8,364 matches
-
, mișcare ideologică și culturală cu caracter raționalist desfășurată în secolele XVIII-XIX în Europa și în cele două Americi. Emanat din spiritul Renașterii, i. s-a manifestat în filosofie, știința istoriei, pedagogie, învățământ, literatură, având ca iluștri promotori în Franța, de unde a pornit, pe Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot, D’Alembert, D’Holbach. Încununarea pe plan intelectual a muncii acestora este monumentala Enciclopedie franceză, inaugurată în 1751. Printre reprezentanții de frunte ai curentului
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
receptiv la influențele occidentale și mai puțin interesat de tradiție. În același timp, cultura formativă din Principate înregistrează un vizibil salt calitativ, mai ales în privința practicilor și finalității. Lancaster. Vezi Ilie Popescu-Teiușan, Învățământul lancasterian în școala românească, în Clasici ai pedagogiei universale, București, 1966, p. 262-263. La Iași, Veniamin Costachi retipărește tabelele alilodidactice din 1820 în 1825 (sau 1824, dacă luăm drept corectă afirmația lui C. Erbiceanu că a văzut două tabele ale lui Veniamin Costachi imprimate în acest an. Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
limbi orientale la Facultatea de Litere și Filosofie, unde din 1908 predă filologia bizantină. În 1913 devine profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine a Universității din București. Începând din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Aurora”, „Revista de filosofie și pedagogie”, „Revista generală a învățământului” ș.a. Între 1900 și 1906 este membru în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. A alcătuit manuale școlare de limba franceză și, împreună cu D.
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
predă filologia bizantină. În 1913 devine profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine a Universității din București. Începând din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Aurora”, „Revista de filosofie și pedagogie”, „Revista generală a învățământului” ș.a. Între 1900 și 1906 este membru în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. A alcătuit manuale școlare de limba franceză și, împreună cu D. Evolceanu, de limba latină. A tradus din Dialogurile lui Lucian. După
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
Berlin, având între profesori pe W. Dilthey și Fr. Paulsen. A obținut titlul de doctor cu o teză dedicată ideilor pedagogice ale lui John Locke (1887). Este numit din decembrie 1888, printr-un ordin al ministrului Titu Maiorescu, profesor de pedagogie, psihologie și estetică la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Din 1899 și până la pensionare (1933) conduce, cu întreruperi nesemnificative, Seminarul Pedagogic Universitar, iar în mai multe rânduri este și director al Școlii Normale Superioare. Contribuția lui
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
scris și a publicat numeroase lucrări în domeniu, de la manuale de liceu până la studii încărcate de erudiție, fiind preocupat totodată de estetică, psihologie, logică, sociologie, istorie literară etc. Contribuțiile sale în psihologie și etică, dar în primul rând acelea în pedagogie își au locul lor în evoluția disciplinelor respective. Ani în șir a editat buletinul științific al Seminarului Pedagogic și, între 1903 și 1911, revista „Cultura română”. În timpul primului război mondial face parte din Comitetul Național Român din Franța, fiind ales
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice, beletristice, didactice, teololgice) cu intenția de a le publica. Ajungând în posesia
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de documentare și orientare bibliografică”, „Cărți și reviste”, „Cronica științifică”, „Școală, educație, pedagogie”. Colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, N. Iorga, Ion Buzdugan, Horia Petra-Petrescu, I. Constantinescu-Delabaia, Alice Soare, V. Popa-Măceșanu, Ion Sân-Georgiu, George Dumitrescu, G. Breazu-Ulmu, George Vâlsan, G. Tutoveanu. Sunt reluate, pentru frumusețea și forța expresiei, poeme tipărite anterior de I.
