4,527 matches
-
tip Charles Darwin. Erudit, poliglot, el pune în pagină o documentație uluitoare, exhaustivă, care, modelată prin analiză ori lăsată să prolifereze haotic, fabulos, se așază ca fundament al unei construcții ce tinde spre contururi imense, visată a fi de o perfecțiune sferică. Astfel, va deschide, la noi, calea disciplinei istorice moderne, chiar dacă, din moment ce se hazarda în ipoteze ingenioase și țesea imaginativ acolo unde informația lipsea, unul sau altul din rezultate a putut să fie infirmat de studii ulterioare. În Istoria critică
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
uneori opuse, într-o alăturare caracteristică spiritului său, dar și perioadei de tranziție în care se afla literatura română în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din Arta poetică a lui Boileau și din La Harpe a luat cultul perfecțiunii formale („clasic” la H.-R. înseamnă „perfect”), ideea necesității regulilor artistice și preferința pentru oglindirea în artă a sentimentelor general umane. Din Marmontel (ale cărui Elemente de literatură le-a tradus și folosit în cursurile de poetică și stilistică) a
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
sarea deoparte a unor lucruri pentru a ne concentra asupra altora; (3) prin agregare, care presupune adunarea laolalt) a elementelor disparate conform criteriilor care decurg din intenția teoretic); (4) prin idealizare, care înseamn) s) action)m ca si cum am putea atinge perfecțiunea sau dep)și o limit), chiar dac) nu se întâmpl) așa. Cu orice metod) de simplificare am avea de-a face, obiectivul principal e de a încerca s) descoperim firul c)l)uzitor printre confuzia de tendințe, de a selecta
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
administrate afacerile interne. Statele Unite și Uniunea Sovietic) nu pot. Nu este vorba de faptul c) s-ar întreține speranța utopic), dup) care toți viitorii conduc)tori americani și ruși vor întruchipa în propriile persoane un set complicat de virtuți aproape de perfecțiune, ci mai degrab) de faptul c) presiunile unei lumi bipolare le încurajeaz) cu putere s) acționeze pe plan internațional în moduri mai bune decât cele la care ne-am putea aștepta, având în vedere caracterele lor. Am formulat aceast) propoziție
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
e că nu suportă deloc să fie rea cu cineva. Așa că, atunci cînd are ceva de comentat la cineva, Începe de fiecare dată cu cîteva cuvinte despre ce minunată e acea persoană. — Dar... o Îndemn. — Dar e pur și simplu perfecțiunea Întruchipată! CÎnd ridică iar capul, obrajii Îi sînt trandafirii. — Mă face să mă simt o ratată totală. Mai ales atunci cînd ieșim În oraș Împreună. Întotdeauna are la ea niște risotto sau altceva făcut de ea În casă, să le
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a remarcat), punctul lor slab fiind fragilitatea conflictului. Piesele care „alegorizează în manieră modernă - cu urme vizibile din Arrabal și Ionescu” (Laurențiu Ulici), cum ar fi, de pildă, Punctul, Trenul de seară sau Noapte bună, domnule S., Anteros sau Nostalgia perfecțiunii, Cel care intră pe ușă ș.a., ilustrează un teatru demonstrativ, cu ambiții de eseu filosofico-moral-politic, care, dacă nu atinge convingător miezul marilor chestiuni existențiale, dezvoltă o satiră, plauzibilă scenic, la adresa răului moral, a josniciei, a marasmului și dezumanizării. Piesele de
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea la îndemâna lui Miron Costin un uric din 1392 privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ei ... /Prizonier, eu nu respir decât / în amplul du-te-vino al suveicii.” Se află sugerate aici și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară, dar mai ales sentimentul de prizonierat al artistului în perfecțiunea artei sale. Poeme-replici sunt majoritatea producțiilor lui D., care uneori și-a mărturisit sursa (Mistrețul cu colți de argint, balada devenită emblemă a poeziei sale, studiată în școală și epuizată de numeroase analize didactice, este o replică la Erlkönig de
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
et de baptismo parvulorum): în prima carte este reconfirmată doctrina păcatului lui Adam; în starea prefigurată de acel păcat se nasc toți copiii; cartea a doua neagă că omul ar putea să scape de această condiție. Nu e adevărat că perfecțiunea omului ar deveni imposibilă, așa cum susțin pelagienii, atunci când nu este admisă posibilitatea de a nu păcătui; pur și simplu liberul arbitru nu poate exclude intervenția harului divin. Omul, chiar dacă este botezat, păstrează în sine concupiscența, care a fost iertată ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
