4,853 matches
-
despre opera mateină. Trecând în revistă ipotezele critice anterioare, cântărind justețea sau erorile acestora și propunând puncte de vedere noi și pertinente, lucrarea este un studiu impresionant și aproape exhaustiv, în care documentarea atentă și minuțioasă se îmbină fericit cu parantezele digresive și comentariul eseistic. Coordonatele ideatice fundamentale ale operei mateine sunt, în opinia lui C., „patima morții”, mitul „semeței seminții”, „demonismul”, „dandismul”, mitul „vârstei de aur” și nu în ultimul rând „violența pamfletară”, care trimite direct la opera ilustrului părinte
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
1967; Poezii, București, 1968; Opinia publică. 5 comedii, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1971; Teatru, vol. I-II: Comedii, vol. III: Drame, București, 1971; Tipuri și tertipuri, București, 1971; Poezii, București, 1973; Teatru, București, 1973; Simfonia patetică, București, 1974; Teze și paranteze, București, 1974; Alge, București, 1975; Viața unei femei, București, 1976; Fabule, București, 1977; Satirice, București, 1977; Jurnal de atelier, București, 1978; Teatru, I-II, București, 1978; Interesul general, București, 1982; Teatru, București, 1989. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
Scriind despre biografie (Valeriu Cristea) adoptă un ton afectiv, de „biograf”, scriind despre Breban devine el însuși „brebanian”, e postmodern cu postmodernii (Mircea Cărtărescu), modernist cu moderniștii (Sorin Titel), „moral” cu moraliștii (George Cușnarencu). Stilul, de multe ori flamboaiant - apar paranteze, adresări, interjecții, aparteuri, note de subsol cu alt rol decât cel strict funcțional -, antrenat și de ceea ce B. numise în volumul anterior „ispita analogiilor”, transformă Comentariile... într-o carte mai degrabă de literatură critică, un fel de jurnal al lecturilor
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
S. Crohmălniceanu, „Gablonz”-Magazin universal, VR, 1961, 11; Lucian Raicu, Ury Benador, „Beethoven-omul”, GL, 1964, 48; Magdalena Popescu, Ury Benador, „Final grotesc”, RL, 1968, 4; G. Dimisianu, „Final grotesc”, FLC, 1968, 46; Crohmălniceanu, Literatura, I, 345-346; Aurel Baranga, Teze și paranteze, București, 1974, 83-84; Ury Benador, în Encycl. jud., XIV, 426; Popa, Dicț. lit. (1977), 79-80; Lăzărescu, Romanul, 182-186; Mirodan, Dicționar, I, 139-147; Dimisianu, Subiecte, 81-83; Dicț. scriit. rom., I, 258-260; Z. Ornea, Proza lui Ury Benador, RL, 1998, 25; H.
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
rimă interioară de o mare frumusețe poetică, precum Elegia Inorogului sau caracterizarea aceluiași psalmodiată de un alt personaj. Fondul de înțelepciune nu se rezumă la cele 760 de sentenții anunțate pe copertă, ci este îmbogățit de numeroase formulări aforistice originale. Parantezele filosofice, elaborate într-un stil literar foarte încărcat, și mai ales pasajele ce țin de științele exacte, ca și de cele oculte, stârnesc plăcerea lecturii doar pentru un cititor specializat, familiarizat cu structura complicată a frazei lui C. Dificultățile de
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
literatura franceză, Timișoara, 1974; Negru și alb, București, 1979; Mari corespondențe, București, 1981; Eseuri critice, Timișoara, 1983; Un Burgtheater provincial, București, 1984; Clopotul scufundat, București, 1988; Fragmente despre vid, București, 1992; Paradisul derizoriu. Jurnal despre indiferență, București, 1993; Viața în paranteză (Jurnal. 1965-1977), Timișoara, 1995; Cap și pajură, București, 1997; Trei într-o galeră, Cluj-Napoca, 1998; Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
4; Tania Radu, Don Quijote prin Kafka (sau invers), LAI, 1994, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 103-108; [Livius Ciocârlie], O, 1995, 10 (semnează Daniel Vighi, Vasile Popovici, Nicolae Manolescu, Mircea Zaciu, Smaranda Vultur); Ulici, Lit.rom., I, 472-476; Ion Pop, Viața din paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
