KorAP: Find »[drukola/base=persecuție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...170 >

4,234 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

întări prin acest fapt iudaismul, care se poate clătina în fața încercărilor noi1. Acestor producții li se adaugă "cărțile amintirii"fff, frecvente în epoca medievală, mai ales în lumea așkenază, care consemnează, pe lângă numele rabinilor și conducătorilor faimoși ai comunității, listele persecuțiilor și martiriilor suferite, liste citite cu voce tare în sinagogi la ceremoniile aniversare ale defuncților. Adesea, aceste cărți ale amintirii evocau trecutul comunității în care apăruseră. Altele aveau un orizont mai larg. Astfel, cea de la Nürnberg relata persecuțiile și martirologiul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
comunității, listele persecuțiilor și martiriilor suferite, liste citite cu voce tare în sinagogi la ceremoniile aniversare ale defuncților. Adesea, aceste cărți ale amintirii evocau trecutul comunității în care apăruseră. Altele aveau un orizont mai larg. Astfel, cea de la Nürnberg relata persecuțiile și martirologiul evreilor din Germania și Franța între Cruciada din 1096 și epidemia de ciumă din 1349. Pe de altă parte, comunitățile evreiești puteau decreta zile de post în urma unor persecuții locale, zile în care se rosteau rugăciuni de penitență

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
un orizont mai larg. Astfel, cea de la Nürnberg relata persecuțiile și martirologiul evreilor din Germania și Franța între Cruciada din 1096 și epidemia de ciumă din 1349. Pe de altă parte, comunitățile evreiești puteau decreta zile de post în urma unor persecuții locale, zile în care se rosteau rugăciuni de penitență ce aminteau de lunga durată a tribulațiilor îndurate. Astfel s-a întâmplat la comemorarea calomniei de omor ritual de la Blois, caz care s-a încheiat cu execuția a treizeci și opt

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
suferinței. Tribulațiile evreilor sefarzi sub Almohazi în secolul al XII-lea, expulzarea din Spania în 1492, masacrele comise de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648, expulzările succesive din diferite locuri din Europa, acuzațiile de omor ritual și diverse alte persecuții suscită, la rândul lor, propriile cronici. Și astăzi, când se evocă istoria evreilor, este scoasă în evidență tot această memorie a suferinței, devenită numitorul comun al unui popor dispersat, creând în același timp o identitate pentru evreii secularizați și coeziune

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
este cea între moarte și convertire. Cadrul confruntării este în mod clar, pentru toți, cel al unui adevărat război sfânt. De asemenea, dacă femeile se fac remarcate în martirologia creștină, și cronicile evreiești pun accent pe rolul lor în timpul acestor persecuții. În imaginarul autorilor, femeile și bărbații joacă rolul preoților bărbați de la Templu. Aceste cronici sunt străbătute de îndoieli ale supraviețuitorilor, a căror slăbiciune se vădește în comparația cu eroismul martirilor. Și ele denotă, fără nicio îndoială, ceea ce evreii aveau în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ecouri nu doar creează o verigă care-i leagă de Legământul întemeietor al iudaismului, ci conferă și un sens suferinței lor de moment. Au suferit și continuă să sufere pentru că sunt evrei. Elegiile și rugăciunile de penitență care completează relatările persecuțiilor din timpul Cruciadelor nu menționează nici ele păcatul drept cauză a tragediei. Martirii ar fi murit în puritate și și-ar fi oferit în mod spontan copiii. Aici faptul că evreii din Mainz și-au îndreptat armele împotriva dușmanilor nu

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
martiriul, ne vin în minte aceste noțiuni așkenaze de compensare cerească 15. * În paralel cu cronicile se dezvoltă o poezie a martiriului. Începând din a doua jumătate a secolului al XII-lea, aceasta formalizează un ideal de rezistență evreiască la persecuții și la ispitele convertirii. Ea reflectă totodată valori comunitare și un ideal de ordin social inspirate din modele contemporane ne-evreiești. Ceea ce demonstrează o dată în plus că, în ciuda unui climat uneori foarte ostil, evreii nu trăiau izolați de vecinii lor

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
că, în ciuda unui climat uneori foarte ostil, evreii nu trăiau izolați de vecinii lor creștini. Pe deasupra, în ciuda idealului de martiriu pe care-l scoate în evidență, această poezie nu permite nicidecum afirmația că viața evreiască se rezuma la suferință și persecuție. Dacă unii erau într-adevăr persecutați sau se converteau la creștinism sub presiunea exterioară, alții erau actorii unei renașteri culturale evreiești în rezonanță cu ce se întâmpla în contextul instituțional, intelectual și social al Europei creștine, din care evreii făceau

