4,801 matches
-
un spațiu rigid, ideologizat și controlat) nu rămâne fără urmări. Seria Jurnal de lectură marchează pe ansamblu o involuție a scrisului lui S. Conformismele ideologice, pozitivările unor cărți pe linie sau pledoariile în procese false și dinainte pierdute (al poeziei patriotice, de pildă) dau, dacă nu caracteristica generală, atunci măcar una din dominante. Nu mai puțin adevărat este că după 1989 S. e o prezență exemplar benefică și liberală în câmpul cultural. Criticul nu mai scrie cronică literară propriu-zisă decât pentru
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
1949 la Sao Paulo și care și-a desfășurat activitatea până în 1957. Este prima societate culturală românească din Brazilia, constituită din inițiativa lui Augustin Hilă și a lui Nicolae Iancu Păltinișanu. Președinte: Augustin Hilă. Societatea organizează festivități culturale, artistice și patriotice cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
LECTURĂ „IOAN POPASU”, asociație înființată în 1868 la Caransebeș. Constituită ca instituție a „junimii studioase” de la Institutul Teologic-Pedagogic, societatea are ca membri profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice. Ei se înscriu în mișcarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea pentru înfăptuirea unirii cu românii din Regat. „Înaintarea în cultură” era scopul major al societății și pentru atingerea lui s-
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
Regat. „Înaintarea în cultură” era scopul major al societății și pentru atingerea lui s-a recurs la variate mijloace: organizarea de manifestări artistice, elaborarea de lucrări cu caracter științific și pedagogic, efectuarea de traduceri din literaturi străine, scrierea de discursuri patriotice. Statutul îi obliga pe membri să participe regulat la ședințele ordinare și extraordinare, obligație extinsă și asupra participării la corul ce funcționa în cadrul societății. La una din ședințele festive (24 aprilie 1894) au fost recitate poezii de Vasile Alecsandri, George
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
una din ședințele festive (24 aprilie 1894) au fost recitate poezii de Vasile Alecsandri, George Coșbuc ș.a. Cu același prilej elevul Iancu Stan prezintă disertația Momente care au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
biblioteci se fac abonamente la ziare și reviste („Aurora română”, „Românul”, „Amicul școalei”, „Gazeta de Transilvania”). Grație promotorului ei, profesorul Petru Bran, societatea s-a impus ca un puternic centru de educare în spiritul culturii naționale, de cultivare a sentimentelor patriotice. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
lucrările Românii sub fanarioți și Are românul drept a se mândri cu numele națiunii sale?, iar Macedon Rotaru ține conferința Despre procesul materiilor în corpul omenesc. În ședințele publice, la care puteau participa și intelectuali din oraș, se recită poezii patriotice de Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu, se execută piese corale (Deșteaptă-te, române, Cântecul gintei latine ș.a.), dansuri populare în costume tradiționale românești. Societatea primea ajutoare din partea unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
ieșean. Combatant în campania balcanică din 1913, notează în 44 de zile în Bulgaria (1916) impresiile culese cu acest prilej. Mobilizat în timpul primului război mondial, e repartizat la ziarul „România” (Iași, 1917-1918), pe care îl conduce și unde scrie articole patriotice, unele adunate în volumul File însângerate (1917). Demobilizat, scoate, împreună cu G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919), destinată a pregăti reapariția „Vieții românești” într-o nouă serie. Prestigiul scriitoricesc îi crește considerabil, pe măsură ce tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
