2,024 matches
-
care cer ca această promisiune să se îndeplinească. Dacă la început telefoanele mobile erau niște jucării mari și grele, pe care nu le puteai purta decât în diplomat, acum sunt mici, cu un design plăcut și mult mai potrivite pentru poșetele de mână. Chiar și diferența între modul cum sunt vândute femeilor, spre deosebire de bărbați, este revelatoare. Sunt reclamele de televiziune în care protagonistul bărbat aflat pe terenul de golf, de unde își sună asociații, dar de fapt se distrează de zor cu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
atingi orice lucru pe care-l vei ține în mână, purta sau folosi în fiecare zi. Un ciocan, de exemplu - trebuie să-l cântărești puțin în mână să vezi dacă este bun pentru tine. Același lucru este valabil în cazul poșetelor, al genților de voiaj, valizelor, umbrelelor, cuțitelor, șpaclului, cleștilor. Orice lucru pe care îl vei avea cu tine toată ziua, cum ar fi portofelul. Faptul că îl vezi te lămurește oarecum în privința modului cum s-ar putea prezenta la atingere
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Când a fost cu apa mare, Ea s-a dus în multe locuri Si-a-ncălțat pantofi cu tocuri, Să n-o ude la picioare. Si-a pus după gât poșeta Cea din Occident luată Și-a-ndemnat pe țața Veta Să nu fie supărată. „Ai să ai o casă nouă, Ridicată-n astă vară.” Și când ninge și când plouă, Țața Veta-i tot afară. X „Azi o spun întâia oară: Noi ne
La Elena Udrea by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84167_a_85492]
-
să dea cu ea în geamul termopan, în vreo gondolă sau vreo lampă cu abajur vernil. Omul zise către muierea de alături: „Măcar c-o piatră să m-aleg de la nunt-asta!“. „Las-o naibii, c-am luat eu friptura-n poșetă!“, veni replica. VERBA WOLANd Tatuații Ruxandra CESEREANU În lumea noastră post-postmodernă există o specie ciudată de oameni: tatuații. Nu este vorba de orice fel de tatuați, ci doar de aceia care, considerând că au un animal totemic și că îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
diferite, la 30 de ani distanță. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBO Exercițiu de scriere pentru cursul domnului Croitoru O bătrână se deplasează agale pe trotuarul din fața universității. E mică și gârbovită, îmbrăcată în negru, cu poșetă neagră, cu papuci negri, dar cu părul maro. Maro ruginiu și cărunt spre rădăcină. În mână ține o bucată de hârtie pe care sunt scrise niște nume și date. Unul sub altul. Un nume, o dată. Ar putea fi o listă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ploioase de octombrie. Eficiența acestui demers este zero și, mai mult, te expui lucrului într-un mediu de afaceri ostil, cu un potențial de risc ridicat. Pe de o parte, poți înregistra pierderi în contul de mijloace fixe și prețioase (poșeta, laptopul, ceasul - art. 252 CP), dar se poate și mai rău: ajungi victima unei agresiuni (verbale - art. 225 CP, sau, Doamne ferește, fizice - art. 217 CP; mă pricep la încadrări juridice, aproape jumătate din extratereștrii mei erau avocați). Doar cluburile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
lucruri în comun. O luasem cu mine pentru că se ocupa de achiziții și avea un background solid în negocieri de produse food. Nu mai lungesc povestea: am vizitat peste 30 de magazine degeaba (de fapt, eu mi-am luat două poșete, iar colega mea niște carioci), ne-am certat cu toate vânzătoarele de la mall (știți povestea, e conflictul clasic dintre reprezentanții de vânzări, wholesale vs retail), dar pâine proaspătă tot n-am găsit, așa că seara a fost un fiasco total; când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
m-a electrizat cu privirea, așa că am cumpărat și eu vreo trei legături... Nu mă întrebați ce era, că nu știu, oricum am aruncat-o la gunoi un pic mai târziu, când am intrat în restaurant. Cu ochii țintă la poșeta mea, din care ieșeau niște firișoare verzi, garderobiera ne tot întreba ce miroase așa ciudat... În cele zece ore cât stătuse la tarabă fusesem prima lui clientă și m-a invitat să sărbătorim evenimentul; numărul unu fugise de vreo lună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
