6,839 matches
-
hipermarket, n-au decât piese disparate, scoase din cine știe ce poduri cu vechituri. Peste parchetul lucitor, au covoare frumoase, dar care mărturisesc apartenența la o altă epocă istorică. Strâmbă din nas cu dispreț. Doamne, ce sărăntoci sunt oamenii ăștia! Nu-i pasă dacă i-a ofensat cu examinarea fără paravan a bunurilor lor. Important e că acum este dispus să le explice și lor cum se procedează, dacă dorești cu adevărat să ai cu ce te mândri, așa că își continuă discursul, după ce
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
mătur zilnic frunzele ce îmi apasă gândul. Căci frunzele-s de plumb și ploile-s de plumb Și gândul mi-e de plumb și ființa și mormantul, Acum pot să vorbesc, nu e mult, nu e greu, dar nu-mi pasă, Voi, cei de-acasă, oi fi ajuns acasă! Referință Bibliografică: TOAMNA DIN CER / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TOAMNA DIN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365193_a_366522]
-
numai el va ști. O mână i se așează pe umăr; mâna Mitrului. Nu pare deloc grea: - Să nu mai furi niciodată! * Un pom cu coaja lucioasă, cu fructe mici, negre, amare, crește cu îndârjire pe malul râului. Nu-i pasă prea mult de coroană - nu seamană nici pe departe cu arțarul - nu se îngrijește nici de mărimea fructelor și cu atât mai puțin de gustul lor. Copiii îi ignoră prezența. Sau poate se tem. De el sunt prinse rânduri, rânduri
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
veche cruce și simt că n-am ce drum să mai aleg. Dar florile speranței le culeg și le sărut întruna,ca să nu se usuce. Resping orice durere îmi aduce bătrâna resemnare pe care o reneg. Am răgușit? Nu-mi pasă. Vesel cânt și chiar dacă n-am aripi, un tineresc avânt către frumosul țel dorit mă poartă. Las amintirea-n pace și chiui în acum cu sufletul în flăcări, spărgând orișice poartă o aflu încuiată pe-orice drum. de Anatol Covali
VESEL CÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365213_a_366542]
-
matematică nu-i iartă. Îi scoate la tablă, atât cât îi permite timpul. Între cei scoși la tablă, unul este adus de spate de parcă ar purta o povară imaginară de care, după expresia chipului, s-ar părea că nu-i pasă. Elevul acesta ori că nu știe nimic ori că nu-și dorește decât ca încă o notă proastă să-i împovăreze umerii. Profesoara înclină să creadă a doua variantă. Dacă-i așa, nu-i va pune nici o notă sau cel
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
Acasa > Stihuri > Semne > NU REGRET Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu regret că plec. Uite că nu-mi pasă de-al soartei eșec și de-a morții coasă. Merg în infinit viața s-o continui mult mai fericit, fără să mă chinui. Tot ce aici las o părere este, un plăcut popas într-un vis- poveste. Am venit din
NU REGRET de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365230_a_366559]
-
întâlnirii unui indicator pe care, fără nici o altă explicație, stă scris sec: “OCOLIȚI!” Cei apropiați încearcă să priceapă ce se întâmplă cu tine, insistă dar în cele din urmă cedează și te lasă în apele tale. Nu realizezi dacă îți pasă sau nu și uite așa, timpul scurgându-se, te trezești anost într-un început anost de vacanță. Dacă ar fi fost în starea lui obișnuită, mai mult ca sigur că pașii l-ar fi purtat spre raiul lui, în singurătățile
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
străbunilor, ba chiar și jertfa multora dintre ei pentru constituirea și afirmarea României moderne, nu numai că i-au făcut să zâmbească, dar mai la urmă au fost cu toții de-acord cu spusele halucinante ale unuia dintre ei: „Puțin îmi pasă de toți și toate! Mie să-mi fie bine...” Actualmente, unul dintre acei comeseni, chiar acela cu afirmația, este parlamentar... Nota 2: În felul lui odios, torționarul Alexandru Vișinescu (precum și ceilalți 35 deja identificați) contribuie la consolidarea actualului nostru monstruos
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
lovit cu capul de partea de jos a șemineului și a pierdut conștiința. Când s a trezit era legat de un scaun și unul îi turna cu o sticlă apă pe cap. Năucit de durere le a spus: - Nu mi pasă dacă mor, dar pe ea să o lăsați în pace! Nu are nicio vină. Banii pe tablouri nu îi mai avem. Am plătit pentru transplantul meu și ne am distrat. Am jucat la cazinouri din nou și am pierdut. Cel
