4,422 matches
-
dormise În hoteluri de lux. Aflată, datorită frumuseții ei, În epicentrul mișcării de eliberare sexuală din anii tinereții, Annabelle suferise enorm din cauza acestei frumuseți - În fond, din cauza ei, fusese cât pe ce să-și piardă viața. Aflat, din indiferență, la periferia acestei mișcări, ca de altfel la periferia vieții umane și a orice, Michel nu fusese afectat decât la suprafață; se mulțumise să fie un client fidel al Monoprix-ului din cartier și să coordoneze cercetări de biologie moleculară. Aceste existențe atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
frumuseții ei, În epicentrul mișcării de eliberare sexuală din anii tinereții, Annabelle suferise enorm din cauza acestei frumuseți - În fond, din cauza ei, fusese cât pe ce să-și piardă viața. Aflat, din indiferență, la periferia acestei mișcări, ca de altfel la periferia vieții umane și a orice, Michel nu fusese afectat decât la suprafață; se mulțumise să fie un client fidel al Monoprix-ului din cartier și să coordoneze cercetări de biologie moleculară. Aceste existențe atât de diferite lăsaseră puține urme vizibile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
metri. La Nisa, trase la hotelul Windsor, hotel semi-luxos cu ambianță destul de infectă, În care una dintre camere a fost decorată de mediocrul artist Philippe Perrin. A doua zi dimineață luă trenul Nisa-Tende, traseu renumit pentru frumusețea lui. Trenul traversă periferia nordică a Nisei, cu cartierul arăbesc de blocuri, cu reclame pentru Minitelul roz și cu 60% voturi pentru Frontul Național. După halta Peillon-Saint-Thècle, intră Într-un tunel; la ieșirea din tunel, În lumina orbitoare, Djerzinski zări În dreapta silueta halucinantă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
devorau moluștele, fiind apoi devorați de alți pești, mai mari. Adesea adormea, avea coșmaruri. Când se trezea, avionul zbura deasupra câmpiei. Între vis și trezie, se mira de culoarea uniformă a câmpurilor. Câmpurile erau brune, uneori verzi, Însă Întotdeauna terne. Periferia pariziană era cenușie. Avionul pierdea Înălțime, se cufunda lent, atras irezistibil de această viață, de acest freamăt a milioane de vieți. De la jumătatea lui octombrie, o ceață deasă, venită direct de pe Atlantic, acoperi peninsula Clifden. Ultimii turiști plecaseră. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Centrul nu e niciodată vacant, marginea este mereu părăsită; sfera publică și cea privată se confundă adesea, Își schimbă topologiile, conținuturile și funcțiile. Așa arată utopia marginalilor În Statele Unite și, În mai mică măsură, În Vestul Europei: o societate fără periferie, În care federația grupurilor minoritare de egali (de fapt, a grupurilor Închise, recrutate pe baza unei singure trăsături: homosexualii, scunzii, lesbienele, negrii, penticostalii, grașii, handicapații de diverse categorii, irlandezii etc.) luptă umăr la umăr Împotriva majorității opresoare, normative, stigmatizante, intolerante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un tânăr responsabil, inspirând dinamism, a cărui cămașă descheiată la doi nasuri exprima virilitate și nonconformism. Am luat metroul. Căldura de pe străzi devenise insuportabilă. Mașinile și sudoarea oamenilor fac ca temperatura din centru să fie întotdeauna mai crescută decât la periferie; sunt mai multe mașini, într-adevăr, străzile sunt mai compacte, și nici nu sunt copaci, și poluarea... mă gândeam la prostii, ca să-mi iau cumva avânt pentru lucrurile serioase, căci știam că de la o vreme nu aveam să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
acestei lumi care se rotea, Louise și masa ei, prinse într-o pată de lumină galbenă, în timp ce restul zonei din spatele scenei era cufundat în beznă. A pleca de acolo era ca și cum aș fi părăsit centrul lumii pentru a merge la periferia ei. Paul, sprijinit de perete, lângă o găleată în care scutura scrumul țigării cu mișcări rapide, smucite, mă acostă. — Ce zici mătăluță de minunata scenă? zise el, cu sarcasm, deși nu ridică tonul mai mult decât se cuvenea. Ești prietenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
coborâră panta abruptă, ținându-se unul de celălalt pentru a nu aluneca. În cele din urmă, jos, se treziră la doar câțiva metri de primele butoaie. Brunetti se uită În jos la pământ. Praful era uscat și liber acolo, la periferia gropii; Înăuntru, părea să se Îngroașe și să se transforme În pastă. Înaintă spre butoaie, având grijă unde punea piciorul. Nu era scris nimic pe capac sau pe lateral; nici o etichetă, nici un autocolant, nici un semn de identificare de vreun fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mâner și îl duse în debara. Îl acoperi cu niște pleduri, apoi reveni în sufragerie. *** Când își turna cel de-al patrulea pahar, o reporteriță protejată de o umbrelă imensă anunță că pe o stradă dintr-un cartier aflat la periferia orașului se produsese un groaznic accident de circulație. Din primele cercetări efectuate la fața locului reieșea că decedatul era un agent imobiliar, iar autorul accidentului fugise. Singurul martor - un profesor de engleză aflat la pensie - nu putuse să observe numărul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
