13,759 matches
-
se aplică resturilor de hârtie, indigo, bandă magnetică, microfilm, dar o astfel de operațiune trebuie să fie a treia și ca utilizare. Înaintea acestei operațiuni, în cazul benzii magnetice, în primul rând, trebuie tăiată întreaga rolă. Standardele internaționale prevăd ca particulele rezultate din această operațiune să nu fie mai mari de 1/32 inchi. De regulă, fărâmițarea este recomandată înaintea arderii. O atenție specială se va acorda suporturilor magnetice, întrucât ele se pot refolosi. Dacă aceasta se întâmplă în aceeași unitate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semne și simptome severe din partea SNC ca: depresie senzorială, convulsii sau moarte, chiar la concentrații ale Na+ plasmatic cuprinse între 125 și 130 mEq/l. Aceasta deoarece capacitatea celulelor creierului de a interveni prin mecanisme de adaptare care să elimine particulele osmotic active, diminuând astfel edemul cerebral care însoțește hiponatremia, cere un timp mai lung de la instalarea hiponatremiei. Pe de altă parte, acest mecanism protectiv contra edemului cerebral devine eficient în cazul unei hiponatremii care se dezvoltă în zile sau săptămâni
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și ce metode ar trebui folosite în colectarea lor. Paradigma dominantă influențează chiar și desemnarea unor evenimente drept anomalii sau poate conduce la ignorarea completă a unor fenomene. Voi da un exemplu: am un prieten care este fizician specializat în particule sub-atomice. L-am întrebat cum putem ști că există quarcuri? Mi-a răspuns că știm deoarece avem construită o teorie care are cerința ca un anume tip de particule să existe într-un anume loc dintr-un atom pentru ca formula
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
da un exemplu: am un prieten care este fizician specializat în particule sub-atomice. L-am întrebat cum putem ști că există quarcuri? Mi-a răspuns că știm deoarece avem construită o teorie care are cerința ca un anume tip de particule să existe într-un anume loc dintr-un atom pentru ca formula matematică a teoriei respective să fie bine echilibrată și formulată consistent. L-am întrebat cum poate ști, totuși, că teoria este adevărată? Mi-a răspuns că știm pentru că există
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trebuit fie să se construiască un detector și mai complicat, fie să se respingă teoria. Într-un al doilea și mai important rând, dacă această teorie ar fi fost diferită, dacă teoria ar fi prezis existența unei structuri diferite a particulelor sub-atomice, dacă ar fi prezis existența unor particule Popescu și nu quarcuri, este foarte posibil că prietenul meu ar fi folosit un alt fel de detector care ar fi fost, poate, eficient în găsirea de particule Popescu. Procesul științific care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai complicat, fie să se respingă teoria. Într-un al doilea și mai important rând, dacă această teorie ar fi fost diferită, dacă teoria ar fi prezis existența unei structuri diferite a particulelor sub-atomice, dacă ar fi prezis existența unor particule Popescu și nu quarcuri, este foarte posibil că prietenul meu ar fi folosit un alt fel de detector care ar fi fost, poate, eficient în găsirea de particule Popescu. Procesul științific care dezvoltă în paralel și proiectul și metodele de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unei structuri diferite a particulelor sub-atomice, dacă ar fi prezis existența unor particule Popescu și nu quarcuri, este foarte posibil că prietenul meu ar fi folosit un alt fel de detector care ar fi fost, poate, eficient în găsirea de particule Popescu. Procesul științific care dezvoltă în paralel și proiectul și metodele de evaluare ale proiectului este cel puțin curios. După Kuhn, observațiile care sunt incompatibile cu o anume paradigmă teoretică dominantă se acumulează încet în timp. Astfel, teoriile devin tot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o teză despre difuzarea pion-nucleon. Între 1976 și 1984 este profesor la Berkeley, în SUA. În tot acest timp duce mai departe cercetările întreprinse de Ștefan Lupașcu (dar și ale altora), reușind să dezvolte și o viziune personală despre teoria particulelor elementare. Formulează conceptul de transdisciplinaritate și pune bazele aceleiași discipline, care propune o apropiere de cunoașterea științifică prin filosofie și care conduce, în ultimă instanță, la o nouă viziune asupra lumii contemporane. Colaborează cu studii științifice și eseuri la reviste
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
