8,062 matches
-
ce-și pierdea cu rapiditate identitatea. Îndeletnicirea aducea cu strângerea documentelor de sub ruine. Timișoara imperială de altădată era tot mai aproape de apocalipsele viziunii comuniste. Unde anume depozitează textele din presa veacurilor trecute și manuscrisele de tot felul? În cutii de pantofi. Nu știm dacă gestul e parte din ingeniozitatea bibliotecarei sau pur și simplu un efect al precarității instituționale de odinioară. După aproape 40 de ani, bibliotecara Deleanu trăiește în Germania și merge senină spre 90 de ani, iar un intelectual
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Povestașului - o instanță ce dublează, în textele din carte, eul istoric, documentarist. Daniel Vighi face ce știe mai bine. Construiește un metatext din care nu lipsesc colajul, parodia, umorul și textualitățile de tot felul. Astfel că Istoria din cutia de pantofi este, pe de-o parte, istoria unui oraș efervescent economic, dar anemic cultural. Or, identitatea istorică nu poate fi îndeajuns de mulțumitoare. Vighi urăște presimțirea anarhiei și sentimentul de anonimat, instalat cronic în orașul de pe Bega. Povestea de aici începe
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
-se pe sine, în vreme ce cititorul are ușa larg deschisă într-un muzeu refăcut ficțional, aglomerat cu secvențe și momente spumoase, ce nu vor dezamăgi cititorul cu simț civic, devenit, totodată, și unul ideal. Notele din documentele păstrate în cutiile de pantofi sunt disparate. Daniel Vighi are de furcă cu ele, deși anumite perspective clare pot fi urmărite. Decide, totuși, să selecteze documentele ce păstrează nu doar un farmec aparte ori parfumul unei epoci, ci, foarte important, pe cele care asigură prelungirea
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
atunci când, de pildă, află despre Osman, prizonierul căzut în patima vinului, că este, de asemenea, un scriitor aventuros, care și-a notat destinul strâmb. Nu-i vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau, întotdeauna, savoarea textelor. „Ce e astăzi și nu a fost ieri”, se întreabă Povestașul rememorând scene bahice din tinerețea trecută. Cârciuma, zidurile orașului, curțile interioare, toate sunt locuri poetice din biografia
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Ahasverus - mitului evreului rătăcitor. După plăsmuiri și concluzii dintre cele mai utile literar, Vighi concluzionează că „A fi ins (nu popor) ales înseamnă a avea parte de greutăți și de nenorocire, de marginalitate și slăbănogeală”. În Istoria din cutia de pantofi, Daniel Vighi scrie cu ambiția restauratorului devotat, remarcabil în simbiozele literare. Specialistul potrivirii noului cu vechiul cunoaște limitele istoriei și pe cele ale prezentului ficțiunii, însă nu melancolizează. Preferă să trăiască halucinații ale „drumului-text”, virând după plac și imaginație, îndrăznind
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
noului cu vechiul cunoaște limitele istoriei și pe cele ale prezentului ficțiunii, însă nu melancolizează. Preferă să trăiască halucinații ale „drumului-text”, virând după plac și imaginație, îndrăznind, când nimeni nu mai crede în spiritul din spatele ruinelor. Istoria din cutia de pantofi e un text hibrid, dispus muzical, cu note consacrate și ritmuri prozastice, cu numeroase referințe internaute, ca și cum istoriile aproximative și cele virtuale ne situează, poate ireparabil, în ample rătăciri fabulatorii, de unde alt adevăr istoric se poate insinua ficțional.
