8,430 matches
-
educate. Între cele două războaie mondiale, nu doar publicațiile academice, ci și ziarele sau alte publicații de largă circulație au Început să folosească limbajul determinismului biologic și argumentele eugeniste. Acest fenomen stă mărturie pentru schimbarea care se produsese la nivelul paradigmelor intelectuale specifice României interbelice și, În particular, pentru acceptarea din ce În ce mai largă a modelului de analiză și organizare a societății și cunoașterii bazat pe premisele științei. Aceasta reprezintă una dintre diferențele importante dintre felul În care s-a dezvoltat eugenia În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Germania și Franța, dar În România, contextul intelectual În care s-a dezvoltat mișcarea eugenistă era foarte diferit. Specificitatea acestui context consta, printre altele, În faptul că perspectiva științifică asupra organizării și evoluției sociale nu devenise până În anul 1918 o paradigmă larg acceptată de publicul românesc educat și cu atât mai puțin de electoratul de masă format din populația rurală și cea a votanților din păturile inferioare ale orașelor, care câștigaseră de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și a influențat dezvoltarea unei paradigme științifice care avea să devină larg acceptată În secolul XX. După 1918, unii intelectuali au reafirmat atributele pozitive ale progresului material, În timp ce alții au Început să critice aceste tendințe. Criticii susțineau că bunăstarea materială crescândă și civilizația erau Însoțite de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o componentă nouă, dar esențială pentru Înțelegerea provocărilor societății moderne. Astfel de intelectuali propuneau „Întoarcerea la rădăcini”. Pentru a fi pregătiți pentru aspectele din ce În ce mai complicate ale societății moderne, ei Încercau să reinterpreteze semnificația tuturor fenomenelor ce Însoțeau progresul cu ajutorul unei paradigme pe care o considerau obiectivă, cea a legilor universale ale biologiei 37. Acest tip de viziune era inspirat din controversele despre progres și impactul său asupra fundamentelor biologice ale umanității, care se derulau În Occident, În aceeași perioadă. Faptul că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se pare că școala din München, cu profilul său mendelian mult mai strict și cu accentul pe care Îl punea pe igiena rasei, mai degrabă decât cea din Berlin, ce era orientată mai ales către problematicile asistenței sociale, a oferit paradigma de urmat pentru eugeniștii din Transilvania 48. Mendelismul a fost o alegere conștientă pentru eugeniștii români, care au simțit adesea nevoia să Își apere această poziție În confruntarea cu neolamarckismul. Buletinul Eugenic și Biopolitic a publicat În paginile primelor sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai accentuat de raționalizare a culturii europene, Început o dată cu Iluminismul 77. Un astfel de proces, așa cum apare el descris În lucrările autorilor citați mai devreme, nu era caracteristic și pentru dezvoltarea sferei publice În România până la sfârșitul secolului al XIX-lea78. Paradigma raționalistă care se dezvoltase În timpul Iluminismului În Europa Occidentală nu avusese ca rezultat contestarea autorității tradiționale În teritoriile românești și nici reinventarea fundamentelor legitimității sale, pentru a așeza În centru rațiunea. Mai mult, publicul educat și critic reprezenta În România
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la Alfred Ploetz și Thomas Morgan până la Charles Davenport și Gregor Mendel. Pe parcursul perioadei interbelice, eugeniștii au reușit să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre progres și evoluție, bazată pe legile irefutabile ale eredității și selecției naturale, ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe care o susținea această teorie, alteori În ciuda ei. Până la sfârșitul perioadei interbelice, fie că au fost promotori, observatori sau critici, cei mai mulți membri ai comunității științifice introduseseră deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor profesii, care formau audiența cea mai importantă pentru ideile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
realizare mai impresionantă decât cele pe care și le putea atribui mișcarea eugenistă din Germania. Într-o Românie ce trăia Încă În rural Într-un procent de 78% și a cărei populație era predominant analfabetă, ideologia eugenistă oferea o nouă paradigmă de organizare a instituțiilor politice și sociale: eugeniștii au contribuit la acceptarea științei ca modalitate fundamentală de a observa, evalua și organiza România contemporană 3. În sfârșit, În cadrul disputei proeminente a vremii, Între moderniști și tradiționaliști, eugeniștii s-au identificat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
raționale și făcea apel la simțul responsabilității și la autocontrolul biologic. Chiar dacă la prima vedere eugenia pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat În interiorul paradigmei biologico-deterministe stabilite de mișcarea eugenistă. Participarea tuturor acestor nume ilustre a contribuit la legitimarea autorității intelectuale și a semnificației sociale mai profunde a evenimentului, care s-a bucurat de o publicitate bine Întreținută. În cuvintele lui Racoviță, conferințele din 1927
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de eugeniști, precum și maniera În care aceștia propuneau să fie predate dezvăluie Însă o privilegiere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tradițiile socioculturale. Mișcarea eugenistă a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism; Micu, „Gândirea”. 5. Irina Livezeanu a analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din teritoriile nou-alipite ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei. Vezi Cultural Politics. 6. Iuliu Moldovan, Igiena națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1987, p. 155). Dar e clar că „formula politică” (acceptarea ei fără rezerve sau discreditarea ei) este revelatoare pentru raporturile ce se stabilesc între minoritatea guvernantă (elita guvernamentală, după Pareto) și majoritatea guvernată. Așadar, putem vorbi, pe bună dreptate, despre „paradigma Mosca-Pareto” așa cum o face Albertoni (1987, p. 156), inspirându-se din lucrările lui Field și Higley. „Formula politică” în concepția lui Gaetano Mosca Noua metodă a Studiilor științelor politice tinde tocmai să concentreze atenția gânditorilor asupra formării și organizării clasei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