apei, realiza că, la un moment dat - parcă decis să-și pună planul în aplicare -, râul o cotea brusc la stânga și se îndepărta îmbufnat către orizont, ca un șarpe indiferent, în timp ce coada sa apoasă se prelingea pe lângă ultimele căsuțe de la periferie. Văzut, plăcut, plecat pe pustii, către un inevitabil fluviu în care să se contopească într-o îmbrățișare vălurită. Dar scriitorul nu dădu atenție unor astfel de amănunte. Fumul acela care se mișca precum o cobră (alt șarpe, de data aceasta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
era chiar Magicianul, bineînțeles, nici nu se miră atunci când îl văzu cocoțat pe capră, iar atunci când trecu pe lângă el ridică jobenul și îl salută, excesiv de amabil. Apoi reveni cu privirea pe axul drumului, mânând cai către cimitirul amplasat tocmai la periferie. Scriitorul vizualiză pentru câteva fracțiuni de secundă și scena în care sicriul era coborât în pământul clisos, însă reveni repede în... realitate și se concentră asupra alaiului mortuar. În urma dricului - de o parte și de alta, dar și deasupra, erau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cu o umilință atât de radicală încât să ne ajute să regăsim calea spre casă ... și să o regăsim împreună; mai ales atunci când, pe bună dreptate, se cuvine să vorbim nu doar despre centrele pline de vitalitate, ci și despre periferii - și nu ne referim aici doar la periferiile geografice, ci, în mod special, la cele existențiale, care sunt la fel de dureroase. Trebuie să pornim de la inimile rănite și de la mințile vulnerabile, în special de la ale noastre. Nu putem uita, și nici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ne ajute să regăsim calea spre casă ... și să o regăsim împreună; mai ales atunci când, pe bună dreptate, se cuvine să vorbim nu doar despre centrele pline de vitalitate, ci și despre periferii - și nu ne referim aici doar la periferiile geografice, ci, în mod special, la cele existențiale, care sunt la fel de dureroase. Trebuie să pornim de la inimile rănite și de la mințile vulnerabile, în special de la ale noastre. Nu putem uita, și nici nu trebuie să uităm că, doar după ce ne
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
viața consacrată prin renunțare. O renunțare ce ar trebui să-i ajute pe consacrați să fie din ce în ce mai detașați de egoism pentru a se dedica slujirii și pentru a se obișnui cu cele mai diferite și, uneori, spinoase situații, adică cu periferiile sociale, psihologice și spirituale. Prin profesarea voturilor nu devenim mai buni, ci accedem la o condiție diferită, dispunându-ne în așa fel încât să acceptăm și să valorificăm harul botezului cu o atitudine profetică care necesită o libertate și o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
încline persoanele spre egoism prin modalități depresive, spiritualmente vorbind, ori năzuiesc să le identifice cu atitudini eroice sau cu ipostaza de «funcționari» eficienți și imposibil de înlocuit. În hora comuniunii, însă, fiecare ar trebui, aproape zilnic, să evite centrul ori periferia unei vieți de comuniune, optând să intre într-un flux al vieții printr-o alternanță dinamică de preeminență și tăinuire. Ascultarea evanghelică, care rămâne o temelie sine qua non pentru a discerne autenticitatea vieții consacrate, este locul în care fiecare
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Foucauld și a sa tălmăcire despre felul de a fi bărbați și femei ai evangheliei, ar putea să completeze mai bine pasul lui Francisc de Assisi - făcut spre cei săraci - pentru a îndrăzni următorul pas: acel al dificilelor și exigentelor periferii ale istoriei și ale inimilor care devin tot mai împietrite în lumea noastră globalizată și tot mai post-modernă? Papa Francisc a spus-o în prima sa audiență generală, cu ocazia iminentei pregătiri pentru primul său Paște ca episcop al Romei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu ocazia iminentei pregătiri pentru primul său Paște ca episcop al Romei: «A trăi Săptămâna sfântă urmându-l pe Isus înseamnă a ieși din noi înșine - așa cum spuneam duminica trecută - pentru a merge în întâmpinarea celorlalți, pentru a merge spre periferiile existenței, pentru a fi noi cei care ne mișcăm primii către frații și surorile noastre, în special către aceia care sunt mai îndepărtați, către aceia care sunt uitați, către aceia care au o mai mare nevoie de a fi înțeleși
