2,018 matches
-
Bo să petreacă împreună cu el. Cu această ocazie, Wang Bo a improvizat câteva versuri, care au adăugat un prestigiu considerabil pavilionului: „Pavilion durat de prințul Teng Chiar lângă fluviu: insulă pustie. Nici clinchete de jaduri, nici zvon de clopoței. Coloanele pictate. Spre ele se îmbie În zori, plutind ușoară, lumină aburie. Stropi de perle seara adună stropii ploii Ce vine din Xishan - Munte de-Apus. Nori leneși în adâncuri la fel ca altădată, Ca răsturnați prin raze se oglindesc de sus
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
nouă socluri, pavilionul dispune în total de nouă niveluri. Cu o înălțime de 54,5 metri și o suprafață de 13000 de metri pătrați, pavilionul atrage atenția prin acoperișurile sale cu țigle smălțuite și streșini suprapuse, prin boltele sale frumos pictate. Urcându-te sus în pavilion și privind în depărtare, poți admira minunatele peisaje ale muntelui Xishan acoperit cu păduri luxuriante și Pavilionul Nanpu îconjurat de nori. Jos, la confluența fluviillor Ganjiang și Fuhe, apele curg tumultuos spre nord. (...) Interiorul pavilionului
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
și cu unele state mai mici, care nu se găsesc în centrul atenției publice. Faimoșii urși „United Buddy Bears” au fost expuși pe o plajă din Rio de Janeiro, pentru a marca un mare eveniment: Cupa Mondială de Fotbal. Frumos pictați, urșii reprezintă 141 de țări și au fost instalați unul lângă altul pentru a oferi o viziune asupra păcii în lume. Potrivit organizatorilor "Eva și Klaus Herlitz", promovarea ideii de coexistență pașnică trebuie consolidată și prin contribuții active. Astfel ajutorarea
United Buddy Bears () [Corola-website/Science/313405_a_314734]
-
1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel care a realizat prețioasa decorație pictată, într-o manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
dealului Turn, care oferă o încântătoare priveliște asupra satului. Primele pagini bibliografice i se datorează lui Kelemen Lajos, pagini scrise cu interes și căldură. Acesta a admirat ancadramentul sculptat, sfeșnicul și candelabrul de lemn și s-a entuziasmat în fața decorului pictat, în care află personaje în port popular românesc. Kelemen Lajos ne transmite informația că biserica ar fi fost adus de la Bilac. Dincolo de convingerea că lăcașul a fost construit în Băița, date fiind exemplarele înrudite din jur, întrebările ce se mai
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
pisania din 1765, pictura de pe peretele despărțitor , cu chipuri de sfinti militari (Teodor, Ipatie, Gheorghe, Tiron, Dimitrie etc.) și cuvioșii Teodesie de la Peștera, Antonie cel Mare. Celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea îi aparține și decorația pictată a navei, rod al colaborării unor zugravi din centrul artistic al mănăstirii Băița. Merită reliefate, din programul iconografic, patimile apostolilor, alături de cele ale lui Isus Hristos și pilda fecioarelor. Suprafața bolții este împărțită în registre, prin chenare florale, orizontale si transversale
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
12 mai 1927, Sibiu - d. 16 decembrie 2014, Sibiu) a fost un cercetător sas transilvănean, de profesie chimist, membru în consiliul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu. În timp ce funcționa ca profesor la Reciu, județul Alba, a fost impresionat de ceramica pictată colecționată de pastorul Ludwig Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
-lea, în localitatea Abramțevo, dar adevăratul centru de confecționare a celebrei jucării a devenit Serghiev-Posad. Aceste păpuși sunt și un simbol al fertilității. Arhetipul acestei jucării îl constituie ouăle de Paște, viu colorate, care se realizau în vechime din lemn pictat. Aceste ouă erau goale în interior, în care cel mai mare putând fi incluse altele mai mici. O astfel de jucărie se întâlnea și în Japonia, reprezentând un bătrânel jovial, cu mustăți lungi și albe, Darumú (sau, după alte informații
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
sau, după alte informații, înfățișându-l pe sfântul budist Fukuruma), păpușa care era alcătuită din cinci figurine ce intrau una în alta. Odată, după cum spune una dintre legende, cunoscutul pictor rus Serghei Maliutin ținea în mână un ou de lemn pictat și o jucărie japoneză. Aceste jucării diferite, realizate în două colțuri diferite ale Pământului, i-au dat o idee interesantă: imediat a schițat pe hârtie o păpușă hazlie, apoi încă una și încă una... La rugămintea pictorului, strungarul V. Zvezdocikin
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din trei registre care cuprind 36 de icoane. Scaunul arhieresc este realizat prin tehnica traforajului, având ornamente aplicate și pictate.