detalii cămașa și să detectez deosebiri minuscule în nuanța sa particulară de verde. Fără să îmi dau seama, știu lungimea gulerului la milimetru și o pot "așeza" oarecum. Ca atare, creierul meu poate distinge mii de amănunte despre pantofi, curele, poșete, clădiri, mașini, aragaze, ibrice și aproape orice alt obiect la care ne-am putea gândi. În al doilea rând, această "simțire fizică" a lumii pe care o am este în mare parte exact ca în România. În Iași și Moldova
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
montare în care se citesc perfect influențele lui Urmuz și Caragiale. Block Bach (Teatrul Odeon) cuplează alunecările de mușchi ale lui CRBL cu virtuozitatea duetului Monica Petrică-Răzvan Mazilu și cu gesturile conflictual miniaturale ale Cocăi Bloos atunci când se ceartă cu poșetă. Capră sau cine e Sylvia? (Teatrul ACT) despica tabuurile și le ridică la plasa convențiilor pentru care nu mai contează adversarul, ci doar răzbunarea pentru sfidarea limitei. OO! (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț) sexualizează raporturile de forță babă-moș, cocoș-găină în aiuritoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
pot crea victimei impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de locuit și magazine. Există și o șosea principală, Serangoon Road, care începe la Rochor Canal Road și străbate uriașul cartier. În magazinele indienilor, se găsesc brățări și inele din aur sau argint (dar și aurite sau argintate), ceasuri, blugi, poșete, sari uri, costume, cămăși, tămâie, condimente, mirodenii de tot soiul și multe alte produse. O atracție deosebită pentru turiști este și Sri Veeramakaliamman Temple, de pe Serangoon Road. Acest templu datează din anul 1881, fiind construit de primii hinduși veniți în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de perete. Mă gândesc că ar fi comic să-mi crape fusta. Nu, n-ar fi deloc comic. Ar fi ridicol. Dar se poate întâmpla. Paisprezece săptămâni. Deja am cinci kilograme în plus. Un timp nu spun nimic. Stau cu poșeta în poală și mă uit drept înainte. Coloana mea e lipită de zidul rece, cele două vertebre ostile îmi strigă ceva în surdină. Pe peretele din față un copil a scrijelit ceva cu cheia. Literele au fost săpate cu grijă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ca și cum ar căuta o soluție. Hai, deschide cutia. Ochii i se împăienjenesc. Rămâne nemișcată. Deschide cutia. Soneria de pe hol rupe liniștea. Peste un minut clasa o să fie plină de copii. Mă apropii de bancă, mă uit la cutie. Îmi las poșeta pe banca vecină, întind mâna dreaptă, îmi plimb degetele pe capacul de carton. Apuc marginea capacului între degetul mare și arătător și-l dau la o parte. În întunericul cutiei văd șoarecele, răstignit pe o bucată de polistiren. Pe burtă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în dreptul ochiului și-i acoperă, discret, lacrima de pe obraz. Te rog, dă din cap ca să știu că m-ai înțeles. Își scutură capul de câteva ori, în sus și în jos, fără să se uite la mine. Bun. Îmi iau poșeta și mă întorc pe călcâie ca să ies cât mai repede din încăperea care deja miroase ciudat. Când ajung la ușă, un copil gras și energic intră în clasă ca o furtună, gata să mă lovească în plin. Mă trag într-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
opresc o clipă, mă întorc din drum, mă uit la cuvintele zgâriate pe perete. DIRIGA E O VACĂ. Mă uit în stânga, în dreapta. Holul e din nou pustiu, ușile au rămas deschise, dar toți copiii au intrat în clase. Îmi deschid poșeta, îmi scot cheia. Cu litere mari, adaug la finalul propoziției cuvântul PROASTĂ. Fac un pas în spate, îmi admir opera. Aud un zgomot în stânga mea. Mă întorc și văd o fetiță blondă, cu ochelari, care mă privește sfios. Mă scuzați
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Are o sacoșă cu sifoane. Nu știam că mai există sifoane. La prima stație se urcă o femeie. La vreo cinzeci de ani. Poate că are patruzeci, n-am idee. E transpirată și gâfâie, are ceva probleme cu greutatea. Trântește poșeta pe un scaun și-și duce telefonul la ureche. Da, stai așa, măi, că acuma m-am urcat în transport. Vorbește tare. Foarte tare. De fapt, țipă. Poate că știe că mi-am lăsat iPodul acasă și vrea să-mi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de banca pe care stăm, printre copaci, se vede catedrala. Câțiva copii se joacă cu mingea, zarva lor pare nefirească, în