2,180 matches
-
își jucă c-o mână perlele de la gât, căutând să se domine spre a nu scoate vreo vorbă care să indispună pe arhitect (cînd semnala aceste indicii de "tact", acesta se supăra și mai rău). "Îți seamănă la temperament... e pasionată... În fine, ce să mai vorbesc, e fata ta!" "Parcă nu e și a ta?" "Mă vezi pe mine în mediul pe care îl frecventează ea?" "Nu, firește, însă are obiceiul a frecventa medii necunoscute celorlalți membri ai familiei, ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stare maladivă, ci vitalitatea sudică, întreținută în depărtare de ideea că a câștigat un drept la Ioanide. - Precum vezi, îi răspunse arhitectul, lucrez. Meseria meanu permite lenea. - Taci din gură! Îl contrazise Sultana cu familiaritate, însă nu trivial, cu tonul pasionat al unei intime. Lucrezi? Se prea poate. Dar știe toată lumea că trăiești cu Ioana aici, pentru ce? Ioanide nu putu să răspundă la această chestiune pusă cu atâta netezime și începu să se impacienteze. Sultana se trânti sansfagon pe marginea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pentru o zi, celebrele picturi ale lui Bălașa din „Sala Pașilor Pierduți” a Universității „Al.I.Cuza” din Iași au cedat cu generozitate statutul de centru al atenției unor lucrări din hârtie, realizate cu migală și suflet de sute de pasionați ai artei origami din 13 țări ale lumii. Era 2 noiembrie 2008, ziua deschiderii oficiale a Festivalului Internațional ORIGAMI PEACE TREE România. Totul a început cu ani în urmă, odată cu descoperirea pe internet a proiectului internațional „World Origami Peace Tree
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Țară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1865]
-
el. Ești sigur că nu vrei un pic? Nu, mulțumesc. Dac-o să mă întorc la dumneavoastră, mi-e teamă că n-o să mai pot pleca. Domnul Drummond rîse și începu să umple o pipă cu muștiuc scurt. Ești un cititor pasionat, nu-i așa? — Da, citesc cărți. — Și eu am înclinația asta. Am încercat să-l fac și pe Aitken să citească, dar n-am reușit. Știi cum a trecut examenele la engleză? — Nu. — Eu îi citeam cărțile: Scott, Jane Austen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tot tânără. Îndeosebi astăzi nu avem nici un interes particular de a susține această dinastie; o susținem numai pentru ca soarta țării noastre e legată de dânsa. 306 {EminescuOpXIII 307} Nu ni se poate dar zice c-am fost reacționari, "ruginiți " ori pasionați în cestiunea metropoliei catolice; aspri am fost numai față cu noi înșine și-am cerut prin câteva articole de-a rândul ca episcopatul nostru să combată propaganda anticreștină, să ia măsuri severe contra fețelor bisericești cu purtări scandaloase și să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o muzică dulce, de viori, și un spectacol răpitor li se înfățișă tinerelor țărăncuțe pe scena înnoptată. Un reflector mătură faldurile din spate, șovăitor, părând a căuta ceva care ar fi putut veni de oriunde. Viorile răbufniră într-un vârtej pasionat, după care șovăiră și ele, lin și dulce, o dată cu descoperirea, în colțul de sus al scenei, a unui pantofior de damă care cobora încetișor, încît curând apăru, în ciorap lila, o pulpă minunat strunjită, urmată de o spumă de dantele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
trebuia trăit cu o intensitate absolută, căci fiecare aducea o dumirire, o luminare interioară în viața mea jalnică, în camera mea cu becuri chioare și mobilă învechită. Când le recitam, privin-du-mă-n ochi în oglindă și făcând grimase "disperate", "profetice", "pure", "pasionate", parcă și chimismul interior mi se modifica: părul mi se zbârlea, nu doar pe cap și pe brațe, ci până și cel de pe pulpe, ochii mi se lărgeau, acneea care-mi acoperea fruntea se aprindea pe pielea palidă... Transpiram, muiam
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
întreg de omuleți atât de fragili, încît fremătau la răsuflarea mea și a mamei, două fețe hlizite, de-o parte și de alta a lor. Eu nu mă lăsam mai prejos și, fiindcă nu puteam construi, distrugeam cu aceeași veselie pasionată. "Mamă, tai?" întrebam cu foarfeca-n mână, stând pe pat, la spatele ei, iar mama, închipuindu-și că-mi fac de lucru cu vreo hârtie, spunea "Taie, mamă!" și continua să bată în același ritm ciudat, repezit, cu furculița printre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aplec adânc asupra ta și-ți vorbesc. Căci așa cum între doi oameni navigând alături se întîmplă povestea lor de dragoste, altceva decât ei, mereu alta, mereu cu o personalitate imprevizibilă dinainte, ca un copil pe care mințile lor, după o pasionată