10,871 matches
-
fosfataza alcalină, lactic dehidrogenaza. Din ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii lipidice la nivelul membranei marginii în perie. Mecanismele de transport activ sunt rar utilizate. Pentru medicamente cu greutate moleculară scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste și sternocleidomastoidienii care se inseră în regiunea superioară a sternului. 18.4.2. Expirul In cursul unei respirații obișnuite (bazală, de repaus) expirul este pasiv. In cursul efortului și al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și extern, transvers abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
forțele de frecare care se opun mișcării unui strat de țesut pulmonar și pleural peste altul în cursul expansiunii pulmonare. In condiții normale prima componentă este net predominantă față de celelalte două, rezistența tisulară fiind cea mai puțin importantă. Expirul fiind pasiv în mod obișnuit, practic lucrul mecanic respirator se efectuează numai în cursul inspirului. In orice condiții care necesită contracția mușchilor expiratori, o componentă expiratorie se adaugă la valoarea lucrului mecanic, cum este cazul în expir forțat, tahipnee, rezistență crescută a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se găsește în partea partea inferioară a punții. Această arie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este stimulată prin creșterea concentrației de H+. Este evident că nici unul din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și mișcarea pasivă a membrelor stimulează ventilația; acesta este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pulmonar redus, rezistența vaselor extra-alveolare devine importantă datorită reducerii efectului de tracțiune radială, astfel că se constată o reducere a debitului sanguin regional începând cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai expandat. Vasoconstricția pulmonară hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului în vasele pulmonare în condiții normale. Când pO2 este scăzută în aerul alveolar are loc un răspuns activ extrem de important, ce constă în contracția mușchiului neted din peretele arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
corpul astral uitarea, adică corpului eteric îi este caracteristică viața, corpului astral conștiința, iar Eului amintirea . Cât privește funcțiile principiilor constitutive ale omului enumerate, trebuie să arătăm că acestea sunt relative. De exemplu, elementul spiritual (Buddhi) poate fi activ sau pasiv, ultima ipostază fiind proprie funcției de “vehicul exterior” al principiului superior Atma . Ca urmare, un principiu dat poate fi activ dacă îndeplinește funcția de corp cauzal, respectiv pasiv dacă e vehicul, mai mult sau mai puțin exterior pentru un alt
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
acestea sunt relative. De exemplu, elementul spiritual (Buddhi) poate fi activ sau pasiv, ultima ipostază fiind proprie funcției de “vehicul exterior” al principiului superior Atma . Ca urmare, un principiu dat poate fi activ dacă îndeplinește funcția de corp cauzal, respectiv pasiv dacă e vehicul, mai mult sau mai puțin exterior pentru un alt principiu cu rol de corp cauzal. Avem convingerea că principiile enumerate și descrise aici nu sunt toate cele existente; până aici a putut pătrunde cunoașterea omenească, la gradul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
urmăririi unui scop împărtășit", fiecare termen al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai degrabă beneficiul reciproc decât exploatarea unor membri de către alții. Efortul implică faptul că binele trebuie creat, mai degrabă decât primit în mod pasiv sau consumat. În fine, scopurile împărtășite definesc un bun comun pe care comunitatea caută să îl aducă la viață și să îl susțină, nu numai în avantaj individual privat. 3. Trepte și grade ale comunității Abordarea comunității trebuie făcută ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modificându-se. Dacă în secolul al XVII-lea familia și orașul erau versiuni de dimensiuni diferite ale aceluiași tip de interacțiune socială, situația este sensibil diferită în secolul al XX-lea. Și totuși, familia nu mai este considerată o variabilă pasivă, dependentă de schimbările din societate (urbanizare ș.a.). Din ce în ce mai mult comunitățile din jurul familiilor își asumă un rol activ și în acest sens. Chiar dacă nu acceptăm ideea familiei în sensul contemporan cel puțin ca și comunitate, nu putem nega faptul că maniera
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
însă că în Transilvania situația era alta, revoltele fiind acolo sângeroase. Ralea arată și el diferențe între regiunile istorice. Astfel, ar fi două plus unu tipuri de adaptabilitate: cel prezent la moldoveni și basarabeni mai apropiat de cel oriental, mai pasiv, respectiv cel specific oltenilor și ardelenilor, mai activ. Muntenii ar reprezenta o categorie intermediară între celelalte două. Diferențele observabile și astăzi pe provincii istorice, deși sensibil estompate față de alte perioade, au rădăcini adânci. Dinicu Golescu trecând spre Brașov nu mult