zonele care au cea mai stringentă nevoie de suport, făcând imposibilă implementarea programelor de suport focalizat pe ariile afectate și grupurile vulnerabile. Problema abordării spațiului și măsurării prin indicatori la nivel teritorial este considerată ca una de maximă importanță în cadrul paradigmelor dezvoltării. Acest lucru este demonstrabil prin faptul că sunt promovate viziuni specifice asupra organizării teritoriale - conceptele de regiune de dezvoltare și de pol de dezvoltare în construcția politică a UE - și în mod complementar sisteme de măsurare interesate în promovarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu alte mijloace”, adeseori singurele mijloace la îndemâna celor marginalizați, pentru a contesta regulile și autoritatea elitei puterii. În asemenea condiții, a înțelege apariția m.s. înseamnă a explica depășirea dilemei acțiunii colective
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizării cercetării sociale pentru reconstrucția societății, a valorii teoretice și sociale a disciplinei. Monitorizare - Sorin Cace Monitorizarea (m.) programelor este strâns legată de evaluare (vezi evaluare) și de dezvoltarea metodelor de cercetare evaluativă, apărând odată cu extinderea programelor sociale în contextul paradigmei dezvoltării sociale. M. vizează atât, implementarea planurilor de acțiune subsumate strategiilor din diferite domenii (de exemplu, prevenirea abandonului școlar în ciclul secundar) cât și dinamica unor procese sociale (de exemplu, evoluția fenomenului copiii străzii în București). M. presupune o examinare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sectorul public sau din sectorul privat, stabilesc un acord pentru a implementa un plan de acțiune, un program sau un proiect, stabilite pe baza unei strategii comune, prin intermediul unui set de acțiuni conjugate. P. reprezintă un principiu strategic fundamental în cadrul paradigmei dezvoltării sociale. Rolul p. se evidențiază în cadrul fazei de implementare a planurilor de acțiune a procesului de dezvoltare socială. Planurile de acțiune operaționalizează strategiile elaborate pentru soluționarea unei probleme sociale și sunt, în general, foarte complexe, necesitând, pentru a fi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lucru este bazat pe încredere și colaborare între participanți. Deseori, ele antrenează diferite culturi și implică investiții semnificative de timp și compromisuri. Însă nu trebuie neglijat faptul că beneficiile sunt semnificative pentru ambele părți. Participarea și dezvoltarea socială - Adrian Hatos Paradigma participării În sens general, participarea se referă la implicarea membrilor unei colectivități sau instituții în diversele sale activități, mai ales cele deliberative, și în procesele sale decizionale. Ponderea membrilor unui grup care participă în fazele de consultare și de decizie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
respectivului grup este democratică. Interesul din ultimele decenii pentru problematica participării, manifestat în domenii diverse precum cele ale politicului, dezvoltării rurale, managementului sau planificării urbane, semnalează forța unui curent de gândire în științele sociale, curent pe care îl putem denumi paradigma „participării”. În domeniul dezvoltării, interesul pentru participare a fost însoțit de schimbări importante în optica specialiștilor, dar și a instituțiilor importante în ceea ce privește obiectivele dezvoltării, relațiile dintre dimensiunile economic, social și politic și rolurile diverselor categorii de actori implicați în activități
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
monitorizare și evaluare intermediară a implementării și construirea de alternative strategice care, uneori, pot deturna fundamental conținutul planului inițial, în funcție de rezultatele obținute, dar și dinamica factorilor relevanți. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a unei soluții, implementarea ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prima schemă secvențială de analiză a p.p.. El stabilește „o hartă conceptuală care trebuie să servească drept ghid în efortul de a obține o imagine generală asupra fazelor majore care caracterizează orice act colectiv”. Laswell stabilește șapte faze ce caracterizeza paradigma procesului constitutiv al p.p.: - înțelegere; - promovare; - prescriere; - invocare; - aplicare; - finalizare; - evaluare. Schemă de analiză secvențială propusă de Laswell își păstreză și astăzi pertinența, ea fiind preluată, prelucrată, dezvoltată de alți autori care i-au urmat. Foarte mulți autori au fost
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autori care i-au urmat. Foarte mulți autori au fost atrași de această schemă secvențială, care distinge și analizează diversele etape constitutive ale procesului p.p.. Multe manuale de știință a p.p. utilizează schema secvențială, punând accentul pe caracterul procesual în paradigma explicativă a funcționării p.p.. Volumele lui Charles Jones, An Introduction to the Study of Public Policy, sau James Anderson, Public Policy Making, sunt printre primele manuale de p.p. care au consacrat această abordare secvențială, în etape. De asemenea, acestea au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va fi selectat acel program de sănătate care va aduce cel mai mare beneficiu pentru fiecare unitate investită. Astfel, abordarea pornește de la o structură de servicii de sănătate deja stabilită, privilegind schimbările cele mai eficiente. În fapt, această abordare folosește paradigma economică a analizei cost/eficiență (vezi analiza costurilor). Aici se procedează construindu-se o matrice cost/eficiență, ca în figura următoare. Eficiență în scădere Cost în creștere 1 2 3 1 Acceptă Acceptă Decizie 2 Acceptă Indiferent Respinge 3 Decizie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]