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
sau manifestările la nivelul imaginarului ale studenților care trec printr-un curs cu tema „Eminescu”. Pot fi realizate focus grupuri, interviuri În adâncime. Metoda aceasta se poate aplica și la nivel pedagogic, vizând modul cum este predat actul literar. Toate pedagogiile colaborative care se nasc Împreună cu metodele calitative folosesc astfel de instrumente. Este important, spre exemplu, nu numai să fie predată o schemă mitologică, dar și ca studentul să beneficieze de rezultatul ei, aplicând aceste scheme la structurile cotidianului. Prin scrierea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el Însuși să acționeze și să-și rezolve problemele. Freud invoca În acest sens o comparație celebră Între pictură și sculptură: pictorul acționează punând material, În timp ce sculptorul scoate material. Pictura și hipnoza sunt tehnici prin adăugare și ele corespund unei pedagogii intruzive, care intră În conștiința studentului și-i impune anumite lucruri. Sculptura și psihanaliza corespund În schimb unei pedagogii care presupune mai degrabă atragerea studentului, eliminarea părților care constituie niște piedici, a stereotipiilor și preconcepțiilor, a scenariilor explicative de care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și sculptură: pictorul acționează punând material, În timp ce sculptorul scoate material. Pictura și hipnoza sunt tehnici prin adăugare și ele corespund unei pedagogii intruzive, care intră În conștiința studentului și-i impune anumite lucruri. Sculptura și psihanaliza corespund În schimb unei pedagogii care presupune mai degrabă atragerea studentului, eliminarea părților care constituie niște piedici, a stereotipiilor și preconcepțiilor, a scenariilor explicative de care vorbeam anterior. Scopul unor asemenea metode ar fi eliberarea de blocaje și osificări, cucerirea unei mobilități care să permită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi eliberarea de blocaje și osificări, cucerirea unei mobilități care să permită reevaluarea și construcția de sine. Care trebuie să fie Însă raportul dintre metodele pedagogice prin impunere și cele prin extracție, asta trebuie să-i lăsăm pe specialiștii În pedagogie să ne-o spună. Apropiindu-ne de final, aș dori să observ că discuțiile noastre nu s-au oprit foarte punctual pe textul prezentat de Doru Pop, pe toate taxonomiile și clasificările făcute de el. Cred că nici nu era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apanaj al blânzilor sau cruzilor educatori de toate felurile și gradele (ultimul cuvânt fără conotații militare) - este expropriat și În noul context propus. Oare o manipulare Îndreptată Împotriva manipulării este mai puțin o manipulare? De ce nu am lăsa specialiștii În pedagogie să se ocupe de pedagogiile lor particulare - țin la pluralul acesta! -, nemasificând mai mult decât ar fi cazul chestiunea formării umane? Nu mă mulțumește nici sintagma spălarea creierului, decât În cazurile În care rezultatul este imbecilizarea propriu-zisă, nu metaforică. În afara
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
educatori de toate felurile și gradele (ultimul cuvânt fără conotații militare) - este expropriat și În noul context propus. Oare o manipulare Îndreptată Împotriva manipulării este mai puțin o manipulare? De ce nu am lăsa specialiștii În pedagogie să se ocupe de pedagogiile lor particulare - țin la pluralul acesta! -, nemasificând mai mult decât ar fi cazul chestiunea formării umane? Nu mă mulțumește nici sintagma spălarea creierului, decât În cazurile În care rezultatul este imbecilizarea propriu-zisă, nu metaforică. În afara atacului cerebral - imbecilizarea indusă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mă gândesc: societățile totalitare, societatea comunistă În speță, s-au construit având drept ideal un model ideologic unic și centrat, modelul omului nou. Societatea comunistă și-a propus să creeze o nouă tipologie umană, să reeduce oamenii În spiritul unei pedagogii de masă, să le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire și de raportare la lume, la societate. Nu intru În amănunte, se poate discuta de unde provine acest model, dacă Își are
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de mâine. Perfect de acord. Numai că răspunsul e slab, nemulțumitor, previzibil. Iată motivul pentru care am așternut pe hârtie această provocare... Generația ’80 și revoluția Corin Braga: Textul lui Ștefan, „Generații fără memorie”, ridică niște probleme de etică, de pedagogie, apoi de natură psihologică sau de psihologie a pedagogiei, de mentalitate și de istoria ideilor. Fără alte introduceri, vă propun să intrăm direct În dezbateri. Marius Lazăr: Avem un text de la Ștefan și mă Întrebam dacă Între timp ar modifica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