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Europei creștine, din care evreii făceau parte. Literatura martirologică evreiască era în corespondență cu ideile, atitudinile, credințele și modurile de reprezentare contemporane. Istoricii au avut tendința de a citi proza și, într-o mai mică măsură, poezia martirologică și de persecuție mai degrabă ca pe niște documente de arhivă, uitând că însuși realismul care le caracteriza ținea tot de o formă stilistică. Pe de altă parte, prezența importantă a femeilor martire căsătorite și însărcinate în această literatură atestă existența unui ideal

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
primare din iubire pentru Dumnezeu, a ocupat un loc mult mai important în gândirea evreiască decât martiriul propriu-zis. Referința martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip de suferință și furnizează materie primă unei istorii de suferință reîmprospătate periodic de alte evenimente, citite de fiecare dată prin prisma

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Cristalizarea în jurul martiriului voluntar nu este imposibil să se fi realizat la mijlocul secolului al XIII-lea în fața ofensivei de convertire lansată de Biserică și puterea regală în Franța și Anglia, precum și a fragilizării condiției evreilor în Europa de Vest și de Nord17. Persecuțiile din timpul Cruciadelor din 1147 și 1187, apoi revoltele antievreiești provocate de ciuma din 1348-1349, de care evreii erau acuzați să sunt responsabili, apar ca ocazii de a dovedi unitatea Numelui lui Dumnezeu în martiriu. Chiar dacă nu se produce nimic

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
fi putea induce, invers, o suferință nestăpânită, depășind frontierele religioase. După Cruciade, la generațiile următoare, ceremonia în amintirea morților începe să fie celebrată nu doar pentru martiri, ci și pentru cei care au murit de moarte bună, fără legătură cu persecuțiile. Pe de altă parte, fiului îi revine datoria de a rosti kadish-ul, o doxologie aramaică, pentru tatăl sau mama decedată, pentru a-i salva sufletul de caznele lumii de dincolo. Kadish-ul nu face trimitere la moarte, nici la doliu, ci

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
dintâi era, într-adevăr, mult mai pregnantă decât cea de-a doua în sânul unui grup religios a cărui viziune despre lume rămânea străină de orice istoricism. Istoria poporului evreu se limitează astfel, pentru mult timp, la povestirile religioase despre persecuții și martiri. Discursul și scrierile despre suferință joacă rolul relatării istorice 19. Este foarte instructiv, în această privință, să observăm cum cultul morților, reapărut când s-a impus datoria de amintire a genocidului, la aproximativ două decenii după eveniment, a

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Totuși, atunci când, pe pământ așkenaz, sfințirea Numelui lui Dumnezeu este erijată în chestiune de viață sau de moarte, iar apoteoza sacrificiului de sine este glorificată și comemorată prin poeme, rugăciuni și rituri memoriale, se stabilește un model de răspuns la persecuția religioasă. Acesta lasă puțin loc apostaziei, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în lumea sefardă, unde convertirea s-a înfățișat adesea ca o opțiune practicabilă 20. Această diferență de atitudine modelează, pe termen lung, reacții distincte la suferință. Retorica suferinței, atât

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
sau de a recrea prin martiriu Templul din Ierusalim la Mainz. Dar, în comportamentul oamenilor de rând care se alătură Cruciadelor, apare o transgresiune comparabilă în raport cu instituția religioasă. Faptele lor depășesc ceea ce este de fapt permis și recomandat. Iar în timpul persecuțiilor antievreiești care însoțesc Cruciadele, Biserica nu ezită să intervină pentru a reprima, în numele valorilor umanitare și mai ales în numele ordinii, exploziile de ură populară. La evrei, liturgizarea martiriului permite, de asemenea, controlarea transgresiunilor pe care le-ar fi putut induce

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ei. Consolează mai mult decât provoacă suferință 21. Și se îmbogățește de-a lungul secolelor de catastrofe care se abat succesiv asupra evreilor. Ceea ce nu înseamnă nicidecum, dimpotrivă, că viața evreiască în Evul Mediu se rezumă la o serie de persecuții. Este istoria evreilor doar o istorie de nenorociri? Chiar dacă au suferit privări de drepturi și au fost disprețuiți, evreii formau o minoritate relativ privilegiată acolo unde erau tolerați. Considerată o corporație ca alte corporații, statutul ei era fixat printr-o

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
frați mai degrabă decât între străini. Pe de altă parte, cenzura Bisericii a interferat rareori cu dezvoltarea autonomă a culturii evreiești. De asemenea, evreii nu au fost doar victime, și nu fiecare caz de violență împotriva lor ținea neapărat de persecuție. În aceeași epocă, alte grupuri au suferit la fel de mult ca evreii. În sfârșit, istoria acestora din urmă nu a fost una de pasivitate, și nu cu sionismul începe istoria ofensivei și a bravurii evreiești 22. Încă din Antichitate, macabeii nu