poet, la „Naționalul”, în 1860, continuând să colaboreze la „Convorbiri literare”, „Amicul familiei”, „Șezătoarea”, „Observatoriul” (Sibiu). Ș. s-a făcut cunoscut mai ales cu volumul Virtutea militară. 1877 (1878), inspirat de Războiul pentru Independență. Culegerea înmănunchează o serie de poezii patriotice, printre cele mai răspândite în epocă, animate de un elan oarecum lipsit de grandilocvență. Tonul este sobru, iar versurile curg adesea armonios. Mai toate folosesc motive din baladele populare, adaptate împrejurărilor: iubiții despărțiți de război (Dorobanțul), ostașul muribund vorbind calului
SOIMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui teatru stabil este formulată de directorul „Familiei” în articolul exortativ Să fondăm teatru național! (1869). După ce caracterizează teatrul ca o școală morală, umanitară și patriotică, prin care poate fi educat gustul frumosului și poate fi cultivată limba, Vulcan expune posibilitățile concrete ale acțiunii de ridicare a teatrului în limba română. Se propune formarea de comitete filiale pentru adunarea contribuțiilor bănești, se recomandă organizarea, în beneficiul
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
dragosteă; bă sentimentele familiale, care apar, se dezvoltă, există și sunt specifice relațiilor care se stabilesc Între membrii familiei; ele au un caracter nuanțat și se manifestă prin următoarele forme de sentimente: conjugale, materne sau paterne, filiale, fraterne; că sentimentele patriotice vizează atașamentul față de patrie, de grupul etnic-național din care faci parte și sunt expresia originii și identității tale; dă sentimentele umanitare sunt forma cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
strigoi, schelete, siniștri corbi și împânzite de morminte lugubre. Sub afectările acestea există totuși o exasperare, o oboseală adevărată. Poezia erotică e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
cu cititorii, unele cu caracter proletcultist-acuzator, precum „discuția” despre romanul Bărăgan de V. Em. Galan (1962), dezbateri de felul celor cuprinse în rubrica numită „Colocviile «Scânteii»”: Umanismul revoluționar (texte de Mihai Beniuc, Francisc Păcurariu, Violeta Zamfirescu), Vitalitatea poeziei civice și patriotice (I. D. Bălan, Radu Boureanu, Nicolae Dan Fruntelată), Vocația politică a romanului românesc contemporan (Dinu Săraru, Platon Pardău, Paul Anghel) sau așa-zise anchete printre scriitori, cu titluri cât se poate de grăitoare: Un DA unanim al oamenilor de artă
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Spre pildă, grupajul intitulat Scriitorii întâmpină semicentenarul Partidului (noiembrie 1970) sau articolele Patriotismul socialist - izvor nesecat al literaturii noastre de Aurel Mihale, Scriitorul - mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente din viața poporului de Mihail Diaconescu, Spiritul militant al poeziei patriotice de C. Stănescu, acesta din urmă fiind cel mai activ critic dogmatic al ziarului în anii ’80
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente din viața poporului de Mihail Diaconescu, Spiritul militant al poeziei patriotice de C. Stănescu, acesta din urmă fiind cel mai activ critic dogmatic al ziarului în anii ’80. În corul publicisticii dirijate s-au lăsat incluse, din păcate, nu doar nume de plan secund ori, adesea, nesemnificative, ci și voci dintre
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
deoarece, cel puțin într-o primă etapă, suplimentul încearcă să canalizeze - între limitele concedate de sistemul politic al epocii - aspirațiile de înnoire ale unor tineri literați și artiști. Se proclama adeziunea la necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar poziția față de acestea devine una mai degrabă de respingere, criteriul principal de valorizare fiind cel al eficienței în propagarea unor idei zise naționale și patriotice. O dezbatere prelungită și destul de furtunoasă pe tema Realismul minor - o pseudosoluție pentru abordarea problemelor realității (anchetă realizată de Ioan Adam) pare să marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă sub aspect literar și se conchide că „publicul are nevoie de o literatură cu un spirit mai combativ, patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere la formula literaturii de propagandă. Totuși, la rubrica „Se anunță o nouă carte” este oferit, în septembrie 1982, un amplu fragment din romanul Playback de Stelian Tănase, în serial sunt găzduite pagini de memorialistică