osândit, iar cei bogați, dacă nu renunță la averile lor, nu pot obține mântuirea (am spus mai sus, pp. ???-???, că printre operele din corpus-ul pelagian se găsesc și unele preocupate de instanțele sociale), Augustin răspunde în același an cu Perfecțiunea justiției omenești (De perfectione iustitiae hominis). Bibliografie: CSEL 60, 1913 (De peccatorum meritis et remissione et de baptismo parvulorum. De spiritu et littera. De natura et gratia. De natura et origine animae. Contra duas epistulas Pelagianorum: C.F. Urba, I. Zycha
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
descris elevația spirituală a „monahului exterior”, vrea acum să treacă la formarea invizibilă a omului interior; dacă opera consacrată temeiurilor mănăstirilor era un îndreptar pentru sufocarea dorințelor cărnii, aici, sfaturile cuvioșilor părinți, adunate de Cassian, trebuie să arate ce este perfecțiunea desăvârșită. Într-adevăr, Convorbirile nu sunt „dialoguri” clasice, sunt instrucțiuni de viață spirituală: aceasta are drept model viața anahoretică a călugărilor din Egipt, vizitați de Cassian în tinerețe. De aceea, scriitorul își amintește vizitele sale în mănăstirile egiptene și fiecare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Fundamentelor muzicii (De institutione musica): interesul pe care Platon îl manifestă pentru acest domeniu se datora tot faptului că muzica era un produs (dacă se poate spune așa), un rezultat sensibil al organizării abstracte a raporturilor matematice. Primul exemplu de perfecțiune matematică era constituit de încântătoarea muzică produsă de mișcarea corpurilor cerești; însă și în restul lumii sensibile și chiar în interiorul ființei omenești există raporturi de tip matematic: a studia muzica înseamnă a observa cum se amestecă elementul fizic cu elementul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
scrierile sale. În consecință, Grigorie nu este important pentru gândirea sa solid și rațional organizată (o „teologie”, s-ar putea spune), ci mai mult pentru meditațiile sale ascetice și spirituale. El credea, ca mulți alți gânditori din acea perioadă, că perfecțiunea poate fi o aspirație permanentă atât în viața ascetică (la limită, în viața privată), cât și în viața monahală. Această perfecțiune ascetică este cea mai bună pregătire pentru contemplație, chiar dacă cei ce îmbină acțiunea cu contemplația (adică asceza propriu-zisă și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ci mai mult pentru meditațiile sale ascetice și spirituale. El credea, ca mulți alți gânditori din acea perioadă, că perfecțiunea poate fi o aspirație permanentă atât în viața ascetică (la limită, în viața privată), cât și în viața monahală. Această perfecțiune ascetică este cea mai bună pregătire pentru contemplație, chiar dacă cei ce îmbină acțiunea cu contemplația (adică asceza propriu-zisă și activitatea în mijlocul oamenilor) duc o viață mai apropiată de perfecțiunea desăvârșită în raport cu cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la limită, în viața privată), cât și în viața monahală. Această perfecțiune ascetică este cea mai bună pregătire pentru contemplație, chiar dacă cei ce îmbină acțiunea cu contemplația (adică asceza propriu-zisă și activitatea în mijlocul oamenilor) duc o viață mai apropiată de perfecțiunea desăvârșită în raport cu cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin excelență a fost aceea dusă de apostoli pentru că ei îndeplineau cele două cerințe ale perfecțiunii creștine. Contemplația, la rândul său, presupune asceza și se dezvoltă așadar în trepte, prin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
contemplația (adică asceza propriu-zisă și activitatea în mijlocul oamenilor) duc o viață mai apropiată de perfecțiunea desăvârșită în raport cu cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin excelență a fost aceea dusă de apostoli pentru că ei îndeplineau cele două cerințe ale perfecțiunii creștine. Contemplația, la rândul său, presupune asceza și se dezvoltă așadar în trepte, prin pocăință, iubire, mâhnire pentru propriile păcate, spaimă: raportul dintre suflet și Cristos, prezentat simbolic în Cântarea Cântărilor, constituie, conform unei lungi tradiții, emblema acestei contemplații. Sursa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în perioada în care acesta a zăbovit o vreme la Nitria, apoi la călugării Kellia (între 388 și 399); ca și de prezența lui Ioan Cassian care afirmă în mod explicit că Sceti era considerată localitatea cea mai vestită pentru perfecțiunea vieții monastice (cf. mai ales Conferințe X, 2, 3). Sceti a fost devastată în 407 de o primă invazie a barbarilor care a provocat exodul multor eremiți și moartea altora; o a doua invazie a avut loc în 434. Politica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prezente. E vorba de culegeri de maxime și de anecdote referitoare la diverși călugări, prin care sunt exprimate, în manieră nesistematică, elementele de doctrină și de viață practică ce se nășteau din experiența ascetică în deșert, unde cei ce căutau perfecțiunea evanghelică trebuiau să-și construiască zi după zi, ca să spunem așa, propriile instrumente și propriile reguli și unde, așadar, foarte prețioase se dovedeau recomandările și exemplele acelor călugări care progresaseră mult în această direcție. În acest sens, se înțelege de ce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
