8,144 matches
-
foarte larg al cuvântului. Să fii întotdeauna onest, adică să spui adevărul, să nu cauți să iei bunul altuia, să nu... eu cum să-ți spun? Personal nu am impresia că am lăudat de ceva, dar nu am avut niciodată poftă de lucrurile altuia. Pe când sunt foarte multe persoane care tânjesc după bunul pe care îl vede la vecina, nu atât de avere, dar orice: situație, reputație, mie nu mi-a fost niciodată poftă de ceea ce are altul", a mărturisit istoricul
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
de ceva, dar nu am avut niciodată poftă de lucrurile altuia. Pe când sunt foarte multe persoane care tânjesc după bunul pe care îl vede la vecina, nu atât de avere, dar orice: situație, reputație, mie nu mi-a fost niciodată poftă de ceea ce are altul", a mărturisit istoricul. Cât despre modelul său de bună-cuviință, Neagu Djuvara a exprimat, concis, ca de obicei, cât de important este să deții calitatea de a interpreta toate informațiile înmagazinate. „Eu consider că scriind istorie, nu
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
să-l așezăm în categoria rebuturilor mondene. A fi boem nu e un stigmat, cu atît mai puțin o plagă morală. Adevărații ratați nu pot fi niciodată boemi, fiindcă boemia e o opțiune bazată pe vocația supraviețuirii, adică pe o poftă de viață care depășește căderile trecătoare. Boema cere un stil de viață inspirat de un unghi pretențios de a vedea lucrurile, la asta adăugîndu-se o înzestrare de excepție, care îl preschimbă pe boem într-o șansă a umanității. Și chiar dacă
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
fi tentat să spui că, în acest univers, fiecare găsește ce caută, întorcîndu-se de acolo cu ce și-a dorit să afle, atîta doar că statistic, cam toți arată aceleași înclinații: fuga de singurătate, exhibiționismul, goana după senzații tari și pofta de libertate neîngrădită, adică tocmai acele trăsături pe care ingrata realitate nu ni le dă decît drămuit. Aceste înclinații confirmă o veche apoftegmă: lăsat în voia naturii sale, orice om merge spre propria degradare, blestemat parcă de a nu se
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
reneagă tot și se leapădă de tot, scuipă pe tot și terfelesc tot, renăscînd apoi în forma unor gazetari postbelici care iau interviuri, scriu reportaje, făuresc pamflete, laudă comunismul, luptă pentru pace - într-un cuvînt se schilodesc singuri cu o poftă paroxistică, ce denotă fie disperarea victimei care simte că a pierdut, fie cabotinismul unor slugi care încă mai speră la indulgența călăului. Textele merită citite ca studiu de caz în privința psihologiei acelor intelectuali care au trăit pe viu trecerea de la
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor prozatori ai cîmpiei (și, în particular, ai Bărăganului). Analizele propriu-zise denotă nu doar aplicație analitică, poftă speculativă și vervă contaminantă, ci și o familiaritate „intimă” cu povestirile fănușiene. Viorel Coman realizează, aici, și o „biografie a operei”, urmărind „temele și motivele literare specifice, miturile personale și mai ales devenirile, metamorfozele temelor”, evoluția „organică” a formulei și
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
pe lume gata obosiți. „...îmi place să fiu (...) în groapa (neagră) de gunoi a lumii.” Cui nu-i place să bântuie groapa asta nu poate să fie mare scriitor. Scrie despre bărbații care, gândind, „se cramponează de o lipsă de poftă, de o devitalizare, de o «stângăcie», de o «slăbiciune», ce nu fac altceva decât să convertească discursul lor afectat în ipocrizie maximă”. Mai puțin lipsa de poftă, mă cam recunosc.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
mare scriitor. Scrie despre bărbații care, gândind, „se cramponează de o lipsă de poftă, de o devitalizare, de o «stângăcie», de o «slăbiciune», ce nu fac altceva decât să convertească discursul lor afectat în ipocrizie maximă”. Mai puțin lipsa de poftă, mă cam recunosc.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
