1,760 matches
-
reprezentantul României la Vatican, Nicolae Petrescu Comnen, la 8 aprilie 1939, într-o scrisoare adresată Ministrului Afacerilor Externe, Grigore Gafencu 951. Importanța acordată presei s-a lovit de colaborarea nesatisfăcătoare a instituțiilor diplomatice române cu serviciul de presă al Statului Papal ceea ce a dus uneori la o atitudine ostilă la adresa României, manifestată în presa vaticană. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a instituțiilor diplomatice române cu serviciul de presă al Statului Papal ceea ce a dus uneori la o atitudine ostilă la adresa României, manifestată în presa vaticană. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau instituțiile de presă, dar și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
atitudine "pozitivă" față de România), s-au propus măsuri (de către atașații români la Vatican) menite să ducă la eficientizarea comunicării cu presa vaticană 954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la București, care putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici din țară sau din străinătate s-au înmulțit și s-au diversificat. Se explicau acum actele normative din Constituție privitoare la culte ori la situația învățământului confesional. Au fost publicate și explicate intervențiile prelaților catolici din Parlamentul României, documentele papale etc. Albina a reprezentat un organ de informare cu dublu impact (sau sens): pe de o parte, conținea numeroase informații despre realitățile din România care erau transmise la Vatican și puteau astfel să ajungă în întreaga lume catolică (fiind prezentate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine plătiți (chiar și directorul, domnul Theodorian Carada, care a primit pentru serviciile sale Commenda Ordinului Papal S. Gregorio), cred că nu e drept ca episcopia mea să nu primească nimic. Impozitul pe casă, taxa pe apă și pe lumina electrică sunt foarte mari și cheltuielile bisericii din Baratzia sunt mari. Numai anul trecut episcopia mea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cele social-politice, culturale sau economice). În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest domeniu au fost punctuale, limitându-se (de exemplu) la a semnala abaterile anumitor publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea activității Bisericii Catolice în România (același lucru îl dorea și Vaticanul, însă din alte considerente)1027. Stabilirea raporturilor cu Statul Papal și deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la București și Roma (1920) au constituit momente importante în evoluția relațiilor dintre Vatican și România; ele au fost încununate de semnarea Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor catolice din Occident. În acest demers, presa a avut un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România, ediție realizată de Netzhammer, Nikolaus și Zack, Krista, vol. I și II, Editura Academiei Române, București, 2005. Pop, Valeriu, Amintiri politice, Editura Vestala, București, 1999. Roux, Charles François, Huit ans au Vatican, 1932-1940, Flammarion, Paris, 1947. d. Enciclici și documente papale despre presă Clement XIII, Christianae Reipublicae salus, 25.XI.1766. Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901. Grigore XVI, Enciclica Mirari vos, 15.VIII.1832. Grigore XVI, Inter gravissimas, 8.VI.1845. Leon XIII, Dall"alto, 15. X
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
114 Silezia / 157 Simpson / 49 Sinaia / 150, 166 Soler, Juan Palau / 78 Souran, Romuald / 162 Spania / 18-19, 21, 23, 27-28, 36-37, 39, 51, 68, 74-76, 78-80, 83, 85-87, 95, 97, 99, 112, 221, 248, 271, 273 Spinola (cardinalul), 79 Statul Papal, 63, 88, 107, 111, 120, 210-211, 230-231, 252, 275-276 Stănești / 191 Stoianovici / 141 Stolz, Alban / 196 Stoppani / 89 Strasbourg / 195 Sturzo, Luigi / 89, 92-93 Suciu, I. / 266 Suciu, Vasile / 154, 162 Suedia / 157 S.U.A. / 96, 169 Sykes / 48 Ș Șaguna
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P. Granfield, "Nascita e declino della societa perfecta", în Concilium, 18, 1982, pp. 955-964, Șerban Turcuș, op. cit., p. 30). 51 În pontificatul papei Pius X, natura monarhică a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937, p. 41. 55 "I diritti di Dio nella societa e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
di Dio nella societa e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
