2,039 matches
-
163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tanti Ana, era obeză. Se mișca foarte puțin. Nea Voineac îi punea pe masa de lângă ea tot ce avea nevoie pentru prepararea hranei. Așa obeză cum era, se pricepea de minune la pregătirea porcului, a pastramei de oaie, iar 164 plăcintele poale-n brâu cu brânză de vacă amestecată cu brânză de oaie, pe care le ungea cu smântână, când le scotea din cuptor, erau minunate. Nu mă prea gândeam la igienă când mâncam bucatele gătite de tanti Ana. Dacă m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
așteptat două ceasuri, pe o terasă 3 stele, pe Magheru, o cafea și un suc. Aș fi continuat, o carte poștală adresată primarului Capitalei. Dar a venit "comanda", nu chiar prompt, în schimb, în loc de cafea, o pizza (care a devenit plăcinta noastră națională; macaronarii au pierdut partida...) și în loc de suc, o bere. * Un gând subversiv, încă prea puțin concret, o suspiciune care se transformă, lent, dar continuu, în convingere; toate jocurile noastre importante se pierd la București; dar nu doar jocurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
noi se aciuase și o fată, o jurnalistă din Sighet. Când am ajuns, după vreo două zile, în satul lui Groșan, am golit ce mai rămăsese în damigeană, înfulecând în același timp tot felul de bunătăți, printre care și nemaipomenitele plăcinte cu varză, apoi m-am culcat și am dormit neîntors 24 de ore. Asta zic și eu documentare! Cotidianul, 8 septembrie 2001 Tineri și bătrâni Mai mult logic decât cronologic - și de ce nu din amândouă punctele de vedere? -, tinerii se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
oare de ce trebuie să așteptăm să moară? Cotidianul, 10 ianuarie 2003 Cahiers de l’Est După inevitabilele chiolhanuri prin care ne manifestăm bucuria că mai trece un an și ne apropiem încă puțin de moarte, după atâtea sarmale, curcan și plăcintă, nu e ușor, mai ales la vârsta mea, să te așezi din nou la masa de scris, gândind prostește că ziarul n-o să poată să apară dacă nu trimiți cât mai repede articolul. Așa că moțăiam în fața computerului. Dacă mă privea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
arbitrii campion. Pe capul americanului Paul Hamm, campionul olimpic la individual compus în concursul masculin de gimnastică, ramurile de măslin împletite în coroniță ședeau ca tichia de mărgăritar pe scăfîrlia chelului. Domnul Hamm-Hamm - sau Hau-Hau, dacă vreți - sărise ca o plăcintă și picase pe masa juriului, fleoșc, peste hîrțoage, aparatură electronică și pixuri primite suvenir de la niște candidați la organizare. 9,137 pentru o săritură de chiftea răscoaptă. Apoi 9,837 la fiecare dintre următoarele două aparate. Aceste note se dau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri mai cioplite Se sili de-atunci să-nvețe tot românul iscusit. G. SĂULESCU, C. CARAGIALE, E. VINTERHALDER, D. GUSTI, N. ISTRATI, AL. PELIMON În afara oricărui interes literar sunt paharnicul Gheorghe Săulescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plînge că toți au mers către moarte sigură(să se îmbrace în mătase neagră și să fie stropiți cu agheas-mă). Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poți umbla cu părul în ochi să vezi numai tava cu plăcinte din tot ce este pe masă așa cum te plîngi tu, conducătorule(că nu poți vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi așa cum te plîngi tu conducătorule)!”. Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo”. În medalion apare și capul de bour
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am convenit să stea la capul locului, că nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și Într-adevăr, vreo cinci sau șase zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea’ Gheorghe, mi-a adus plăcintă dobrogeană și friptură de pasăre și de miel. Când mă Întorceam, le duceam și colegilor țigări și mâncare: pâinea care rămânea de la soldați și o gamelă cu mâncare pe care o țineam numai eu știam cum. Colegii abia așteptau să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
altădată, al cărei prim volum avea să apară în 1927. Bacalbașa a fost membru fondator al Societății Presei și al Sindicatului Ziariștilor, al cărui președinte a fost ales în 1919. Dintre scrierile sale mai amintim: Chestia cârciumarilor (1908), Răvașe de plăcintă (1908), Capitala sub ocuptia dușmanului (1921), 1001 feluri de măncări (1934), Dictatura gastronomică. 1501 feluri de măncări (1935). cincizeci de ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie 1856 într-un București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zic” de la unul la altul cu același pahar. înainte de a rosti „Să fie de sufletul mamei (tatei, fratelui, sorei)”, varsă, fiecare, cîte o picătură. Își împart „moșii” (o cană, o farfurie, un ibric, o cratiță, o căldare), date cu „colac” (plăcintă) și lumînare, și, în așteptarea preotului pentru slujba de pomenire, mai cinstesc o dată, și-ncă o dată sufletul celor ce nu mai sînt. Mormintele părinților arătau ca „făcute” nu de mult. Florile - rare, palide, ofilite - nu se prinseseră prea bine. