12,546 matches
-
constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective ale vieții individuale, o importanță deosebită o au studiile diferențiale, care stabilesc existența unor „tipologii” sau modele de viață, atât în condițiile normalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie, pentru înțelegerea semnificației alteralității existenței umane în condițiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice normale Nu există viață lipsită de semnificație, de importanță și de originalitate. Analiza oricărei vieți omenești ne pune în față aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic și practic pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a simți, de a comunica etc., sunt secundare acestora și ele vor marca profund, în diferite forme, viața individului respectiv. Dacă psihiatria, ca specialitate medicală, are ca obiect persoana bolnavului psihic, interesul psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie, luând ca referință, formele principale ale tulburărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
libertății, ca ceva care le-a fost răpit. 2) Existența narcisică Modelul de existență narcisică este modelul de viață închisă, ruptă de lume și de realitatea acesteia. Un model de viață izolată, întoarsă către sine însăși. Acest model de viață patologică este specific schizofreniei. Modelul psiho-biografic narcisic al schizofrenicului se caracterizează prin următoarele aspecte: închiderea în sine autistă cu refuzul comunicării, inafectivitate, discordanță și bizarerii, alterarea imaginii de sine cu alienarea personalității, trăire delirant-halucinatorie. Existența acestor bolnavi este izolată, strict circumscrisă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al vieții și nici pentru propria lor persoană. Pesimismul lor se transformă în disperare. Au sentimentul imobilismului, al pierderii totale a libertății, atât interioare datorită angoasei, cât și exterioare, datorită disperării și inactivității. Nota dominantă a acestui model de existență patologică este pierderea sensului vieții. Acesta va genera idei de suicid, întrucât se corelează cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă semnificația unei acțiuni salvatoare, de eliberare. 4) Existența pasională Acest model de existență patologică este caracteristic persoanelor cu tulburări delirante sau delirant-halucinatorii. Existența lor se derulează diferit de cea reală. Ei trăiesc într-un univers imaginar, universul ideilor delirante și al experienței halucinatorii. Acțiunile și conduitele acestora se ordonează conform cu experiența delirantă. Pasionalismul pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cerșitul, prostituția, vagabondajul, fugile, migrațiile, alcoolul sau drogurile. 8) Experiența violenței Acest model psiho-biografic patologic este opus celui de mai sus. Persoanele dependente inspiră milă din partea societății, pe când persoanele violente inspiră teamă, teroare și ură. Modul de viață dominat de violență este specific personalităților agresive, delincvenți, criminali, persoane sociopate cu conduite antisociale. Spre deosebire de persoanele dependente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită atitudine față de boala psihică în general și în particular față de bolnavul psihic. Impresia pe care o produce prezența bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului psihic în societate, are la bază, ca mecanisme psihopatogenetice sau, mai exact
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatria descriu două mari forme de manifestări sufletești: individuale și colective. Primele se referă la persoana umană luată ca individ, cele de-al doilea se referă la comunitățile social-umane, la grupurile de indivizi. Aceste manifestări psihologice pot fi normale sau patologice. Întrucât analiza noastră se referă în primul rând la fenomenele psihice morbide ne vom concentra atenția asupra lor. Despre stările de normalitate și anormalitate în viața psihică am vorbit deja și nu vom mai reveni. Vom căuta să precizăm în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spitalizare. 2) Tulburarea psihică colectivă Deși cunoscute și descrise din cele mai vechi perioade istorice, tulburările psihice colective, au intrat foarte târziu în sfera preocupărilor medicale, ale științei medicale propriu-zise. Considerarea acestui important grup de tulburări ca având o semnificație patologică a fost posibilă odată cu constituirea și dezvoltarea studiilor de sociologie, psihologie socială, medicină socială, igienă mintală, psihiatrie socială și etnopsihiatrie sau psihiatrie transculturală. Fixarea atenției asupra fenomenelor psiho-sociale a actelor și conduitelor colective, a condus în mod firesc la delimitarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestare și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic și economic), dar și de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc). Cele mai sus prezentate, scot în evidență în mod convingător faptul că modelele patologice în psihopatologie precum și în psihiatrie, au o largă paletă de reprezentări, motiv care ne obligă în plus de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca deschidere, tulburarea psihică, dincolo de modelul de gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevroze, sociopatii sau psihopatii, tulburări de caracter, afecțiuni psihosomatice sau întârzieri de dezvoltare intelectuală (L.E. Hinsie și R. J. Campbell). A. Porot etichetează psihozele ca fiind „afecțiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt nici clasificate și nici nu li se dă o interpretare coerentă acestor fenomene de grup. De regulă, ele sunt tratate în capitolele de „istorie” a bolilor psihice sau sunt semnalate drept „curiozități” ale unor manifestări colective bizare cu caracter patologic și periculoase (A. Cabanés). Plecând de la „criteriile” cuprinse sistematic în „schema organizării dinamice” a grupelor social-umane, distingem două clase de psihoze colective, și anume: I) Psihozele de sublimare, care își au originea în Supra-Eul colectiv, cu referință asupra trecutului istoric