06.2012, ora 21.02. 71 Johann Joseph Ignaz von Dollinger s-a născut la 28 februarie 1799 și a decedat la 14 ianuarie. A fost un teolog german, preot catolic și istoric al Bisericii. El a respins dogma infailibilității papale, motiv pentru carea a fost excomunicat, în http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz von D%C3%B6llinger, consultat la date de 12.06.2012, ora 21.18. 72 J.M. Laboa, op. cit., p. 111. 73 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
51). 87 Ibidem, p. 57. 88 Papa Pio X, "Carta de S. Pio X", 11.VII.1911, în G. Chiaudano, op. cit. 89 Ne referim la secolul al XIX-lea și la prima jumătate a secolului al XX-lea, când enciclicile papale ce tratau subiectul media vizau probleme foarte importante pentru acel moment, fără a încerca și o proiecție în timp și o dezvoltare unitară și de durată a acestei realități. Soluția problemelor se regăsea în modul de gândire a respectivului Papă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. A fost cel mai lung pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct de vedere politic, pontificatul a coincis cu mișcări revoluționare în Italia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de predecesorii săi și a propus Romei un cadru constituțional de guvernare. A devenit conservator după unele asasinate politice, acte teroriste și revoluțiile din Italia, Franța și Germania. A fost nevoit să părăsească Roma, iar în 1870 a pierdut Statele Papale în favoarea Italiei. El a renunțat la Legea Garantării din partea Italiei, care presupunea finanțarea Vaticanului și dependența politică. A încheiat concordate cu Austro-Ungaria, Portugalia, Spania, Ecuador, Venezuela, Honduras, Salvador și Haiti (http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea, consultat la data de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoți catolici), în ziua intrării României în război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Evoluția și cristalizarea unor formațiuni politice în Moldova este ilustrată într- un document al cancelariei papale din 1332; acesta vorbește despre “puternicii acelor locuri” care au confiscat bunurile episcopiei Cumanilor. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
c) CBA d) ACB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) prima invazie tătaro- mongolă în Europa B) regalitatea maghiară încearcă să- i colonizeze pe cavalerii ioaniți în Țara Severinului C) un document al cancelariei papale vorbește despre existența în Moldova a unor “puternici ai acelor locuri” care confiscă bunurile episcopiei Cumaniei a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Karl Marx scrie Manifestul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Ce-mi trimite darul Simt că am să pot atinge Vârsta cocorilor. * Când arde fânul împărătesc În soarele de primăvară Cum să rămână întreagă O cocioabă?2 Theodora (?-928) și Marozia Theophylact (890-932 / 937) Soția consulului roman responsabil cu finanțele papale, Theodora Theophylact, senatoare și patriciană a Romei, avea mari ambiții pentru a ajunge în poziții cheie la Vatican. Cei doi soți au avut mari infuențe asupra papilor Sergius al III-lea și Anastasius al III-lea, prin ei și-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a papei Sergius al III-lea (904-911), Theodora s-a folosit de frumusețea și abilitatea de intrigantă și a reușit, împreună cu fiica sa Marozia, cu aceleași titluri de senatoare și de patriciană, performanța de a instaura, în timp, o dinastie papală în familie. Drept urmare, cei doi soți s-au antrenat reciproc în a-l manipula pe papa Sergius al III-lea. Pentru a fi siguri de reușită, i-au plasat-o ca amantă pe fiica lor, Marozia care, în această calitate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fi siguri de reușită, i-au plasat-o ca amantă pe fiica lor, Marozia care, în această calitate, i-a născut un fiu. După moartea papei Sergius al III-lea, Theodora a acționat pentru a favoriza urcarea în scaunul papal a lui Anastasius (911-913) căruia i-a urmat, tot prin intrigile ei, papa Lando (913-914). Viața trăită intens a făcut ca Theodora să se îndrăgostească de un episcop, mult mai tânăr decât ea, Ioan din Ravenna a cărui ascensiune pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Anastasius (911-913) căruia i-a urmat, tot prin intrigile ei, papa Lando (913-914). Viața trăită intens a făcut ca Theodora să se îndrăgostească de un episcop, mult mai tânăr decât ea, Ioan din Ravenna a cărui ascensiune pe scaunul papal a susținut-o, devenind papa Ioan al X-lea (914-929). După moartea părinților ei, Marozia, căsătorită după calculele lor cu Alberic, marchiz de Camerino, însărcinat cu asigurarea protecției militare a scaunului papal, a continuat ambițiile mamei sale Theodora, reușind performanța
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]