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Din podoaba pictată cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și Evangheliștii, despre care aflăm din însemnarea: „Anii Domnului 1740,aceasta sfântă zveră s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-au
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc un nou veșmânt pictat, astăzi împuținat de vreme, dar capabil să dezvăluie însușirile artistice ale celor ce i-au dat viață. În naos, sub amplă reprezentare a celei de-a doua veniri, a fost scris textul pisaniei cu acest conținut "În zilele prea înățatului
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este mai jos decât restul bisericii, în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
Prilog,care au jertfit totul pentru repararea lăcașului lor de cult,după cum se menționează de către P.C.Par.Emilian Păscu secretarul protopopiatului și paroh Vama în cronică parohiala citată a parohiei Prilog. În anul 1994 sub pastoratia preotului Nicolae Breban să pictat biserică în frescă bizantina de pictorul Mustață Gheorghe din Oradea. În 1995sa făcut mobilier nou sculptat și iconostas din stejar. În anul 1996 în 1 septembrie a fost resfințită de P.S. Episcop Iustinian al Maramureșului și Sătmarului înconjurat de 24
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub boltă. Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
în jurul anului 1830. Nu se cunosc cu exactitate anii construirii bisericii, dar se știe că aceasta a fost finalizată la 30 august 1865. Biserica l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În interiorul bisericii se află chipul pictat al ctitorului Alexe Anastasiu, deasupra căruia se află următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Fondatorul acistui sint lăcașu, înălțatu în onorea martirului Georgie, în satul Brehoe, di către proprietarul moșie, Alexi Anastasiu Jevalexi, di națiune elinu, din Ipiru
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
fost furată, dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se mai menține. Între doi stâlpi este așezat clopotul. Stâlpul de la intrarea din dreapta este căzut și materialul furat
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În biserica din Desești
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți, apar numele: "„morți: Badea, Costandina, Floaria, Gheorghie, Costandin, Măria, Costandin, Ioan, Grigorie, Stanca, Costandin; Mihai erodiacon, Păuna erodiaconeasa, Gheorghie ereu, Ioan, Gheorghie, Ioan, Zmăranda, Mărgărita; morți: Matei ereu, Bucura erița, Dumitru, Stanca erița
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din 1853, reprezentând pe Maria cu pruncul și respectiv pe Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din 1853, reprezentând pe Maria cu pruncul și respectiv pe Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de Constantin Jurj. În patrimoniul mobil al bisericii se
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de Constantin Jurj. În patrimoniul mobil al bisericii se află icoane pe sticlă provenind din centrele Nicula și Făgăraș. Monumentul de la Runc poate fi socotit un epilog al epocii de înflorire a artelor în Munții Apuseni.
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
din lemn, prestolul fiind din piatră. Masa altarului era acoperită de trei fețe de masă din cânepă, una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea o scândură învelită cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
stea de aramă. Cădelnița era tot din aramă. Cărțile bisericii erau: o evanghelie, un liturghier, un minologhion și un "apostoleriu". După edificarea noii biserici, vechea biserică a fost demolată iar lemnele au fost vândute unor săteni. O parte din bârnele pictate dar și ușa bisericii se puteau vedea până aproape de zilele noastre folosite la magazia construită în curtea casei lui Grigore Borcutean. O altă parte din lemnele bisericii au fost folosite la construcția unui căsoi, aflat pe hotar, spre satul Agrieș
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
ocupată de o logie lungă de 4,6 m cu arcade, iar pereții sălilor erau pictați cu diferite figure zoomorfe și antropomorfe. Ferestrele castelului de la primul etaj au timpane triunghiulare, iar pereții sunt decorați cu bosaje de colț și frize pictate. Cea mai lungă și veche inscripție se află pe bastionul sud-vestic: “Propugnaculum istud fecit fieri Generosus Dominus Stephanus Lazar Regius Supremus Sedis Siculicalis Csik Gyrgio et Kazon. Anno Domini Millesimo Septingentesimo Trigesimo Primo 19 die Septembris”. După ridicarea zidului estic
Castelul Lázár () [Corola-website/Science/318967_a_320296]