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
îl descrie pe suspect presa internațională. Un reporter de la canalul TV italian Sky TG24 a postat pe Twitter poza victimei. Femeia a fost găsită sub un pod de la periferia Florenței de către un biciclist care a alertat autoritățile. Tânăra avea doar pantofii în picioare, hainele și geanta fiind descoperite la 1,5 km distanță de trupul victimei. Poliția italiană nu exclude deocamdată nicio ipoteză, dar cea principală este că femeia a fost imobilizată, torturată și violată, apoi lăsată să moară. Tânăra în
Întâia poză cu femeia crucificată în Italia-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32708_a_34033]
-
idee... Panzerele germane n-au câștigat războiul și nici PNL nu mai vine prea curând la guvernare, să îl facă iar ministru. Hai, că nu-i băi! S-a schimbat doar șeful... Lichelele au rămas la periat scame și lins pantofi...”. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, folosește intens rețeaua de socializare Facebook pentru a comunica mesaje politiuce și pentru a ține legătura cu electoratul, nu doar din orașul său ci la nivel național. În campania electorală, Lia Olguța Vasilescu a postat
Olguța Vasilescu îl face vierme pe Mihai Voicu, vicepreședintele PNL () [Corola-journal/Journalistic/29832_a_31157]
-
butelii, țigănci cu kenturi), altele decodificau printr-o informație la zi formule ironice, de argou (adidași). De altfel, cel puțin în ce privește acest ultim cuvânt, informația ziaristului Kevin Jackson o depășea pe a mea. Eu mă gândisem pur și simplu la pantofii de sport marca Adidas, la care visau toți adolescenții din România, în timp ce în „The Independent” explicația dată era aceea că adidași erau numite în deriziune cele două picioare de porc, pentru care se stătea ore întregi la coadă” (p. 238
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
Întreaga asistență cu personalitatea sa de TALIE , dar și cu Înălțimea fizică de 1.96 metri . Dacă cuvântul TALIE reprezintă În anagramă ELITA, domnul Herman Victorov a impresionat și prin eleganța sa - costum alb spre ivoire, cămașă de culoarea liliacului, pantofi tip antilopă, șosete de culoarea costumului și o tunsoare lejeră a părului său alb și ușor ondulat. Această prezentare are o legătură directă cu cartea În care autorul vorbește despre exigențele impuse de tatăl său, Încă din adolescență, În privința vestimentației
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
Emil Brumaru (monolog) Interpretează Victor Rebengiuc Mă mișc stîngaci, hainele atîrnă pe mine, transpir artezian și mi se pare (ba chiar sînt sigur!) că am pantofii murdari, prăfuiți; scame batjocoritoare îmi atîrnă de manșetele pantalonilor, de coate, basca e-o bazaconie terfoasă, nimb bășcălios de înger priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
mare și o pasiune și mai mare: mașinile. În parcarea încinsă de soarele care acum a intrat în nori, privește cu ochii mari o mașină scumpă. O bijuterie. Tacticos, stinge țigara, strivind-o fără nici un fel de grabă cu talpa pantofilor săi noi-nouți. Scoate apoi o pereche de mănuși chirurgicale. Desface încet punguța de plastic, le scutură bine și și le pune - întâi una, apoi pe cealaltă. Se uită apoi discret în stânga și în dreapta și începe să mângâie bolidul impecabil. Trece
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
boababul 2. "aici și acum în provincia cea mai inutilă" nodurile acestei sfori ar trebui desfăcute să o facem mai lungă așa cum desfaci un păr negru într-o noapte de crăciun un vin greu ca o haină 3. frica din pantofi din mănuși frica din dulapuri trupul spînzurat de portmantouri frica mea cuminte din trei în trei căsuțe șotronul se șterge ca o vată de zahăr dumnezeu a făcut lumea ca să nu poată pune nimic în loc 4. ții minte scara iubita
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
Elena Ștefoi Câmp și cărare Cunosc pe de rost câmpul și mă rătăcesc pe cărare un pantof desperecheat alunecând fără martori dintr-o ladă cu vechituri doldora de miresme străine totuși goală de înțeles a fost cândva dimineață și-a nins peste ea în urma de unică talpă a unui animal preistoric își face culcuș partea cea bună
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Mircea Bârsilă La sfârșitul lui martie Când fetele încep să umble în pantofi cu tocul înalt, înseamnă că nu se mai tem de bărbați. Vorbesc despre fetele din clasele mari de liceu, pline de veselie și de viață și care se uită, de sus, la cele mai mici decât ele: niște fire de
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
și uitații lari, în timp ce le contemplă, dezvelite, peste noapte, în iatacurile lor cu perini și dantele și lacăte, pe lemnul patului, pictate? Vorbesc despre fetele din clasele mari de liceu umblând prin oraș cu ochelari de cobră, duminica, și în pantofi cu tocuri înalte. Sânii lor crescuți într-o singură vacanță de vară. Sânii lor crescuți într-o singură noapte de iarnă. Și albii clăbuci din cada emailată - când își fac seară de seară baie, încuiate pedinlăuntru - și care împodobesc la
