KorAP: Find »[drukola/base=plural & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...146 >

3,630 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

semantice. Nu putem lega numărul flexionar al GV de numărul de evenimente. Semantica unui GV plural este mai complexă, într-un mod comparabil cu semantica unui GD plural. Ajungem astfel la problema pluralizării predicatului. Începând cu Link (1983), substantivele la plural sunt analizate ca sume cumulative, care cuprind entitățile și subansamblurile formate de acestea. Un substantiv plural având ca referent trei entități A, B și C va desemna entitățile: A, B, C, A+B, A+C, B+C, A+B+C.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
denotă suma cumulativă a evenimentelor (cf. Kratzer, 2008, urmând o analiză propusă de Krifka, 1989). Operația sumă este extinsă la perechi ordonate formate din membri ai Domeniului entităților (denotat de GD plural) și ai Domeniului evenimentelor (denotat de GV la plural). Enunțul din (22)a are reprezentarea semantică din (22)b: (22) a. Ion și Maria au căzut. b. [[*a căzut]] = {<Ion, a căzut 1> + <Maria, a căzut 2>, <Ion + Maria, a căzut 1 + a căzut 2>} Același operator star implicat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
căzut 1> + <Maria, a căzut 2>, <Ion + Maria, a căzut 1 + a căzut 2>} Același operator star implicat în formarea de sume cumulative în domeniul nominal ar acționa și în domeniul verbal, formând sume cumulative ale evenimentelor. Astfel, și nominalul plural, și verbul plural sunt concepute ca având referință cumulativă, ca la Krifka (cf. principiul universal al lui Krifka: "În limbile naturale, predicatele simple sunt, în general, cumulative")9. Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
operator star care pluralizează nodul soră al GD-ului. (apud Kratzer, 2008) Prin urmare, pluralizarea are două surse: trăsătura flexionară [plural] și cumulativitatea lexicală, conform lui Kratzer. Sunt contexte în care GV ce denotă un singur eveniment are formă de plural (Ion și Vasile au ridicat dulapul împreună) și altele în care GV ce denotă mai multe evenimente are formă de singular (Echipa a făcut testul antidoping). Prin urmare, pluralizarea verbului are întotdeauna o sursă nominală, atât în contextele distributive (implicând

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Echipa a făcut testul antidoping). Prin urmare, pluralizarea verbului are întotdeauna o sursă nominală, atât în contextele distributive (implicând mai multe evenimente și mai multe entități), cât și în cele colective (implicând un singur eveniment și mai multe entități). Chiar dacă pluralul nu este marcat morfologic pe verb, ca la multe forme verbale din limba engleză, verbul este marcat semantic pentru plural (The boys arrived). Și dacă nominalul-subiect nu este marcat morfosintactic pentru plural, sursa pluralizării verbului este tot nominalul, mai precis

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
multe evenimente și mai multe entități), cât și în cele colective (implicând un singur eveniment și mai multe entități). Chiar dacă pluralul nu este marcat morfologic pe verb, ca la multe forme verbale din limba engleză, verbul este marcat semantic pentru plural (The boys arrived). Și dacă nominalul-subiect nu este marcat morfosintactic pentru plural, sursa pluralizării verbului este tot nominalul, mai precis, trăsăturile semantice ale acestuia. În ceea ce privește adjectivul, acesta se poate acorda semantic în anumite contexte, când GD nu are trăsături specificate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
un singur eveniment și mai multe entități). Chiar dacă pluralul nu este marcat morfologic pe verb, ca la multe forme verbale din limba engleză, verbul este marcat semantic pentru plural (The boys arrived). Și dacă nominalul-subiect nu este marcat morfosintactic pentru plural, sursa pluralizării verbului este tot nominalul, mai precis, trăsăturile semantice ale acestuia. În ceea ce privește adjectivul, acesta se poate acorda semantic în anumite contexte, când GD nu are trăsături specificate sau nu este lexicalizat (ca în (Tu) ești obosită). În altele, când