trepte necesare ale unui proces labirintic de inițiere. În cazul lui N., transdisciplinaritatea poate fi această „blestemată chestiune insolubilă”, pentru care studiul de debut Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund” (1968) ar fi o primă treaptă de aproximare, eseul Nous, la particule et le monde (1985; Premiul Academiei Franceze) - o teoretizare în manieră științifică, monografia La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme (1988) - o exemplificare, iar La Transdisciplinarité (manifeste) (1996) - închegarea în „manifest”. Autorul prelungește cercetările lui Niels
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
contrariilor, a legăturii poeziei cu știința, Mircea Anghelescu îl plasează pe exeget într-o „familie” specială a esteticii românești, alături de Ion Barbu însuși, de Pius Servien și Matila C. Ghyka. SCRIERI: Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Nous, la particule et le monde, Paris, 1985; ed. (Noi, particula și lumea), tr. Vasile Sporici, Iași, 2002; La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme, pref. Antoine Faivre, Paris, 1988; ed. (Știința, sensul și evoluția. Eseu asupra lui Jakob
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
îl plasează pe exeget într-o „familie” specială a esteticii românești, alături de Ion Barbu însuși, de Pius Servien și Matila C. Ghyka. SCRIERI: Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Nous, la particule et le monde, Paris, 1985; ed. (Noi, particula și lumea), tr. Vasile Sporici, Iași, 2002; La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme, pref. Antoine Faivre, Paris, 1988; ed. (Știința, sensul și evoluția. Eseu asupra lui Jakob Boehme), tr. Aurelia Batali, București, 1992; Théorèmes poétiques
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
LCF, 1968, 33; Solomon Marcus, Explicație și sugestie, ambiguitate și deschidere, SCL, 1968, 6; Gorun Manolescu, Dimensiunile „Jocului secund”, LCF, 1969, 1; Mincu, Critice, I, 131-142; Andriescu, Disocieri, 7, 20, 29; Muthu, Lit. rom., 230, 265; Ion Staicu, „Nous, la particule et le monde”, „Lupta” (Paris), 1986, 60; Mircea Anghelescu, „Teoreme poetice”, LCF, 1995, 13; Ioana Pârvulescu, Philosofus teutonicus, RL, 1997, 11; Magda Cârneci, O viziune (mai) coerentă a lumii, RL, 2000, 13; Dicț. scriit. rom., III, 456-459; Manolescu, Enciclopedia, 535-536
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
ACESTUIA! ÎNTINDEREA REFERATULUI SĂ FIE PE MINIM 3 PAGINI A4. LOUIS VICTOR DE BROGLIE (1892-1987) și dualismul undă-corpuscul RĂZVAN BEJAN, clasa a XII-a C Demonstrând că la scară atomică materia are în același timp caracter de unda și de particulă, prințul Louis Victor de Broglie a contribuit în anii 1920 la maturizarea teoriei cuantice. Ecuațiile lui, care la scurt timp după enunțare au fost confirmate experimental, au permis formularea unei teorii a atomului foarte asemănătoare cu cea existentă în prezent
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în parte din studiile de matematică efectuate în secolul al XIX-lea de William Rowan Hamilton pe teme de refracție, dar și din teoria lui Einstein, datând din 1905, potrivit căreia, în anumite circumstanțe, undele luminoase se comportă ca niște particule. Dacă așa stau lucrurile, s-a întrebat de Broglie, oare alte particule nu se pot comportă ca niște unde? Așa cum avea să scrie mai tarziu „după o lungă meditație în singurătate, brusc mi-a venit ideea, în cursul anului 1923
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de William Rowan Hamilton pe teme de refracție, dar și din teoria lui Einstein, datând din 1905, potrivit căreia, în anumite circumstanțe, undele luminoase se comportă ca niște particule. Dacă așa stau lucrurile, s-a întrebat de Broglie, oare alte particule nu se pot comportă ca niște unde? Așa cum avea să scrie mai tarziu „după o lungă meditație în singurătate, brusc mi-a venit ideea, în cursul anului 1923, că descoperirea făcută de Einstein în 1905 ar trebui să fie generalizată
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
pot comportă ca niște unde? Așa cum avea să scrie mai tarziu „după o lungă meditație în singurătate, brusc mi-a venit ideea, în cursul anului 1923, că descoperirea făcută de Einstein în 1905 ar trebui să fie generalizată la toate particulele materiale, în special la electroni”. Ideea era susținută și de teoria lui Einstein potrivit căreia lumină și substanță sunt deopotrivă forme ale materiei. “Se poate considera că toată materia elementară se comportă fie că particule, fie că unde”, spune de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