foarte extinsă prin adăugarea a zeci de maxime luate din diverse surse. Celălalt model de clasificare e sistematic; sentențele ce se referă la o temă precisă de viață spirituală au fost adunate în același capitol: despre înaintarea pe calea spre perfecțiune, despre reculegere (hêsychia), despre pocăință, despre stăpânirea de sine (enkrateia) și așa mai departe. Al doilea tip de colecții este probabil mai recent și provine dintr-o epocă în care autorii lor nu-și mai propun atât să transmită apoftegmele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
împreună cu persoanele de vază din Zakynthos, în urma unui raid în Epir efectuat între 467 și 474 (Marrou). Dintre operele sale, cea mai importantă este intitulată O sută de capitole gnostice, cunoscute, de obicei, și ca O sută de capitole despre perfecțiunea spirituală; o foarte bogată tradiție manuscrisă atestă marele ..... de care s-a bucurat de-a lungul secolelor. Scrierea face parte din genul „centuriilor”, adică al culegerilor de maxime organizate în secțiuni de câte o sută, gen ilustrat de Evagrie Ponticul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
virtuți fundamentale (credință: „gând despre Dumnezeu, departe de orice dorință [apathês]”; speranță; răbdare; lipsa lăcomiei etc.), după care urmează un al doilea titlu și o definire a scopului operei: „prin cunoașterea căreia trebuie să încercăm să atingem, călăuziți de Domnul, perfecțiunea care ne-a fost arătată”. Este definită apoi relația dintre Dumnezeu și ființa umană: aceasta e ceată după chipul lui Dumnezeu, dar a fi și după asemănare depinde de capacitatea de a-și dărui propria libertate lui Dumnezeu în iubire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se încheie cu o expunere destul de lungă consacrată celei mai importante porunci, aceea a iubirii, care constă “în îndepărtarea de realitățile materiale și în tăcerea gândurilor”; (3) Penitența: e necesară până la moarte chiar și pentru cei puțini care au atins perfecțiunea; (4) Botezul: răspunsuri la șaptesprezece întrebări puse de un călugăr care, influențat de messalianism, se îndoiește că botezul ar fi desăvârșit și crede că după botez ar fi însă necesară lupta spirituală pentru a ne elibera de păcatul originar și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ierarhiei ce constă într-o ordine sfântă, imagine a strălucirii divine, ce are scopul de a conferi, pe cât posibil, fiecăreia din creaturile care o compun asemănătoare cu Dumnezeu. Fiecare membru al ierarhiei cooperează cu Dumnezeu primind de sus purificarea, iluminarea, perfecțiunea, și la rândul său purifică, iluminează și trasmite perfecțiune membrilor ce-i sunt inferiori printr-o operațiune de „inițiere”. Ca purtători ai inițierii, toate gradele ființelor cerești se pot numi îngeri, însă, de regulă, acest nume e purtat numai de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
strălucirii divine, ce are scopul de a conferi, pe cât posibil, fiecăreia din creaturile care o compun asemănătoare cu Dumnezeu. Fiecare membru al ierarhiei cooperează cu Dumnezeu primind de sus purificarea, iluminarea, perfecțiunea, și la rândul său purifică, iluminează și trasmite perfecțiune membrilor ce-i sunt inferiori printr-o operațiune de „inițiere”. Ca purtători ai inițierii, toate gradele ființelor cerești se pot numi îngeri, însă, de regulă, acest nume e purtat numai de gradul cel mai de jos. Într-adevăr, există nouă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
imediat superior, însă într-o măsură mai mică. În capitolele finale sunt explicate purificarea la care este supus Isaia de către un serafim (Isaia 6) și imaginile și simbolurile prin care în Scripturi sunt indicate puterile cerești. Procesele descendente (purificare, iluminare, perfecțiune) și ascendente (apropierea de Dumnezeu) care se desfășoară în virtutea ierarhiei cerești continuă în Ierarhia ecleziastică, expusă într-un tratat special alcătuit din 7 capitole; aici, însă, spre deosebire de cea precedentă, asemenea procese nu se declanșează prin intermediul simplei intuiții intelectuale, ci printr-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]