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
și Plinio Apuleyo Mendoza. Tradiția publicării de transpuneri din marii scriitori latino-americani se va păstra, în anii 1987-1988 fiind dată, de pildă, versiunea românească a romanului Dragostea în vreme de ciumă de Gabriel García Márquez. Continuă însă campania pentru „poezia patriotică”. Sunt lansate polemici, atacuri, luări de poziție: Ion Lăncrănjan polemizează cu Mircea Iorgulescu, Ion Coja susține, sub titlul Poezie și impostură , un atac violent la adresa lui Dorin Tudoran, Gheorghe Grigurcu se pronunță cu extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
XI.2005, Reșița), poetă și prozatoare. Urmează liceul la Oradea. Va fi bibliotecară la Reșița, unde după 1989 va conduce SC Menelas. Își face debutul în 1968, la „Familia”, fiind prezentă și în „Orizont”, „Reflex”, „Semenicul” ș.a. Străbătute de fior patriotic sau de sentimentul deplinătății legăturii cu pământul, versurile incluse de S. în prima ei carte, Drum peste vină (1977; Premiul Editurii Facla), sunt marcate de o sinceritate intensă, în ciuda alternării sau a amalgamării ezitante de formule lirice clasice și moderne
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
din urmă. Pensiunea doamnei Olimpia înfățișează o ambianță feminină bucureșteană în 1944. O patroană se zbate pentru ca pensiunea ei să reziste, în tot mai insuportabilele condiții ale războiului, fiind imaginată în ultimele scene a transporta manifeste și arme pentru forțele patriotice antinaziste etc. Piesele lui Ș., conformiste ideologic, nu excelează nici prin construcția unor situații și personaje, nici prin tensiunea ideilor, meritul lor constând în câteva rezolvări comice insolite și în hazul unor replici. SCRIERI: Adevărul din zori, București, 1977; Anotimpuri
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
piatră, dar mai ales în cele din Târziul clipei, se observă o glisare către un expresionism cu mesaj politic. Dar timbrul nu îi este la îndemână și sunt introduse, câteodată, revărsări căutate sau epigonice, în canonul ideologic al epocii. Poezia patriotică a lui S., de asemenea conformistă, vrea să fie una a transparențelor subpământene, a mișcărilor abia perceptibile, glorificând cu exaltare și cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii de dragoste (Minune, Ochii tăi
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
grija lui Iosif Vulcan, îi vor mai apărea poezii în „Familia” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Câteva s-au tradus și în maghiară. Dacă stanțele de dragoste sunt cu totul fade, o anume pulsație au cele de inspirație patriotică, în care autorul, în aceeași limbă greoaie, provincială, invocă „timpii fericiți” de demult și cugetă cu tristețe la „românul cel decăzut”. Jalea pentru „națiunea” lui, accesele de exasperare, amărăciunea persistentă ar lăsa să se întrezărească în stihuitorul bihorean un depresiv
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
n. Mirescu) și al lui Petru Sfetca, muncitor feroviar. Urmează școala primară și gimnaziul în orașul natal (1930-1934), apoi Liceul Comercial din Arad (1934-1938), tot aici frecventând Academia Teologică (1938-1941). Redactor-șef al ziarului „Vestul” (1939-1944) și al revistei „Lupta patriotică” (1945-1946), ulterior va fi redactor la „Banatul” (1946-1947), „Frontul plugarilor” (1948-1949), corector la „Flacăra” (1949-1951), secretar de redacție la „Tânărul scriitor”(1951-1957). A fost unul din cei care au aderat la Manifestul Cercului Literar de la Sibiu (1943). Condamnat la închisoare
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni, 154-156; Țirioi, Premise, 35-37, 71-72, 82-83; Eugen Dorcescu, Petru Sfetca, O, 1978, 35; Lucian Alexiu, „Cumpăna vieții”, O, 1979, 38; Manu, Eseu, 140-141; Șerban Foarță, Pledoarie pentru un „absent”, O
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]