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică a manifestărilor psihice, normale și patologice, efectuate de către B. Malinokwski (vezi: La sexualité et sa repression dans les sociétés primitives). Cercetările efectuate în acest sens au pus în evidență faptul că tulburările psihice, ca și viața psihică normală, sunt modelate din punct de vedere formal, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările culturale și conflictele culturale, izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reunesc în final condițiile psihopatologice, care duc la edificarea unor situații conflictuale, stări de inadaptare nevrotică și, în situații destul de dese, la dezvoltări psihotice de factură paranoiacă. Aspectele mai sus analizate, privind raporturile care există între viața psihică, normală și patologică, și factorii culturali și sociali, pun probleme deosebit de interesante și importante atât pentru psihologie, cât și pentru psihopatologie. Așa cum este recunoscută psihologia diferențială, în mod egal trebuie să acceptăm și existența unei psihopatologii comparate, a unei psihopatologii etno-culturale sau transculturale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în virtutea „legilor” sale, ceea ce este normal și ceea ce este anormal. În sensul acesta normalitatea este înțeleasă ca fiind „conformitatea” cu legile statului, iar anormalitatea reprezintă tot ceea ce „contravine” legilor statului. Din această perspectivă, anormalitatea se distanțează considerabil de semnificația sa patologică, devenind, în primul rând, atitudine și acțiune antisocială. Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este bine delimitată. Ea este o tulburare a personalității și conștiinței individului, resimțită sau percepută ca o „schimbare a naturii umane” a acestuia, atât de el cât și de către cei din jurul său. În sensul acesta boala psihică intră în domeniul patologicului și ni se înfățișează ca o formă a suferinței umane. Medicina, în speță, psihiatria va avea ca obiect „boala psihică”. Cu totul altfel stau lucrurile în planul social. Aici „semnificația” nebuniei este înțeleasă și definită în funcție de raporturile dintre stat și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instituții psihiatrice represive. Avem de-a face cu două tipuri de structuri: Spitalele de psihiatrie închise, supravegheate, în care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o tulburare a vieții psihice, ca expresie a „fenomenelor psihice morbide” care înlocuiesc „fenomenele psihice normale”. Ea este înțeleasă ca o dezorganizare a sistemului personalității, ca o dereglare funcțională datorată unor cauze externe (exogene) sau unora interne, a unor dispoziții patologice constituționale (endogene). Tratamentul medical vizează înlăturarea cauzelor care au produs boala, în scopul restabilirii stării de echilibru psihic. Aceste idei despre nebunie readuc din nou în discuție problema normalității și cea a anormalității. În cazul nostru, nebunia ca abatere de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
așa cum vedem în cazul delirului. Modul de „a gândi delirant” este o „contrazicere” sau chiar o „negare” flagrantă a rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psychiatry, Pittman med., London, 1970. Dagonet, H., Traité des maladies mentales, J.B. Baillière, Paris, 1878. Damaye, H., Psychiatrie et civilisation., Alcan, Paris, 1934. Damaye, H., Psychopathologie sociale, Alcan, Paris, 1926. Darel Th., La folie, Alcan, Paris, 1901 David, A., Fugile patologice, Inst. Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1935. De Giacomo, U., ș.a., Le psicosi sperimentali, Feltrinelli, Milano, 1962. De Jong, H.; Baruk, H., La catatonie experimentale par la bulbocapnine, Masson, Paris, 1930. Delacroix, H., Les grandes formes de la vie mentale, F.Alcan
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pathologie de l’imagination et de l’émotivité., Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger, H.F., „Ethno-psychiatrie” în EMC, Socio-psychiatrie, vol.III, Masson, Paris, 1965. Enăchescu, C. Enăchescu, C. „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio sula questione ontologica nella patologia mentale)” în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un loc. Nevoia de a se mișca continuu. Achinezia: absența sau diminuarea voluntară a motilității. Afazie: tulburare a limbajului de tip expresiv-motor (afazia Broeaca) sau receptiv-senzorial (afazia Wernike) datorită leziunii cortico-cerebrale a centrilor vorbirii din creier. Agitație: formă de comportament patologic de expresie motorie, mai mult sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]