contrast cu tăcerea noastră. Mariana își aprinde o țigară. Cum se așază undeva, își caută cu înfrigurare pachetul de țigări în poșeta neagră. La ea predomină două culori: albul și negrul. Fusta e neagră, bluza albă cu buline negre. Doar pe degete poartă două inele groase de aur. După un coniac, limba mea se dezleagă, nu mai zâmbesc reținut, îi pun tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în acest scenariu extravagant, / dintr-o poveste care continuă încă". Handbag (Geanta) e un poem cu o structură interesantă, incredibil de direct și totuși indirect în cele din urmă. Poemul începe cu figura mamei, totdeauna puternică în poezia lui Fainlight. Poșeta e a ei și e plină cu fleacuri, care au toate mirosul ei: bomboane de mentă, ruj, pudră. Dar mai sunt în ea și niște scrisori. Aflăm foarte lent: scrisori de la tatăl poetei, din vremea războiului, citite iar și iar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și e plină cu fleacuri, care au toate mirosul ei: bomboane de mentă, ruj, pudră. Dar mai sunt în ea și niște scrisori. Aflăm foarte lent: scrisori de la tatăl poetei, din vremea războiului, citite iar și iar, mototolite de vreme: Poșeta veche de piele a mamei, plină cu scrisori pe care le-a purtat la ea tot războiul. Izul poșetei mamei: bomboane de mentă ruj și pudră Coty. Scrisori mototolite și roase la colțuri, desfăcute citite și mereu împăturite la loc.
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ea și niște scrisori. Aflăm foarte lent: scrisori de la tatăl poetei, din vremea războiului, citite iar și iar, mototolite de vreme: Poșeta veche de piele a mamei, plină cu scrisori pe care le-a purtat la ea tot războiul. Izul poșetei mamei: bomboane de mentă ruj și pudră Coty. Scrisori mototolite și roase la colțuri, desfăcute citite și mereu împăturite la loc. Scrisori de la tata. Miros de piele și pudră, toate înseamnă de atunci feminitate, iubire, spaimă și război. Acest obiect
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai bun răspuns e un fel de autodistrugere. Încerc să-mi canalizez mânia: uneori acționez (de pildă, sunt membra Comitetului pentru scriitorii întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu. Am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Folosești în Poșetă un lirism narativ concentrat: Poștea veche de piele a mamei, plină cu scrisori pe care le-a purtat la ea tot timpul războiului. Parfumul poșetei ei: bomboane, ruj, pudră Coty. Hârtia scrisorilor era roasă, cu colțuri zdrențuite, după ce fuseseră de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în Anglia), alteori scriu. Am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Folosești în Poșetă un lirism narativ concentrat: Poștea veche de piele a mamei, plină cu scrisori pe care le-a purtat la ea tot timpul războiului. Parfumul poșetei ei: bomboane, ruj, pudră Coty. Hârtia scrisorilor era roasă, cu colțuri zdrențuite, după ce fuseseră de atâtea ori desfăcute, citite și împăturite la loc. Scrisori de la tata. Parfum de piele și pudră, care de atunci înseamnă pentru mine feminitate, iubire, neliniște
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mine: de ce, habar n-aveam". Și în acest caz, tânăra Simone de Beauvoir, care nu știa decât ce aflase din lecturi, este incapabilă să interpreteze întâmplarea: confundă gestul ilicit al pipăirii favorizate de întunecimea sălii cu intenția de furt al poșetei. Era abia a doua oară când tinerei i se permitea să meargă la cinema. Odată cu filmul, este și ea proiectată brusc în lumea modernă... După un timp, pe perioada vacanței de vară petrecute în provincia Limousin, Madeleine, vară dreaptă cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu ocazia transbordării noastre din avionul ce ne transportase de la Cochin la Doha în extraordinarul A380 de la Doha la Paris. În momentul controlului dinaintea îmbarcării, toate obiectele noastre au fost marcate cu etichete și barete cu coduri-bară. Bagaje de mînă, poșete, borsete, tablete, cîrja mea și bastoanele altora, au fost împodobite cu acest gen de ornamente. Or, umbrela lui Nelly trebuie să fi fost atît de modestă, de ștearsă și de fără personalitate, încît a trecut neobservată. Evident că nici Nelly
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]