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de acordul "semantic". Problemele pentru această ipoteză sunt că unele substantive par să aibe o proiecție superioară phi, iar altele nu. De exemplu, substantivele colective din limbi ca engleza (government) sau ceha (deca "copii"), care se pot acorda "semantic", la plural, susțin ipoteza centrului phi. Pe de altă parte, faptul că în română substantivele cu neconcordanțe între genul sau numărul formal și genul sau numărul semantic (ordonanță, vedetă; guvern etc.) se acordă formal (în general) arată că acestea nu au un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
este hibrid sau mixt, același nominal declanșând simultan două tipuri de acord diferite: formal și semantic. În sârbo-croată, substantivul deca, feminin singular (nominativ), are sensul colectiv "copii"; prin urmare, acest substantiv colectiv prezintă o neoncordanță între formă (singular) și sens (plural). În grupul nominal, acordul este formal, iar acordul predicativ este semantic (acord mixt, hibrid): (35) Ta dobra deca su došla. acel-f.sg. bun-f.sg. copii-f.sg. aux-pl. venit-f.sg./n.pl.18 "Acei copii buni au venit." Wechsler și Zlatić (2000

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
multe limbi, acestea se pot acorda formal în interiorul GN, dar semantic în exteriorul GN. La fel ca în sârbo-croată, în engleză, o serie de substantive colective impun determinantului numărul singular, dar verbul și pronumele anaforice pot avea fie formă de plural, fie formă de singular: (36) a. This England team have put themselves in a good position to win the championship. (cf. Kim, 2004) b. This England team has put itself in a good position to win the championship. c. *These

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
astfel acordul adjectivului din poziții interne grupului nominal cu cel din poziții externe grupului nominal. Am putea face generalizarea că adjectivul se acordă formal, CONCORD, indiferent de poziția sa sintactică. Rămâne însă de explicat de ce nu se pot acorda la plural substantivele colective. Doar ipoteza CONCORD - INDEX nu este suficientă pentru a explica astfel de exemple, dacă admitem și cele două generalizări de mai sus. Putem să nu admitem generalizarea (ii), restrângând observația că acordul predicativ se face pe baza trăsăturilor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se poate face generalizarea de la (iii): (iii) acordul verbului-predicat reflectă se face întotdeauna pe baza trăsăturilor INDEX ale numelui. Prin urmare, presupunând că în toate limbile colectivele de tipul guvern, familie, echipă etc., care în engleză se pot acorda la plural, au valoarea de număr INDEX [plural], rămâne de explicat de ce acordul la plural nu este posibil în limbi ca româna. Este de preferat să găsim o explicație sintactică, nu una care ține de conceperea diferită a entităților colective în română

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pe baza trăsăturilor INDEX ale numelui. Prin urmare, presupunând că în toate limbile colectivele de tipul guvern, familie, echipă etc., care în engleză se pot acorda la plural, au valoarea de număr INDEX [plural], rămâne de explicat de ce acordul la plural nu este posibil în limbi ca româna. Este de preferat să găsim o explicație sintactică, nu una care ține de conceperea diferită a entităților colective în română și engleză. (iv) trebuie să reajustăm cadrul teoretic în sensul că un element