copulare, l-ar zămisli, la fel obiectul posac, ca o placă de lemn, al cărții nu-i cartea însăși, ci instrumentul prin care cartea are o șansă să se producă. Injectez prin ea, în mintea ta visătoare, jumătate din codul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poporul sub călcâiul aroganței lor, afișându-și privilegiile în loc să le repudieze ca pe niște poveri ale sufletului, inevitabile premise ale păcatului și, ca o consecință, ale osândirii lor de mai târziu. Pentru câteva momente, Sebastianus tăcu, impresionat de focul credinței pasionate, vii, pe care o simțise arzând în cuvintele episcopului și de mânia pe care o văzuse dezlănțuindu-se în ochii săi. în acele câteva clipe, bărbatul micuț îi apăru ca un uriaș, iar Sebastianus putu să vadă că acea carismă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
opri puțin să contemple spectacolul soarelui, care, coborând spre linia orizontului, lăsa o dâră de sânge pe cerul turcoaz, unde se iveau primele stele. Deasupra unui desiș de arțari, sute de păsări se roteau cu frenezie, sporovăind cu o vehemență pasionată, de necrezut. Rămase astfel, neclintit sub bolta cerului, uitând de mișcările sutelor de oameni din spatele său și surd la strigătele, certurile, râsetele ce se ridicau din zeci de bivuacuri improvizate; se simți, dintr-o dată, invadat de o melancolie subtilă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a lansat o nouă concepție privind organizarea lecturii publice în mediul rural și a inițiat activitatea de creare a bibliotecilor sătești, a rețelei de biblioteci școlare susținute de Casa Școalelor, precum și un Institut național pentru educația permanentă. Alexandru Odobescu (1834-1895), pasionat colecționar bibliofil, a realizat primul studiu sistematic aplicat cărții vechi. A descoperit „incunabulele” românești - Liturghierul lui Macarie (1508); Tetraevangheliarul (1512) -, a publicat o foarte importantă bibliografie - Bibliografia Daciei (1872) -, a donat Bibliotecii Academiei, iar o parte a vândut Școlii normale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Palia de la Orăștie, 1582; Noul Testament de la Bălgrad, 1648; Îndreptarea legii, 1642, Târgoviște). Ø Biblioteca Teleki-Bolyai(Târgu-Mureș) Cea mai renumită bibliotecă din Transilvania secolului al XVIII-lea a fost cea a contelui Samuel Teleki din Târgu Mureș, cancelar al Transilvaniei, colecționar pasionat. Catalogul acestei strălucite biblioteci (publicat la Viena între anii 1796-1819, în patru volume), alcătuit de cancelar, cuprinde 40.000 de înregistrări, între care incunabule și cărți în latină, greacă, germană, franceză, engleză, arabă, ebraică, italiană. El a adăpostit această bogată
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și profesionalism, s-a impus că o personalitate puternică, neimplicata politic, cu mare influență asupra elevilor și a colegilor de muncă. A dobândit un prestigiu deosebit în urmă prestațiilor sale la catedră. Era tipul intelectualului studios, tăcut și introvertit, cititor pasionat. Nivelul de cultură la care ajunsese era unul deosebit de ridicat, rar întâlnit la contemporanii noștri. A predat, în decursul timpului: limba română, germană și franceză, dar se știe că mai vorbea și alte limbi. La promatia noastră, a fost cel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
mereu „complex” În metamorfoze și măști ale subteranei socialiste. Am descoperit, Însă, Între filele murdare și doi eroi, așezați În chiar centrul biografiei mele: un om fragil și discret, care a refuzat, Îndârjit, să colaboreze cu Instituția, și un om pasionat și puternic care a cedat presiunii. Cedase, este drept, amenințărilor, dar nu cedase, ulterior, nici o clipă exigenței sale morale și afective. Rămăsese stoic, fidel sieși și prietenului său, livrând clișee inofensive interogatorilor care, aflând, până la urmă, că Îmi comunica, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Încă neîncheiată. În primăvara 1995, la cursul intitulat „Exil și Înstrăinare În proza modernă”, pe care Îl țin la Bard College, lângă New York și atât de departe de Bucovina, ca și de Veneția, am avut privilegiul de a tutela o pasionată dezbatere În jurul nuvelei lui Th. Mann, Moartea la Veneția. Interesul pe care studenții Îl arătau față de un trecut și o tematică pe care le credeam fără Întoarcere și din care eu Însumi am tot mai mult senzația a fi parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În 1983, la traducerea Puloverului, povestirea cu care aveam să debutez În Occident, Paul Îmi scria: „M-am scufundat cu toată firea Într-o dulce durere, uitată de mai bine de 12 ani: dragostea mea pentru limba română”. O dragoste pasionată, ca Îndrăgostitul Însuși. Iat-o, exprimată În 1992: „Din când În când mă paște (intraductibila mea dragă Limbă Română! - ori de câte ori dau de o expresie fără echivalențe În «materna» mea germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
