecta păzirea recoltelor și controlul Împotriva paraziților, ambele posibile În satele cu case răsfirate. Concentrarea oamenilor și vitelor În același loc favoriza adesea epidemiile de holeră sau de boli animale. Pentru tribul Maasai, foarte mobil, dar și pentru alți păstori, proiectul de creare a fermelor ujamaa prin mânarea turmelor În același loc a reprezentat un dezastru total din punct de vedere al conservării ocupației și modului de viață specifice. Eșecul satelor ujamaa fusese aproape garantat de entuziasmul extrem-modernist al planificatorilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]