să fie generalizată la toate particulele materiale, în special la electroni”. Ideea era susținută și de teoria lui Einstein potrivit căreia lumină și substanță sunt deopotrivă forme ale materiei. “Se poate considera că toată materia elementară se comportă fie că particule, fie că unde”, spune de Broglie. El și-a prezentat concepția printr-o formulă matematică, iar atunci când conducătorul lui de doctorat, Paul Langevin, a înaintat formulă lui de Broglie lui Einstein, acesta i-a înțeles imediat importantă. „Citeșteo”, i-a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de nichel, au confirmat teoria lui de Broglie. Ei au arătat ca electronii produc două fenomene caracteristice undelor: difracția și interferență și că amplitudinea undelor este strict în corelație cu energia particulei. De Broglie nu a împărtășit punctul de vedere majoritar asupra fizicii cuantice în dezbaterea filozofica din anii ’20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la Copenhaga” a mecanicii cuantice, de Broglie a rămas „oarecum perplex” în aceeași măsură
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la Copenhaga” a mecanicii cuantice, de Broglie a rămas „oarecum perplex” în aceeași măsură, ca și Einstein, continuând să susțină principiul cauzalității. El a făcut eforturi considerabile pentru a demonstra că particulă este de fapt formă localizată a undei. Nu a reușit și a recunoscut cinstit că eforturile lui au eșuat. În 1929, de Broglie a primit Premiul Nobel pentru fizică. Cu puțin timp înainte începuse să predea fizică la Universitatea din
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la Institutul Henri Poincaré un an mai tarziu. A rămas acolo până la pensionare, în 1962. A continuat să manifeste interes față de fizica aplicată și multe din lucrările lui ulterioare abordau probleme practice legate de energia atomică și de acceleratoarele de particule, de optică și cibernetică. Ajungând o personalitate proeminenta a științei franceze - amplasat în micul panteon al marilor fizicieni din această țară - de Broglie a scris foarte multe cărți, atât pentru uzul oamenilor de știință, cât și pentru popularizarea științei. A
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
lui Rutherford. În primă fază, Rutherford a constatat că emisiile radioactive ale uraniului constau în două componente diferite, pe care le-a numit radiații α și radiații β. Mai tarziu, el a demonstrat natură fiecăreia dintre componente (ele constând în particule rapide) și a arătat că mai există și o a treia componentă, reprezentată de razele pe care le-a numit γ. A stabilit că radiația α constă din particule încărcate pozitiv, pe care le-a identificat că nuclee de heliu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
tarziu, el a demonstrat natură fiecăreia dintre componente (ele constând în particule rapide) și a arătat că mai există și o a treia componentă, reprezentată de razele pe care le-a numit γ. A stabilit că radiația α constă din particule încărcate pozitiv, pe care le-a identificat că nuclee de heliu și a determinat vârstă minereurilor de uraniu. O importanță caracteristică a radioactivității o constituie energia implicată în ea. Becquerel, soții Curie și majoritatea celorlalți oameni de știință, credeau că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
plumb. Altfel spus, a descoperit familiile radioactive ale toriului, radiului și actiniului. El a măsurat constantele de dezintegrare și a formulat importantul concept de “timp de înjumătățire“. Împreună cu J.H.W. Geiger a elaborat o metodă de punere în evidență a particulelor α și a determinat timpul de înjumătățire a radiului. S-a ajuns astfel la tehnică datării cu izotopi radioactivi, care a devenit una dintre cele mai importante aplicații în geologie, arheologie, astronomie, antropologie și în multe alte domenii. Uluitoarea serie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
alte domenii. Uluitoarea serie de descoperiri i-a adus lui Rutherford Premiul Nobel pentru chimie din 1908 (Soddy a primit și el, mai tarziu, Premiul Nobel, după ce avea să înregistreze cea mai are realizare a sa). Rutherford a observat că particulele α rapide pot să străbată o plăcuță subțire de aur, fiind deviate de la traiectoria liniară. Această sugera că atomii de aur, departe de a fi obiecte țări, impenetrabile, ca niște “bile miniaturale de biliard“, cum crezuseră înainte oamenii de știință
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
subțire de aur, fiind deviate de la traiectoria liniară. Această sugera că atomii de aur, departe de a fi obiecte țări, impenetrabile, ca niște “bile miniaturale de biliard“, cum crezuseră înainte oamenii de știință, erau “moi” în interior. Părea că micile particule alfa pot patrunde prin atomii de aur că un glonț cu viteză mare printr-o piftie. Dar Rutherford (lucrând cu Geiger și Marsden, doi asociați mai tineri) a descoperit că unele din particulele α erau puternic deviate când loveau folia
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]