față de obiecte, orbirea față de locuri, orbirea față de vârstă, expresie sau privire. Scrisese despre oameni care nu puteau distinge alimente, mașini sau monede, deși, pe undeva, creierul lor știa încă să interacționeze cu obiectele acelea derutante. Spusese povestea Marthei T., ornitologă pasionată, care-și pierduse peste noapte capacitatea de a face diferența între o pitulice și o ciocănitoare roșie și totuși putea să descrie, în detaliu, această diferență. În cărțile sale descrisese de mai multe ori cazuri de prosopagnozie. La capitolul boli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
turma Lui. M-am rugat ca în noaptea asta să fim martorii unor convertiri glorioase. Și cum mi se împlinesc rugăciunile, prieteni, cum mi se împlinesc! Iisus e cu noi în seara asta. El simte că o mână de oameni pasionați cer să se nască din nou. El e pregătit să primească în brațele sale noile oi. Acum, în timp ce cântăm Piatră epocală, vreau ca fiecare dintre voi care a simțit că se naște din nou în sufletul său să vină aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ar fi să mă-nsor cu ea și să rămân aici? De ce să nu urc în munții ăia și să-ncep o viață nouă?“ Imediat ne-am și lansat într-o discuție gravă despre omenire. Conversația ei abunda în lozinci pasionate, deloc diferite de cele din adolescența mea. O lume dreaptă. Lupta comună. Libertatea individuală. O viață productivă pentru societate. Cu cât naturalețe își poartă idealismul, mi-am zis eu. Da, iată genul meu de fată, așa trebuie să fie - inocentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
verzi și grădinilor largi ale caselor care, mai ales primăvara și toamna, ofereau o adevărată desfătare privirilor celor care se plimbau pe bulevardele străjuite de bolțile umbroase ale copacilor. Dar acum, bucuria revenirii face să dea uitării toate acele dialoguri pasionate avute cu profesorii și colegii pe tema întâietății diferitelor modele urbanistice și observă că la ceasurile matinale ale dimineții capitala își păstrează aceeași înfățișare pe care o știe din totdeauna: funcționari grăbiți, slujnice venind de la piață cărând pâine și verdețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
critic pe tânăra care îi răsturnase toate valorile morale și realizase și el, foarte repede, că fata nu era de loc la înălțimea Armancăi. Căci Arm strălucea nu numai prin fizicul ei, ci și prin intelect și cultură, fiind o pasionată cititoare și un spirit însetat de informație. Își aduse aminte de prima lui afacere serioasă, o luase pe Arm cu el la cina care urmase încheierii contractelor. Și cum cei mai mulți dintre cei prezenți fuseseră ingineri sau fizicieni, înainte de a se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de pe peretele slab luminat, priveau Bergson, Derrida, Hume, Debord, Pitagora și mulți alții, într-un șir aparent aleatoriu. Calomfir își aranjă cravata, trăgând cu coada ochiului la perdelele din capătul culoarului. Prin deschizătura lor pătrundea o întreagă lume de cititori pasionați. Îi auzea vociferând și așezându-se pe scaune, umplându-și timpul în așteptarea lui. Să nu-i lăsăm să mai aștepte, gândi vesel. Un surâs îi lumină partea stângă a gurii și simți o dorință irezistibilă de a comunica. Porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
făcut, într-un moment, să fiu, să mă simt, al ei. În gestul ei de a mușca din trandafir, cred, am simțit, am văzut, inconștient, nervozitatea ei, impresionabilitatea ei, poate cruzimea ei, poate ceva de dominație, și probabil simbolul sărutării pasionate. Știu însă că n-am putut să mi-o închipui, și nici azi n-o văd altfel, decât mușcând nervos, promițător, din acel trandafir roșu din vara anului 1889. M-am pironit lângă un copac, așteptînd-o să treacă, la vale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
când iubește pe cine nu-i este permis, se dedă la cele mai neînchipuite ipocrizii față cu el însuși, ca să-și ascundă că iubește, și crede cu sinceritate că sentimentul lui pentru femeia adorată e simpatie, prietenie, admirație... În amorul pasionat nu e, nu poate fi prietenie. Într-o femeie pe care o iubești pasionat, totu-i femeie, și prietenia nu-și găsește nici un loc unde să se plaseze. Este această mizerie în lume: cu cât un bărbat și o femeie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]