2,904 matches
-
este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5°C, iar a lunii iulie este de +19,3°C. Conform recensământului
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
de așezarea la intersecția de drumuri și a Someșului navigabil în Evul Mediu. Orașul Dej a apărut și s-a dezvoltat într-un spațiu al confluențelor: aici se unesc cele două Someșuri; este elementul de clivaj între Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei; se intersectează vechi drumuri comerciale și strategice (rutiere și feroviare), Dejul fiind o adevărată „Poartă de intrare” în Transilvania, pe valea Someșului unit. Dejul a fost reședința comitatului Solnocul Interior, iar din 1878 a comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1925 până în
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca, (reședința) și Sodomeni. Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de locuitori (2011). Este un important nod de cale ferată. Orașul este situat în partea de nord-vest a județului, în sudul Podișului Sucevei, pe malurile râului Siret. Este străbătut de șoseaua națională DN28A, care îl leagă spre est de Târgu Frumos (mai departe spre Iași pe DN28) și spre vest de Moțca (mai departe spre Suceava pe DN2). Acest drum se intersectează
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
văii Șiretului din sectorul Pașcani tine și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- și direcția văii Șiretului (N-S), care canalizează curenții de aer. Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: Municipiul Vaslui se limitează cu comunele: Orașe apropiate Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 - 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Roman este un municipiu în județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, în județul Neamț, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă la recensământul din anul 1992, orașul avea o populație de de locuitori, în anul 2011 aceasta a coborât până la , importantul spor negativ datorându-se migrației interne și celei externe
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
1968 în județe situează orașul în județul Vaslui. Municipiul Bârlad se situează, din punct de vedere geografic, aproape de intersecția paralelei de 46ș latitudine nordică cu meridianul de 27ș longitudine estică. În cadrul țării ocupă o poziție estică. În unitatea fizico-geografică a Podișului Moldovei, se situează în zona de contact dintre dealurile Fălciului la est și colinele Tutovei la vest. Este așezat pe valea consecventă a râului Bârlad (de unde a împrumutat și denumirea). În zonă sunt mai multe văi în confluență: dinspre est
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
unică a municipiului , la Nord de Ecuator și la Est de primul meridian, în al treilea fus orar. Geografic, municipiul Tecuci se află așezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicorești, ambele subunități ale Podișului Moldovei, la cofluența râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orașului, Câmpia Tecuciului. Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
despre toate evenimentele din țară transmise prin Tv, Radio, Fax, stații emisie-recepție, telefoane sau 'radio șanț". În acest mod s-au cules informații despre evenimentele petrecute în acele zile în Cluj-Napoca, Dej, Gherla etc. Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Tv, Radio, Fax, stații emisie-recepție, telefoane sau 'radio șanț". În acest mod s-au cules informații despre evenimentele petrecute în acele zile în Cluj-Napoca, Dej, Gherla etc. Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
va însemna și pentru Târnăveni o reorganizare administrativă și o viață social-economică etatizată și egalitară. Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat pașnic în localitate. Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate de șase străduțe, situate în partea de nord a
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
Gh. N. Munteanu Bârlad, forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brateș și râul Prut, la apus Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 și s-au terminat la 28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldănești și Țarna Mare. Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei. Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 621 mm. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate la Fălticeni au fost de +37 °C (la data de 16 august 1905) și +40 °C (la data de 18
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
(în , în ) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România. Localitatea se află în sudul regiunii istorice Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni). Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret. Municipiul este unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale României si este tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, avea o populație de 92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al României. Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București. Luând
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în anul 1968. La recensământul din 2011, avea o populație de 92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare centru urban al României. Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei, subdiviziune a Podișului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se găsește la intersecția drumurilor europene E85 și E58, la distanțele de 432 km pe șosea și 450 km pe calea ferată de capitala țării, București. Luând Cetatea de Scaun a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Față de celelalte municipii din județul Suceava, Suceava se află la următoarele distanțe: Orașele din județul Suceava se află la următoarele distanțe față de reședința județului: Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei. Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
celelalte municipii din județul Suceava, Suceava se află la următoarele distanțe: Orașele din județul Suceava se află la următoarele distanțe față de reședința județului: Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a Podișului Sucevei și care face parte din Podișul Moldovei. Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de hectare, din care 1.075 de hectare intravilan. Din punct de vedere al întinderii, este al treilea oraș ca mărime din județul Suceava, ocupând 1,4% din suprafața acestuia. Localitatea este situată în Depresiunea Rădăuți ce face parte din Podișul Sucevei, la limita cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
cu A1 spre București. Calea ferată care trece prin localitate pe direcția nord-sud face legătura cu Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Brașov, Craiova, Piatra Olt, Caracal, Slatina, București, Roșiorii de Vede. Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea "Valea Oltului". Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitații; și a treia terasă
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
și din satul Teiș. În regiunea în care se afla localitatea, respectiv Oltenia Sudică, au existat din timpuri foarte vechi așezări umane, care au folosit condițiile favorabile oferite de lunca râului Olteț. Granița dintre câmpia mărginită de acest râu și podișul Getic, fâșia de câmpie mărginită de numeroase dealuri, ape precum Bălșița, Geamărtăluiul și Gengea, au făcut posibilă viața și așezările omenești. Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu al Balșului a existat o așezare umană datată încă din primul secol
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
ca și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
longitudine estică, în regiunea istorică Oltenia, orașul Balș face parte, din punct de vedere administrativ din județul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanță egală de municipiile Craiova și Slatina. Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri. Ca și limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]