slab, nemulțumitor, previzibil. Iată motivul pentru care am așternut pe hârtie această provocare... Generația ’80 și revoluția Corin Braga: Textul lui Ștefan, „Generații fără memorie”, ridică niște probleme de etică, de pedagogie, apoi de natură psihologică sau de psihologie a pedagogiei, de mentalitate și de istoria ideilor. Fără alte introduceri, vă propun să intrăm direct În dezbateri. Marius Lazăr: Avem un text de la Ștefan și mă Întrebam dacă Între timp ar modifica ceva la textul respectiv? Ștefan Borbély: N-am modificat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
VI.1939, Bacău), poetă. Este fiica Constantinei (n. Cristescu) și a lui Constantin Filimon, militar. După ce urmează liceul la Bacău și Constanța, își ia, în 1963, licența la Facultatea de Filosofie, secția pedagogie-română, a Universității din București. Devine doctor în pedagogie în 1986. Lucrează până în 1990 la revistele „Albina” și „Forum”, ca redactor. Din 1990 este conferențiar la Academia de Artă din București. Primele versuri le publică în 1953, în ziarul local din Bacău. Volumul de început este Recital, apărut în
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Constanța Dunca-Schiau, Sofia Vlad-Rădulescu, Lucreția Suciu-Rudow, Matilda Cugler-Poni, apoi Constanța Hodoș, Sofia Nădejde, Iulia Hasdeu, Virginia Micle-Gruber, Elena Niculiță-Voronca, Elena Zaharia, Maria Ciobanu, Elena Sintion, Ana Ciupagea, Maria Baiulescu ș.a. Cu toată diversitatea de domenii abordate (istorie, filologie, artă, filosofie, pedagogie, științele naturii și medicină, geografie etc.), care a produs, în chip firesc, o anumită dispersare și o scădere a calității informației, chiar în limitele intenției de popularizare pe care o anunțase de la început Vulcan, enciclopedismul revistei s-a arătat a
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a redacției” completează sumarul. D. Stăncescu știa nu numai să facă o revistă atrăgătoare, dar și să o păstreze, calitativ, la un nivel bun. Sub titlul general Pagini uitate, se
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
găsesc multe din omiliile lui Cezar. Studiile lui Morin se pot citi în Revue Bénédictine 13 (1986), 16 (1899), 23 (1906); 27 (1910) etc. Totodată: P. Riché, Césaire d’Arles, Ed. Ouvrières, Paris 1958; A. Salvatore, Uso delle similitudini e pedagogia pastorale nei Sermones di Cesario d’Arles, Rivista di Cultura Classica e Medievale nr. 9 (1967), 177-225. 3. Venantius Fortunatus Poezia a fost cultivată și de Venantius Fortunatus care poate fi socotit fără îndoială cel mai mare poet creștin din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un rol a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluând un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că această preocupare a caracterizat până la sfârșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele lui Isidor Această strânsă corelație între cultura sacră
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Sfatul Țării la 27 martie 1918. După Unirea Transilvaniei cu România face parte din Consiliul Dirigent ca secretar general la Resortul de Instrucție, având un rol important în organizarea învățământului și în ctitorirea Universității din Cluj, unde devine profesor de pedagogie. Preocupările în această direcție se concretizează în lucrări precum Portrete pedagogice (1927), Prolegomena la o educație românească (1940), Dictatură și anarhie (1944) ș.a. Munca la catedră nu-l va absorbi însă complet. Membru corespondent al Academiei Române din 1919, el prezintă
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
chemând” pe preaputernicii epocii, din țară, dar și din lume, la „judecata istoriei” sau rememorându-și viața. După moartea sa, și îndeosebi în preajma centenarului nașterii, i se reeditează câteva dintre scrierile pedagogice - Din istoria literaturii didactice românești (1975), Pentru o pedagogie românească (1977) și Nu din partea aceea (1985) - și i se tipăresc volumele memorialistice Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) și primul volum, Anii mei de învățătură, din Pe baricadele vieții (1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin firea moștenită de la înaintași, unei existențe mereu „pe baricade”, G. se îndreaptă de la început spre domeniul pedagogiei, în care va căuta în primul rând arme pentru apărarea identității culturale a conaționalilor săi. Teza de doctorat, asupra consecințelor nefaste ale bilingvismului, ca și precizările în legătură cu principiile pedagogice constituie fundamentul unei intense campanii publicistice întreprinse între 1910 și 1916
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]