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantive prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale și cele referențiale, semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de gen prezintă o serie de substantive animate care au un anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
au afirmat că româna are doar două valori de gen, masculin și feminin, neutrul fiind, de fapt, un ambigen (vezi cap. 7. Genul neutru din perspectiva acordului). Substantivele de genul neutru se disting de celelalte prin unele desinențe (desinența de plural -uri este specifică neutrelor, dar desinența de plural -e este comună neutrelor și femininelor) și prin acord: la singular, substantivele neutre impun acordul la masculin, iar la plural, acordul la feminin. Prin urmare, țintele acordului (adjectivele, pronumele coreferente cu nominalul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de gen, masculin și feminin, neutrul fiind, de fapt, un ambigen (vezi cap. 7. Genul neutru din perspectiva acordului). Substantivele de genul neutru se disting de celelalte prin unele desinențe (desinența de plural -uri este specifică neutrelor, dar desinența de plural -e este comună neutrelor și femininelor) și prin acord: la singular, substantivele neutre impun acordul la masculin, iar la plural, acordul la feminin. Prin urmare, țintele acordului (adjectivele, pronumele coreferente cu nominalul) nu marchează genul neutru în mod distinct de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de genul neutru se disting de celelalte prin unele desinențe (desinența de plural -uri este specifică neutrelor, dar desinența de plural -e este comună neutrelor și femininelor) și prin acord: la singular, substantivele neutre impun acordul la masculin, iar la plural, acordul la feminin. Prin urmare, țintele acordului (adjectivele, pronumele coreferente cu nominalul) nu marchează genul neutru în mod distinct de masculin și de feminin. Pronumele neutre cu antecedent nominal (de genul neutru) au formă de masculin la singular și formă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Prin urmare, țintele acordului (adjectivele, pronumele coreferente cu nominalul) nu marchează genul neutru în mod distinct de masculin și de feminin. Pronumele neutre cu antecedent nominal (de genul neutru) au formă de masculin la singular și formă de feminin la plural (Caietul l-am cumpărat ieri; Caietele le-am cumpărat ieri). În schimb, pronumele neutre care nu au un antecendent nominal (neutrul anominal) au formă de feminin la singular. Este vorba de unele pronume expletive (a luat-o la sănătoasa) și

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
component, cu excepția femininului singular, unde cazul e marcat și la al doilea component. (3) celuilalt, celeilalte (vs. cealaltă, N/AC), celorlalți, celorlalte În limbajul colocvial sau în limba vorbită, cazul poate fi marcat accidental la ambele componente, la formele de plural: (4) a. așteptăm și declarațiile celorlaltor lideri ai Alianței (L. Pătraș, Realitatea TV, 2007) b. Oferim cofraje termoizolante de proveniență germană și de aceea calitatea lor este net superioară celorlaltor sisteme. (www.publicitare.ro) Această dublă marcare a cazului se

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
un determinant slab. Într-un grup în care este prezent mai mult de un determinant, cazul genitiv sau dativ poate fi marcat la toți determinanții sau doar la primul. Dubla marcare a cazului este în multe contexte mai acceptabilă la plural decât la singular. Sunt mai frecvente contextele cu o singură marcare a cazului, dar nici cele cu dublă marcare nu sunt foarte rare. Iată câteva exemple: (i) N/Ac oricare alt + N (8) a. asupra unei societăți bancare sau asupra

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
b. unei grupe mari; unei fete înalte - feminin, singular, G/D c. un pantof mare; un băiat înalt - masculin, singular, N/Ac d. unui pantof mare; unui băiat înalt - masculin, singular, G/D e. niște fete înalte, niște băieți înalți - plural, N/Ac f. unor fete înalte, unor băieți înalți - plural, G/D Destul de frecvent în anumite situații, acordul în caz nu se mai face în româna actuală. O sursă importantă pentru observarea dezacordului în caz al adjectivului sunt monitorizările posturilor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
D c. un pantof mare; un băiat înalt - masculin, singular, N/Ac d. unui pantof mare; unui băiat înalt - masculin, singular, G/D e. niște fete înalte, niște băieți înalți - plural, N/Ac f. unor fete înalte, unor băieți înalți - plural, G/D Destul de frecvent în anumite situații, acordul în caz nu se mai face în româna actuală. O sursă importantă pentru observarea dezacordului în caz al adjectivului sunt monitorizările posturilor de radio și televiziune (cf. cap. 9. Acordul în limba

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
fie masculin, fie feminin: fotomodel, manechin, star; (v) substantive cu genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun adjectivului acordul pe baza trăsăturilor formale. Acordul semantic

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Din punct de vedere semantic, substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile). Prin urmare, ele pot fi considerate entități atomice divizibile (vezi și cap. 1. Aspecte teoretice). Spre deosebire de ele, substantivele la plural, care denotă mai mulți referenți, ca miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
entități atomice divizibile (vezi și cap. 1. Aspecte teoretice). Spre deosebire de ele, substantivele la plural, care denotă mai mulți referenți, ca miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]