invers), LAI, 1994, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 103-108; [Livius Ciocârlie], O, 1995, 10 (semnează Daniel Vighi, Vasile Popovici, Nicolae Manolescu, Mircea Zaciu, Smaranda Vultur); Ulici, Lit.rom., I, 472-476; Ion Pop, Viața din paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Numai pe la trei și jumătate dimineața au început nemții să bombardeze linia de frontieră, netezind calea pentru armata lor de uscat. Iar adolescenta aceea somnoroasă, mama mea, fascinată de straniile constelații mult prea ordonate, se afla, de fapt, într-o paranteză fulgurantă între război și pace. Era deja aproape imposibil să părăsești casa. Pământul se legăna, țiglele, șir după șir, alunecau de pe acoperiș și se sfărâmau cu un trosnet sec pe trepte. Zgomotul exploziilor învăluia gesturile și vorbele, asurzindu-le. Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mea, și unul și celălalt îl simplifică pe Baudelaire. Căci, vezi tu, în sonetul lui, această „seară caldă de toamnă” este un moment foarte deosebit, da, în plină toamnă, deodată, ca o clipă de grație, o seară caldă, unică, o paranteză de lumină în mijlocul ploilor și al mizeriilor vieții. În traducerile lor, au trădat ideea lui Baudelaire: „Într-o seară de toamnă”, “într-o seară de vară”, e plat, e fără suflet. În timp ce la el, clipa aceea face posibilă vraja, știi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o colaborare sincronă. Fiecare are menirea lui și neparticiparea unuia poate periclita însăși existența Cosmosului ; 4. „muncile” lui Iuda sunt veșnice. Momentul critic, când balanța s-ar putea înclina în favoarea lui, este sfârșitul anului vechi și începutul celui nou. în paranteză, notez faptul că astfel de credințe nu sunt singulare în sud-estul Europei. În Grecia, de exemplu, se credea că demonii htonieni (Callicanțari) bântuie așezările omenești timp de 12 zile, între Crăciun și Bobotează. „Este vremea când ei ies la suprafața
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o păgânit. Suduie fecior pe tată Și mamele-și fac păcate. D-atunci nu-i rod în bucate, Nici nu-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (46, p. 75 ; vezi și 80). Merită să deschid aici o paranteză. Pornind de la imagini mito-poetice similare, frecvente în „colindele vânătorești” („Găsi-mi leul d-adormit/ Sub un spin mândru înflorit/ Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d- adormit”), Mihai Coman notează următoarele : „S-a observat că în spațiile necălcate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a îmbrăcat diverse forme, în spațiu și timp) de răpunere, alungare sau îmbunare a stihiei haotice, reușind să ducă la bun sfârșit creația - adică motivele notate de noi cu numerele 3, 4, 5, și 6 din „varianta Bandinus”. Pun în paranteză faptul că un pseudosacrificiu ar putea fi depistat într-o variantă populară a legendei potopului. În Bucovina, se spune că Noe nu și-a luat nevasta în arcă, lăsând-o pradă potopului „pentru că l-a fost înșelat” (23, p. 19
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și-a-njghebat maestru barca, Doar prin vrăji făcut-a luntrea (61, p. 232). Ambarcațiunea era aproape isprăvită. Mai trebuiau îmbinate doar câteva scânduri. Dar Väinämöinen nu-și mai aminti trei rune, pentru ca luntrea să fie pe deplin săvârșită. (Să punem în paranteză faptul că neputința eroului de a finaliza construcția - cum am văzut că se întâmplă și în legenda apocrifă a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Dumnezeu intrară la fiicele oamenilor și le născură fii” (Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la Aristotel, Despre cer, 1, 8, 16 etc.). Iatromant și taumaturg, autor de incantații rituale (katharmoi), preotul-mag Abaris era dotat și cu puteri miraculoase asupra stihiilor atmosferice. El putea, de exemplu, „să deturneze vânturile” (Iamblichos, Vita Pyth., 91). Pun între paranteze faptul că, după unii autori, hiperboreii locuiau la nord de peștera din munții Haemus, unde-și avea sălașul Boreas (Hyper-Boreas = „mai sus, mai la nord de Boreas”). După alții (Diodor Siculus, Biblioteca istorică, II, 47), hiperboreii sunt „un fel de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre taumaturgi care călătoresc prin văzduh (cu trupul sau cu sufletul) „erau un subiect atât de familiar la Atena - notează E.R. Dodds -, încât Sofocle se referă la ele în Electra, fără a simți nevoia să dea nume” (67, p. 167). Paranteza pe care am inserat-o, cuprinzând o lungă, dar deloc exhaustivă enumerare, are rostul de a arăta că „imaginea” unor preoți traci despre care se credea că stăpânesc fenomenele atmosferice călătorind prin nori (pe balauri sau pe alte vehicule fantastice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alte mitologii, acest topos esențial a fost studiat și mecanismul său magico-simbolic a fost desfăcut de savanți de talia lui Georges Dumézil (15, pp. 