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
lor războinice. Revoltele repetate ale evreilor împotriva romanilor fuseseră marcate de vărsări de sânge. Cât despre tulburările din Alexandria, de la începutul erei creștine, era vorba de o serie de conflicte între evrei și alte segmente ale societății, nu de o persecuție antievreiască în sens strict. Unii istorici din zilele noastre au descris anumite revolte sângeroase ale evreilor ca efect al persecuțiilor îndreptate direct și precis împotriva evreilor, când, de fapt, nu întotdeauna s-a întâmplat astfel. La fel, în timpul războaielor și

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
începutul erei creștine, era vorba de o serie de conflicte între evrei și alte segmente ale societății, nu de o persecuție antievreiască în sens strict. Unii istorici din zilele noastre au descris anumite revolte sângeroase ale evreilor ca efect al persecuțiilor îndreptate direct și precis împotriva evreilor, când, de fapt, nu întotdeauna s-a întâmplat astfel. La fel, în timpul războaielor și dezordinilor din Evul Mediu, în vreme de foamete sau epidemii, evreii au fost afectați mai mult decât alții deoarece erau

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
aceste pagini, și mai târziu alte scrieri, de natură istorică, născute în aria culturală sefardă, pătrund astfel adânc în zonele așkenaze și se adaugă unei istorii doloriste deja bine implantate. Literatura idiș se îmbogățește cu elegii istorice despre dezastrele și persecuțiile suferite, fără a uita poezia liturgică, lamentațiile despre moartea martirilor, care transmit posterității, în detaliu, aceste circumstanțe care au bulversat viața evreiască. Literatura în limba vernaculară de inspirație religioasă contribuie la țeserea, generație după generație, a acestei istorii de suferință

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
31. Eroism sau mesianism, alegerea răului mai mic Iudaismul sefard implantat pe teritoriul islamic nu a rămas departe de liturgizarea suferinței. Și el a zugrăvit nenorocirile pe care le avusese de îndurat. Astfel, elegia lui Abraham Ibn Ezra, care evocă persecuția almohadă din secolul al XII-lea, descrie distrugerea comunităților evreiești din Spania și din Occidentul musulman și suferința abătută asupra lor. În multe cazuri, evreii fuseseră constrânși să aleagă între moarte și apostazie. Cartea Tradițieinnn a spaniolului Abraham Ibn Daud

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
fi privit ca o soluție extremă, fără a îndeplini însă același rol simbolic. Maimonide nu contestă nici principiul, nici valoarea sfințirii Numelui lui Dumnezeu. Ba chiar vede în ea o poruncă esențială a cărei răsplată este mare. În Epistola despre persecuție, el susține totuși o poziție non-eroică în fața almohazilor și a convertirilor pe care aceștia încercau să le impună cu forța. Când un opresor te împinge la abjurare, trebuie să examinezi situația: " Dacă se întâmplă pe timp de persecuție, mai degrabă

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Epistola despre persecuție, el susține totuși o poziție non-eroică în fața almohazilor și a convertirilor pe care aceștia încercau să le impună cu forța. Când un opresor te împinge la abjurare, trebuie să examinezi situația: " Dacă se întâmplă pe timp de persecuție, mai degrabă mori decât să calci legea, fie în privat, fie în public. Dacă nu este în timp de persecuție și este în secret, poți călca legea ca să nu mori. Dacă este în public, mai bine să mori decât să

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
impună cu forța. Când un opresor te împinge la abjurare, trebuie să examinezi situația: " Dacă se întâmplă pe timp de persecuție, mai degrabă mori decât să calci legea, fie în privat, fie în public. Dacă nu este în timp de persecuție și este în secret, poți călca legea ca să nu mori. Dacă este în public, mai bine să mori decât să calci legea"33. Dar el continuă: "Celui care vine să ne întrebe dacă să se lase ucis ori să recunoască

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
perspectivă este mai bine să accepți exilul decât sacrificiul de sine. Acest discurs sefard, așa cum este el articulat de savantul de origine andaluză, este unul consolator și deculpabilizant. Este înainte de toate pragmatic și purtător de speranță. Anunță sfârșitul posibil al persecuțiilor, iar Maimonide citează în Epistola sa acest verset din Ieremiaooo: "În zilele acelea și în vremea aceea se va căuta nedreptatea lui Israel, zice Domnul, și nu se va afla, se vor căuta și păcatele lui Iuda și nu se

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]