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
indiferenți care nu iau aminte la cele ce se petrec în jurul lor, la semnificația mai adâncă a lucrurilor mărunte care ne înconjoară, într-un cuvânt la toate cele legate de înălțarea și salvarea sufletului, pot să spună că nu le pasă, ei sunt preocupați să-și trăiască viața care este a lor și atât. Nu cred în existența lui Dumnezeu și mai departe nici a îngerilor, nici a demonilor. Dar iată cum dintr-o exprimare nefericită, dintr-unul sau mai multe
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
inserate, toate acestea transformând deseori poemul într-un puzzle cu ample conotații, uneori greu de descifrat, chiar și la o a doua sau a treia lectură. „Pământul sângerând umblă desculț peste urmele iernii.. În asemenea zile anatemizate nu-ți mai pasă de tropotul din piept, De șnurul pe care ți-l așază soarele în jurul grumazului, Nici de păsările care aleargă prin clopotul de pâslă al ploii, De fulgerele-albastre ce spintecă-n larg văzduhul, De nimic concret!” (din poemul În asemenea zile
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
zvărcolești în somn. Fumul se înalță spulberat și plin de durere, Floarea roșie moare în sobă c-o albastră vâlvătaie Păsările țipă - năluci aducătoare de primejdii! Pământul sângerând umblă desculț peste urmele iernii.. În asemenea zile anatemizate nu-ți mai pasă de tropotul din piept, De șnurul pe care ți-l așază soarele în jurul grumazului, Nici de păsările care aleargă prin clopotul de pâslă al ploii, De fulgerele-albastre ce spintecă-n larg văzduhul, De nimic concret! Sufletul se-neacă de cenușa
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
Toate Articolele Autorului n-am timp ca în acestă țară să spun cuiva că sunt român, românitatea voastră mă omoară, în țara asta, sunt străin, credeți-mă, eu țara asta nu o știu nu știu ce țară e și nici că-mi pasă în viața mea nu am decât pustiu și vreau să ajung mai repede acasă, în țara mea e mult mai bine decât în țara voastră unde-i jaf că am ajuns aici îmi e rușine căci lumea voastră e îngroapată
VREAU ACASA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366316_a_367645]
-
Luca? Ce ar fi dacă m-aș muta la fată să o ajut, tot sunt pensionară acum, am timp, iar tu te-ai descurca fără mine un timp. Luca îi aruncă o privire nemulțumită. — Așadar de mine nu-ți mai pasă, eu să rămân singur să merg și la serviciu, să vin acasă să-mi gătesc tot eu, să-mi spăl tot eu, iar tu, fuga la fată! Desigur că nu i-ar strica fetei ajutor, dar nu, nu sunt de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366359_a_367688]
-
drum. Și-un pâlc de copii ce aleargă, Zburdalnici, înoată-n nămeți, Și-apoi iar se urcă în sănii, Trecând printre pomii semeți. Măicuța mă cheamă în casă, Căci ziua a trecut și-i târziu, Dar mie deloc nu îmi pasă De foame și frig nu mai știu. E iarăși Crăciunul, colinde Se-aud peste tot, blând ecou, Sunt iar Sărbătorile Sfinte, E iarnă, e iarnă din nou! NICOLE LEPPA Adjud, Ajun de Crăciun, 2014 Referință Bibliografică: LEPPA NICOLE: E iarnă
E IARNĂ!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366534_a_367863]
-
așa. Știu doar atât:că sunt acolo Adus doar de chemarea ta! Sunt mulți cu noi.Tu ești timidă Când colțul gurii ți-l sărut Și mă cerți bland:” Ne vede lumea!” Și inima-ți bătând aud. “Dar ce ne pasă?(îți voi spune, În ochi c-un zâmbet jucăuș) Doar noi contăm,astă minune Nu stă închisă între uși. Iubirea nu e indecentă, Ea e sublimă și atât Și lumea vreau să fie-atentă La cât te iubesc eu de mult
VIS DE IARNĂ(PRIMUL TĂU VIS) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366541_a_367870]
-
Când îngeri din icoane roșesc, veghind amorul... ...Mi-ești cântecul de-o vară, cu sângerări de maci... Fii-mi zâmbetu-n apusuri, în care arde cerul, Pe câmpuri roșii-n suflet, unde te-ascunzi și taci Crezând că nu-ți mai pasă, cum s-a pierdut misterul... Antonela Stoica 10 Iunie 2017 © Referință Bibliografică: CÂNTEC DE-O VARĂ / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate
CÂNTEC DE-O VARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366562_a_367891]
-
au dus vădanelor scrisori. Înfășat c-un tricolor cârpit, abandonat în piață pe-o tarabă, ignorat de preoții cu barbă, la coșul de gunoi am fost zvârlit. Aruncați cât vreți cu pietre-n mine, nici astăzi dacă mor nu-mi pasă, în gunoaie știu că sunt acasă, iar prieteni n-am, decât un câine. Că sunt gonit, mereu, la colț de stradă, m-am învățat și-acesta-i țelul meu: să prind de mi se-azvârle câte-un leu când bogătașii ies la
SUNT UN BASTARD... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366651_a_367980]
-
râs, destinzând atmosfera. - Știi ceva, băiatule? sunt rudă cu Violeta, așa că abține-te să... - Ce rudă, băi? De sex ori religie? Ce te-a apucat, băi femeie? întrebă Mișu, neîncrezător și oarecum năucit de ce auzise. - Uite-așa, rude! Ce-ți pasă ție că bunică-mea a fost soră cu bunică-sa? - Ne-am dat dracu’ de tot! Auzi, băi, prietene? Tu știai că asta e țigancă, bă? Nu arată deloc, să-mi bag p...a dacă-mi vine să cred! Doru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
ștergându-și sudoarea de pe frunte după revenirea instantanee, exact pe locul de unde s-au înălțat) Halal să-ți fie de ispravă, da' știu că ai putere multă! (cu îngrijorare) N-oi fi cumva chiar Necuratul? Ispititorul: (cu trufie) Ce-ți pasă cine te ajută când pân' la gât ești îngropat? Dar oamenii așa-s făcuți, ca firu-n patru să-l despice și-apoi să cadă în rahat ... (Vizibil mulțumiți de cum a decurs întâlnirea dintre ei, Cain și Ispititorul își strâng mîinile
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
De criză păreți speriați, Voi v-ați pierdut în luptă frați? Ați crescut fără părinți, Rugându-vă să nu muriți? V-a rănit pe voi vreo mină? Voi vă plimbați în limuzină, V-ați îmbuibat pe seama lor, Nici nu vă pasă de popor. E plină lumea de infirmi, Dar pe voi nu vă doare, Pământu-i de sânge-mbibat, Orfanii mor de foame! Părinții plâng îndurerați Când pier a lor odoare, Chiar și eroi de-i declarați, Mai are vreo valoare? Mor oameni
APEL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366678_a_368007]
-
vom da socoteală! Să mă-nconjori duios și cu tărie, Atât cât DUMNEZEU aici ne lasă! Mă înconjoară, tu, lumină vie, Așteaptă-mă mereu zâmbind acasă, Nu știm când a ajuns la capăt firul, Furați de griji, adesea nu ne pasă, Am scuturat vieții ELIXIRUL . . . Șă mă-nfășori, tu, IEDERĂ vânjoasă, O clipă să nu pot pleca de-acasă! Rămâi PE VECI, de trupul meu aproape, În calmul înserărilor pe ape!. . . =11 septembrie 2001= CA IEDERA, MEREU SĂ MĂ-NFĂȘORI! Când
CA IEDERA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366771_a_368100]
-
contractă Ca o armonică: centimetru cu centimetru Măsurată cu dinamometru; Capra aceasta, adică strada O străbat mereu camioanele Ghinioanele, lighioanele Ca o herghelie de iepe sirepe Făcând atâta gălăgie Că nu mai poți să dormi de astenie Da' ce-mi pasă mie Care am spus atât cât am spus Care am spus exact ce am vrut Și-acum plec cu strada la păscut? Referință Bibliografică: Strada, capra și meridianul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 559, Anul II, 12
STRADA, CAPRA ŞI MERIDIANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366780_a_368109]
-
o viață fără să doresc un scurt popas,ca să mă odihnesc după atât de nemiloase goane printre dureri,neîmpliniri și chin, pe care mi le pune-al meu destin pe-al vieții drum după-ale sale toane. Alerg și nu îmi pasă,nu mă mir că-s obosit și de abia respir, pentru că vreau cândva să pot atinge frumosul țel ce m-a atras mereu și care mi-a fost dat de Dumnezeu convins că pân la urmă voi învinge. Alerg împins
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
nimeni nu a fost interesat să o elimine la timp, ci, mai degrabă, să o încurajeze. Dezrădăcinarea impusă este la ora actuală, din nefericire, o traumă severă care va secera multe alte vieți și în viitor. Ei și ce? Îi pasă cuiva de acest mers înainte al omenirii completamente abnorm? Dimpotrivă. Era globalizării a trecut și va trece în continuare cu tăvălugul peste multe destine și peste mult prea multă durere umană. Lacrima deznădejdii de pe fața și din sufletul celorlalți nu
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]