17-33), René Guénon (16, pp. 178-188), Mircea Eliade (14, pp. 120- 163) și alții. închizând această paranteză, să revin la solomonar cu observația că gesturile acestuia nu sunt totuși exclusiv (ci doar predilect) magice. Câteva arme din recuzita sa (topor, bâtă, bici), precum și unele gesturi aparent minore ni-l prezintă pe solomonar ca fiind un erou care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să răpună „duhul de mare” (întruchipare a furtunii marine), eroul nu-l săgetează pe acesta (cum se întâmplă de regulă), ci marea însăși : El în lume s-o d-afla Marea de mi-o săgeta (88, p. 27). Pun în paranteză faptul că această imagine nu îmi aduce aminte doar de celebrul rit al geto-dacilor de a săgeta norii pe timp de furtună, dar și de un gest magic al suveranului persan Xerxes I care, fiind surprins de o furtună pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi „patriotice”, dar forțate și puțin probabile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, filologul sârb V. Jagi¾ a încercat să demonstreze următoarea filiație : it. negromanzia (magie neagră) > gramanzia > grabancia > s-cr. grabancijas > mag. garabonciás (25, pp. 451- 452). (Să punem în paranteză observația că, dacă această „călătorie” a cuvintelor s-a produs într- adevăr, atunci termenul intermediar gramanzia este, din punct de vedere fonetic, mai apropiat de rom. grimințieș și grimincea - atestate în Ardeal ca sinonime pentru grăbunțaș - decât s-cr. grabancijas). Dat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Sicilia, dar fiul său - extaziat de mirajul zborului - se va apropia prea mult de soare și, topindu-se ceara care lega între ele penele aripilor, se va îneca în apele care-i vor purta numele (Marea Icarică). Pun în paranteză faptul că Meșterul Manole - un alt celebru arhitect legendar -, aflat într-o situație similară, va apela împreună cu ortacii săi la o soluție similară („Meșterii gândeau/ Și ei își făceau/ Aripi zburătoare/ Din șindrili ușoare/ Apoi le-ntindeau/ Și-n văzduh
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cantaridă” (266, p. 352). Nu mai insist acum. Am demontat mecanismul acestei legende cu alt prilej, într-o carte privind imaginea evreului în cultura română, în capi- tolul „Legenda otrăvirii băuturilor” (42, pp. 185-195). Trebuie totuși spus într-o paranteză faptul că planta psihotropă cucută (Conium maculatum) este un remediu medical complex (calmant, analgezic, anestezic etc.), fiind letală doar în doze mari (17, p. 83). Socrate moare bând „suc de cucută” (Platon, Phaidon, 116-118). Plinius cel Bătrân confirmă faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fel de narcotizare specială, ținând loc de beție” (66, p. 89). Din perspectiva istoricului Pârvan, a susține că „geto-sciții” ar fi practicat narcotizarea cu fum de cânepă (fie și în scopuri rituale) înseamnă a macula istoria idealizată a geților. în paranteză fie spus, triburile de „geto-sciți” din acea regiune („de pe malurile fluviului Borysthenes”) practicau narcotizarea nu doar prin inhalarea fumului unor plante stupefiante, ci și prin administrarea unor poțiuni psihotrope. În secolul I e.n., Plinius cel Bătrân vorbea despre diverse „ierburi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sălbatici, iar edonienii întemeiază pe vârful muntelui un sanctuar oracular închinat lui Dionysos, similar cu cel închinat lui Apollo la Delphi (235, p. 26). Tribul tracilor edonieni alege cultul dionisiac în locul celui apolinic (vezi și Herodot, Istorii, VII, 111). în paranteză fie spus, confruntări religioase similare s-au produs și în cadrul altor culte din Eurasia. În jurul anului 600 î.e.n., de pildă, reformatorul iranian Zarathustra s-a revoltat împotriva „societăților de bărbați”, care aveau deviza aęsma (= „furie”). Acestea practicau ritualuri orgiastice, cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
beție în București, la 28 ianuarie 1764” (269, p. 58). Alexandru Odobescu fusese ceva mai detaliat în această privință : „Constantin Racoviță muri pe tron, victimă a patimei sale pentru melisă [= mătăciune = Dracocephalum moldavica] și băuturile spirtoase” (196, p. 53). (în paranteză fie spus, în 1895, la câteva decenii după ce scrisese acest text, Odobescu s-a sinucis administrându-și o supradoză de morfină ; vezi 270, pp. 154-155). în acea epocă - cum ne asigură un manuscris din 1766 (mss. BAR nr. 3083) -, preparate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]