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lucruri pline de sens, numai în această măsură noi vom fi mulțumiți și ne vom realiza cu adevărat”. Această deschidere față de lumea exterioară are un caracter esențial pentru viața consacrată, deoarece, în iubirea și în primirea celor prezenți în diferitele periferii existențiale, persoanele consacrate fac să fie tangibilă comuniunea lor cu Dumnezeu și consacrarea lor lui Cristos. Orice formă de evanghelizare are chipul unei dedicări care se traduce în „dăruirea totală de sine față de biserică, după modelul și în comuniune cu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
a excluderii celuilalt datorită caracterului său, a profesionalismului său, a culturii sale, a istoriei sale...: „de această excludere este lovită, în rădăcina sa, apartenența la societatea în care se trăiește, din moment ce în ea nu se stă în drojdia societății, în periferie, sau fără putere, ci se stă în afară”. Majoritatea persoanelor încearcă să elucideze astfel de dificultăți căutând cu precădere persoane de același tip, preferând asemănările în locul diferențelor. Atâta timp cât acest lucru este posibil, persoanele vor crede că au găsit comunitatea ideală
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
motivaționale care sunt esența consacrării. Persoanele consacrate învață să fie fericite numai dacă știu să integreze bogățiile pe care le au la dispoziție cu nucleul central al misiunii lor, care este dăruirea totală lui Dumnezeu în slujba fraților, în mijlocul multor periferii însetate de mărturii de fericire. Acest proces formativ nu acționează în mod cauzal și accidental, ci are un mod sistematic de a se desfășura, în sintonie cu modalități și nivele formative ce își au originea într-o metodă de formare
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cutii de chibrituri, litografii, absolut tot ce-i cade sub mână. Noaptea, când și când, umflă, din nou, peretele de cîlț al pernei cu lacrimile lui. Dacă nu se întîmplă minuni este fiindcă anul 1930 este unul al crizei. La periferii, Bucureștiul dansează elegant și abstras în ritmurile pătimașe ale foamei. În 90% din casele fostului sector de Negru, persoanele melancolice, ce se declară substanțial și susținut nehrănite, sânt notate de către destin într-un carnețel și se trezesc imediat țipluite în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gătește, cu multă aplicație, scoarță de copac. În Albastru, părinții triburilor numeroase de țânci nu se scapă unul pe altul din ochi, de frică să nu-și fiarbă și să-și halească de unii singuri mezinii. Dacă scapi însă dintre periferii către centru, mai ceva ca-n broșurile marxiste, poți întîlni totuși și câteva oaze plăcute. Pe Regală, pe Elisabeta, fluieri și vin și te ling, pe carâmb, localurile cu vinuri, de-ți vine să dai cu căciula în câini, ies
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ni-l apropiem. Dumnezeu - o toamnă absolută, un sfârșit inițial. Primăvara - ca orice început - este o deficiență de veșnicie. Și oamenii care mor în ea sânt singurele punți spre absolut. Când totul înflorește, muritorii devin voluptuoși ai stingerii, ca să salveze periferia metafizică a primăverii. La-nceput a fost Amurgul. Într-o lume fără melancolie, privighetorile ar începe să scuipe și crinii ar deschide un bordel. Atât bucuria, cât și veselia înviorează, dar una spiritul și alta simțurile. - A vorbit cineva de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mă doare, ca materie. Florile răspândesc parfumuri mortale și un crin nu e destul de pur unei inimi fugare din tot. Doar visul de fericire al unui înger ar putea oferi un pat legănării ei astrale. Lumea s-a vestejit în periferiile inimii, iar mintea zace-n înserări. Universul își întinde zâmbetul lui înfricoșat, în care disting - simbol al vieții - un înger canibal. Nimic nu poate fi redus la unitate. Haosul pândește lumea la toate colțurile. Contradicția nu e numai sensul vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cât se intensifică munca exterioară, cu atât eternitatea devine un bun mai inaccesibil, mai îndepărtat și mai irealizabil. De aici perspectiva redusă a tuturor oamenilor activi și energici, de aici platitudinea lor iremediabilă de gândire și de simțire. Muncă înseamnă periferie. Și, deși nu opun muncii nici contemplația pasivă și nici reveria vagă, ci transfigurarea intensă pentru realizarea unei prezențe, prefer totuși o lene, ce înțelege și justifică totul, unei activități frenetice, intolerante și absolutiste. Pentru a trezi lumea modernă la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]