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
cu un sufix, este biserica noastră, iubito. La ora asta, undeva departe, cineva este așteptat, în zadar, cu două pahare - neatinse - de absint sau poate doar de vin roșu, iarba din spărturile asfaltului dintre blocuri, pe terenul de fotbal din pantoful meu din stângul ninge, și tristețea a toate acestea, frați moruni, și tristețea a toate acestea, frate nor. Plase de pescuit azvârlite în apă - capetele noastre în rugăciune aplecate. Ținuturi arhaice Aceste ținuturi cu femei venite, odată cu berzele și cucii
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
ceva care să nu mă oblige la explicații." (p. 152); , Eram în liceu încă și mă simțeam nefericită. Mă plimbam pe străzi de una singură, așteptând-o pe Mădălina să iasă de la meditații sau doar de dragul hoinărelii, îndesând călcâiele în pantofi și lăsându-mă în voia lor, prin prăfăraia și mizeria Bucureștilor. Mă scuzați, domnișoare firicele de praf, că vă deranjez iar. Dacă nu vă supărați, am să trec tot pe-aici și la întoarcere. La revedere, firicelelor! " (pp. 73-74); ,Te-
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
meseriei de dascăl. Crunta școală a meditațiilor - alternativa la salariile de mizerie - e vinovată, în mare măsură, de deprofesionalizarea celor din învățământ: efortul intelectual și uzura au contribuit indubitabil la degradarea generală a educației. Dar la fel de mult au contribuit și pantofii scâlciați ai profesoarelor și pantalonii uzați ai profesorilor, ce iscă nu doar zâmbete ironice printre elevi, ci plasează învățământul între ocupațiile ce merită a fi ocolite și disprețuite. Când un profesor ajunge să lucreze, în timpul liber, ca taximetrist (cazul de la
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
lămurit femeia. - Nici o șansă!, a încurajat-o el. Când îți vede relicvele astea, își face harakiri. Uite, am luat o primă - du-te și cumpără-ți o pereche de ghete noi... Bucuroasă și grăbită, femeia a plecat încălțată în niște pantofi, a umblat pe la câteva magazine, dar, negăsind nimic, s-a întors acasă unde l-a găsit pe Haralampy sforăind pașnic pe canapea, iar în locul ghetelor și al televizorului câte un bilețel pe care scria: ,Doamnă, nu mai lăsați ușa descuiată
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
independente, amănunțite de Oana Radu și Corina Șuteu, implicate în proiectele internaționale ale ECUMEST-ului. În fine, ies tiptil dintre pagini, destul de în liniște cît să aud, pe scîndură, în Așteptîndu-l pe Godot (spectacolul despre care scrie Mihaela Michailov), blacheurile ,pantofilor din lună"... La drum cu... NEC-ul nu e o mătușică (văd acum că am uitat să ,consemnez", din vreunul din Suplimente..., Mătușile Luizei Vasiliu), nici nu pleacă nicăieri, dimpotrivă, farmecul lui e că stă pe loc, neschimbat, în Plantelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
Charles Baudelaire, Epigraf pentru o carte osândită, vol. Florile Răului, traducere de C.D. Zeletin) Aș da dovadă de neglijență, dacă aș uita să menționez un vis la Dalí pe care l-am avut înainte de a veni încoace: am visat niște pantofi de alergat în vis, iar în vis știam că asta înseamnă pantofi pe care îi porți atunci când fugi de ceva care te înspăimântă în vis. Dacă aș avea și flerul comercial al lui Dalí, acești pantofi ar fi deja de
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
C.D. Zeletin) Aș da dovadă de neglijență, dacă aș uita să menționez un vis la Dalí pe care l-am avut înainte de a veni încoace: am visat niște pantofi de alergat în vis, iar în vis știam că asta înseamnă pantofi pe care îi porți atunci când fugi de ceva care te înspăimântă în vis. Dacă aș avea și flerul comercial al lui Dalí, acești pantofi ar fi deja de vânzare. Vai. (Andrei Codrescu, The Scandal of Genius: How Salvador Dalí Smuggled
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
încoace: am visat niște pantofi de alergat în vis, iar în vis știam că asta înseamnă pantofi pe care îi porți atunci când fugi de ceva care te înspăimântă în vis. Dacă aș avea și flerul comercial al lui Dalí, acești pantofi ar fi deja de vânzare. Vai. (Andrei Codrescu, The Scandal of Genius: How Salvador Dalí Smuggled Baudelaire Into the Science Fair, Salvador Dalí Museum, 2004.)
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei, ambii cercetători științifici la ICEMENERG nu purta cizme de ortac ci pantofi din cea mai fină piele, mâna încleștata pe ranga nu părea a fi de miner, iar limbajul lui când i-a amenințat cu moartea era unul de la periferia Capitalei nu din Valea Jiului. Dacă ei au scăpat cu viață, nu același
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]