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pierdute atingătoare de Dacia” („Columna lui Traian”, martie 1876, p. 131) că August (63 î. d. Chr.) îl iubea atît de mult pe istoricul Nicolai Damascenul, prietenul său intim și al regelui Herod, încît a dat numele de Nicolai și plăcintelor pe care i le trimetea. „De aici a provenit - zice autorul articolului - că în zilele lui Hesychiu (secolul VI d.Chr.) plăcintele se numeau Nicolai”. Mă amuză, o clipă, ideea de a propune ca, de dragul reluării „tradiției”, ele să fie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe istoricul Nicolai Damascenul, prietenul său intim și al regelui Herod, încît a dat numele de Nicolai și plăcintelor pe care i le trimetea. „De aici a provenit - zice autorul articolului - că în zilele lui Hesychiu (secolul VI d.Chr.) plăcintele se numeau Nicolai”. Mă amuză, o clipă, ideea de a propune ca, de dragul reluării „tradiției”, ele să fie rebotezate la fel, dar îmi dau seama că vechea denumire afectuoasă ar putea să pară o ironie la adresa unei persoane care nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fața smeadă, suptă, ochi negri, vioi, chică creață, ieșită la spate de sub căciula cu urechi suflecate, roase, a căror culoare trecea de la gri la roșietic. Cum se înainta foarte lent, mi-a debitat o mulțime de lucruri: despre „curcanii lui Plăcintă”, „ceva mai mici decît struții”, despre „Tovarășul” (admirativ: „ce le mai știe omu’ ista!”), despre nevastă-sa, care „are numai 65 de kile” etc. Avea totuși o nedumerire: „Ce-i aia «alimentație rațională»?” Mi-a pus întrebarea tocmai cînd ajunsesem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la peste 80 de ani, cu aceeași frenezie ca la vârsta de demult, În memoria olfactivă a atelierelor de cizmărie și a lustrageriilor, a magazinelor de mirodenii, a prafului și transpirației și gării din apropiere, În mirosul murăturilor, și al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sărit imediat în pantaloni și am îmbrăcat un pulover pe gât și pantaloni din bumbac. M-am ras rapid, mi-am dat cu apă pe față, m-am pieptănat. M-am uitat în oglindă. De atâta nesomn, arătam ca o plăcintă cu brânză turtită. Voiam și eu să dorm suficient, să mă simt bine, să duc o viață cât de cât normală. De ce nu mă lasă lumea-n pace? Ba unicorni... ba Întunegri... Ce legătură am eu cu toate astea? Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nedeslușit. Pe la ora unsprezece mă simt întotdeauna foarte obosit. Atât de obosit, încât nici nu sunt capabil să mă ridic o vreme de pe scaun. După ce termin, bibliotecara mă tratează întotdeauna cu cafea. Uneori mă servește și cu fursecuri sau cu plăcinte cu fructe pe care le face acasă. Nu vorbim niciodată în timp ce mâncăm și ne bem cafeaua. Oricum nu m-aș simți în stare să scot o vorbă din pricina oboselii. Își dă foarte bine seama de asta și mă lasă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
masă, iar la mijloc, se pun 350 g unt. Se împăturește și se întinde, după care se repetă de trei ori și se lasă să stea timp de două ore. Acest aluat se folosește la mai multe rețete de foietaj - plăcintă cu brânză, carne, ciuperci sau pateuri. BUDINCĂ DE ȚELINĂ 100 g unt, o țelină fiartă, 100 g pesmet, 200 g cașcaval, 200 g șuncă presată, 150 g smântână, 2 ouă, 100 g de cașcaval Se unge vasul cu unt și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cinci minute la cuptor, iar apoi se adaugă deasupra 300 g parizer, 200 g bureți, 5 ouă bătute, brânză de oi sau cașcaval și 250 g suc de roșii. PLACINTA CU CARNE SI SOS DE MUSTAR O foaie de plăcintă din comerț o așezăm pe o tavă tapetată cu unt și făină, peste care așezăm o compoziție făcută din 2 cepe tocate fin, pe care le punem la călit în puțin ulei, adăugăm 200 g carne de vită, 200 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gata. Punem în frigider la răcit și, dacă este tare și sticlos pe deasupra, înseamnă că este gata. Se pune în vase calde uscate și se acoperă cu celofan înmuiat în coniac. La final, se acoperă și se dau în cămară. PLĂCINTĂ CU ALUNE ȘI MERE 300 g făină, 150 g untură, 200 g zahăr, 100 g alune măcinate, 2 ouă, praf de copt, 1 kg mere rase, zahăr vanilat, 100 g zahăr pudră, ½ linguriță de scorțișoară măcinată fin Amestecăm făina cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care punem cremă îngroșată, frișca, gelatina înmuiată și încălzită, apoi punem cealaltă foaie peste care punem alt strat de cremă și deasupra resturile de la foaie; pudrăm cu zahăr pudră și vanilie. Se servește după jumătate de oră ținută la frigider. PLĂCINTĂ DIN MĂLAI - PRĂJITĂ O cană de iaurt, o cană de smântână, 300 gr. de brânză de vaci, trei ouă, trei linguri de făină de grâu, 1 kg. de făină mălai, o linguriță de bicarbonat, coajă de lămâie, 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de brânză peste care punem a doua foaie, o stropim cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă de lămâie, trei linguri de smântână, sare, făină cât cuprinde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină și albușurile bătute spumă. Amestecăm bine toate ingredientele și punem compoziția peste tava tapetată cu aluat. Facem semnul Crucii, ungem cu ou bătut și dăm la foc timp de 45 - 50 de minute. Lăsăm pe tavă până se răcește. PLĂCINTĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 500g foi de plăcintă , facem 5 rulouri, 1,500 Kg brânză de vaci, 300g.stafide,5 linguri griș,1 lingură coji portocale confiante sau coajă de la o o portocală rasă, 2 pac.zahăr vanilat, 4 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]