în posesie, un mod de a crea și oferi putere, speranța, bani. Cinematograful oferă tinerelor posibilitatea de a deveni cunoscute fără a-i cunoaște pe cei care le privesc, jonglând cu aspectul vizual, cu puterea de a trezi dorințe, porniri, pofte. Sărina Cassvan insistă asupra fetelor sărace care câștigă o pâine nesigură, lucrând în calitate de figurante. Problemele femeilor nu sunt niciodată uitate: „...mă gândeam la o operă socială vastă de protecție a fetelor fără căpătai, operă pe care o doresc înfăptuita cât
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
fantastice; Confruntări etice și civice/ Personalități, modele, exemple. Temele sunt ilustrate prin tipuri diferite de texte (ficțiune și nonficțiune), iar literatura este pusă în relație cu altă artă, a filmului. Se ivesc posibilități nenumărate de a provoca și curiozitate, și poftă de citit. Este ultima șansă pentru a transforma pe necititori în cititori. Editorii au înțeles că publicul foarte tânăr își găsește greu cărțile dorite, au creat zona „Young Adults”, ce a adaptat genuri sau subgenuri literare: fantasy și urban fantasy
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
ciudățenie acceptată necondiționat. în ce ne privește, ne temeam doar că femeile claustrate aici să nu alcătuiască cumva un conclav de paciențe schizofrenice. Dar nici vorbă de așa ceva: ele nu voiau decât să asculte povești de dragoste, chiar dacă pentru această pofta epica a lor ne luaseră prizonieri, cu o naturalețe maladiva. Prin urmare, ne-am așezat pe fotoliile în stil baroc din salonul principal. Voiți să ascultați anumite povești de dragoste? le chestiona Cobră. Orice fel de povești de dragoste, răspunseră
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
istoria să favorită: povestea Maestrului și a Margaretei. Firește că spusele noastre, desi narau firul canonic al poveștii respective, sunau, totuși, altfel decât în istoria lor de origine, fiind niște variante îmbogățite sau, dimpotrivă, împuținate, aceasta depinzând de propria noastră pofta de a povesti și de improvizațiile fanteziei binevoitoare sau nu. De pildă, Margareta din varianta Cobrei nu zbura pe un vier deasupra Moscovei, ci pe un crocodil înțelept, cu gura cusuta, iar Maestrul locuia într-un chioșc aflat într-o
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
și încîntătoare prin așteptarea ce-o creează în mine, prin speranța, pulverizată fin în suflet, că voi da, după consumul lor încețoșat, uneori opac de-a binelea, voi descoperi, voi dezgropa nonșalant, așa, ca chestie, comori nemaipomenite! Foile lîncede reîmprospătează pofta de lectură! După un pasaj greoi, anost, cenușiu, cît de bucuros zburdă fluturele ce devin, fluturele ce trebuia (obligat!) să zacă în larva urîtă, inelată vîscos, tîrîtoare, a rîndurilor terne. Tot astfel, pot spune că un volum căznit e profund
Înger la conovăț (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15044_a_16369]
-
alungindu-și Tristul ei râușor câteva primăveri pe pământ Și carnea mea a fost prinsă de suflurile Cântând din ceruri prin flautele Ramurilor, florilor și coloanelor verte brale Ale fiecărei ființe pământești ori aeriene. * * * Memorie ești mereu o nebuloasă Ce poftele de animal sau om Le-atrage-n grabă spre vârful de pom Unde carnea ca vânt din nord cu coasă Scobește-n aer după spiritul influențabil. Știi că îmi place să mă dau drept mort Lumii ce mă-nspăimântă chiar prin fabula ei
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
visând s-ajungă floare, Cheamă vremea dintre ape Și începe s-o măsoare Păcatul schimbării În ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de zăpadă Și sparge spațiul și-l îndoaie Și face stelele să cadă, Schimbarea oarbă, fără cale, Din trup de sunet în ecou, Movilă prefăcută-n vale, Știutul
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