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
televizor, în timp ce în întrebarea din BOP este vorba despre presa scrisă, ori este știut faptul că este mult mai ridicat consumul mediatic prin televizor decât prin presa scrisă. De aceea cred că se poate vorbi de un interes mai degrabă pasiv, adică receptare fără implicare, de informații transmise prin canalele audiovizuale, și nu unul activ, care presupune căutarea de informații în presă și implicarea în acțiunea de a fi informat. Ceea ce, din nou, trimite spre tradiționalism mai degrabă decât spre modernitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
F13 din Eurobarometrul Rural 2005, legat de frecvența și tipul informării cetățe nilor. Analiza arată că există două tipuri de informare în legătură cu activitatea administrației locale, una directă și care presupune o implicare activă din partea locuitorilor și una indirectă și preponderent pasivă (vezi tabelul 4.8). Lucrurile devin interesante atunci când comparăm mediile celor doi factori în funcție de ariile culturale, pentru a vedea dacă sunt diferențe în ce privește modalitățile de informare între județele și regiunile țării. Datele sunt prezentate în graficul 4.1. Anova 29
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se informeze activ și direct. Banatul are valori semnificativ diferite față de Bacău-Neamț, Galați-Iași, și Argeș-Dâmbovița-Prahova, unde informarea activă nu este agreată, iar aria Sibiu-Brașov contrastează cu Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Cine sunt cei ce preferă să se informeze indirect și pasiv? Locuitorii rurali din Covasna-Harghita, Buzău-Brăila, Gorj-Vâlcea și Arad-Bihor apelează mult mai frecvent la o informare pasivă decât locuitorii din alte arii culturale. În schimb locuitorii din Brașov-Sibiu și Bistrița-Năsăud-Sălaj resping puternic modalitățile indirecte, pasive de informare în legătură cu activitatea Primăriei și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unde informarea activă nu este agreată, iar aria Sibiu-Brașov contrastează cu Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Cine sunt cei ce preferă să se informeze indirect și pasiv? Locuitorii rurali din Covasna-Harghita, Buzău-Brăila, Gorj-Vâlcea și Arad-Bihor apelează mult mai frecvent la o informare pasivă decât locuitorii din alte arii culturale. În schimb locuitorii din Brașov-Sibiu și Bistrița-Năsăud-Sălaj resping puternic modalitățile indirecte, pasive de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local. Tabel 4.8. Modelul factorial al tipurilor de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Primăriei, Consiliului Local (0,731) Afișe, fluturași ai Primăriei, Consiliului Local (0,676) Discuții cu primarul, consilierii locali (0,508) Participarea la ședințele Primăriei și Consiliului local (0,518) Factorul 2 Ascultarea posturilor de radio locale (0,796) Informare indirectă, pasivă Urmărirea emisiunilor posturilor tv locale (0,793) Lectura ziarelor locale (0,586) Sursa: prelucrare prin analiză factorială după Eurobarometrul Rural 2005 Concluzionând, și acceptând premiza că o informare mai activă și directă înseamnă în același timp o implicare mai intensă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intensitatea preferinței pentru acel factor. Exemplu: Locuitorii din Banat preferă să se informeze direct, activ în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local (iar valoarea de 1,04 a mediei arată cât de puternică este această preferință) și nu agreează informarea indirectă, pasivă (-0.02) Pentru a evalua și mai profund implicarea în comunitate, am analizat în același mod (analiză factorială urmată de calculul mediilor factorilor latenți rezultați, în funcție de aria culturală și stabilirea valorilor semnificative prin Anova) și pentru alte două seturi de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din satele foste cooperativizate au vorbit despre o problemă personală și nu una a satului, pe când în satele care nu au fost cooperativizate, s-a discutat mai degrabă despre o problemă a satului. În concluzie, harta modurilor de informare (activă/pasivă) a locuitorilor din rural în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local se suprapune doar parțial peste harta interesului pentru relația sătenilor cu administrația locală. Astfel, există arii culturale în care cele două aspecte converg (existând atât o informare pasivă cât și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
informare (activă/pasivă) a locuitorilor din rural în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local se suprapune doar parțial peste harta interesului pentru relația sătenilor cu administrația locală. Astfel, există arii culturale în care cele două aspecte converg (existând atât o informare pasivă cât și un interes scăzut pentru relația cu administrația, așa cum se întâmplă în Buzău-Brăila, Arad Bihor, ori dimpotrivă, o informare activă și un interes ridicat, ca în aria Brașov-Sibiu). Există însă și arii culturale în care cele două nu sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]