și acum. Nu exclud, însă, și un alt factor în retragerea ta din literatură și care ar fi excesul de autocontrol estetic, de exigență artistică, o prea inclementă privire asupra propriului scris, de la care ai cerut tot mai mult, în pofta de a întinde cititorului o carte perfectă, cu gândul că el are acest drept. Dar care carte încă nu a fost scrisă, de la Cervantes încoace. Crede-mă, până și Mallarmée, este, pe alocuri, retoric! Iar ceea ce aparține în artă ultimului
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
Emil Brumaru (Test de catifea reiată) Mai simt cum ți-așează lumina Pe șold raiul fin destrămat De pofte? Zărești încă-n fructe Dragi îngeri culcați pe un pat Miezos și-acrișor? Auzi iarăși în tine fîntîni, și grădini, Și garduri, și hălți, și marfare? Din nou strîngi în brațe dulci spini Să-ți zgîrie pînă la sînge Toți
Patru întrebări, repetînd prima, degeaba by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15626_a_16951]
-
multe rînduri pumni de la milițieni și a cunoscut beciurile pușcăriei, e drept numai pentru cîteva ore, la Mangalia, Constanța și București. Nu știu cît de mult ura regimul și pe reprezentanții săi - ura nu era specialitatea lui - dar avea o poftă nebună să facă bășcălie de ei și, Slavă Domnului, prilejuri se găseau destule. Pe milițieni îi făcea analfabeți, pe Ceaușescu țigan pentru că, explica el etimologia numelui, Ceaușescu venea de la ceauș, și pe urmă cum puteam noi decripta titlul cărții lui
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
Emil Brumaru îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă. La-nceput, blînzi, între aripi îi primesc și-ncet i-asudă-n Subsuorile stufoase Și-i gîtuie lin cu nimbul. Apoi fac plimbări, beau raze, Se parfumă mai tot timpul, Ling idei, slăvesc pre Domnul în voci
De spus la gura sobei și-a iubitei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15537_a_16862]
-
între aripi îi primesc și-ncet i-asudă-n Subsuorile stufoase Și-i gîtuie lin cu nimbul. Apoi fac plimbări, beau raze, Se parfumă mai tot timpul, Ling idei, slăvesc pre Domnul în voci dulci și-n caldă trudă. îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă...
De spus la gura sobei și-a iubitei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15537_a_16862]
-
opiniilor, prin bun-gust, prin discreție și eleganță neafișată, în imaginea canonică a aristocratului învăluit cu melancolii crepusculare. Aristocrația lor se dovedește a fi mai curînd un lustru de castă dobîndit prin exercițiul trufiei. Sub el se ascund instinctele vulgare, colcăie pofte devoratoare. Barbaria lor funciară, furiile grobiene ies la suprafață în împrejurările în care le sînt periclitate interesele sau în momentele de derută erotică, cînd morga nu poate dosi primitivismul, lăcomia bestială sau energia criminală dezlănțuită. De fapt, interesul acestei cărți
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
consemnării mezalianței, un veritabil bestiar al setoșilor de putere și huzur, al sexopaților, al egoiștilor mîrșavi și lipsiți de scrupule. Răniți, loviți mortal de istoria care le-a împuținat treptat privilegiile, ei nu-și mai pot satisface după voia inimii pofta de avere. Dar instinctul posesiunii le rămîne tot activ; el se preschimbă în dorință de parvenire, în lăcomie sexuală și delir pasional, în apetit alimentar monstruos, într-un hedonism deșănțat și cinic, într-o nevoie continuă de scandal, amuzament și
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
patimă incendiară. Senzația de sfîrșit de cursă îi face să se agațe de orice le-ar alunga plictisul, să găsească cu o disperată înverșunare, spre a-și umple golul din suflete, noi și noi pricini de divertisment, să-și îndestuleze poftele oricît de extravagante. Seria celor ce nu fac altceva pe lume decît să-și sporească plăcerile și să-și potolească la vedere pasiunile netrebnice e deschisă de cinicul Bonifaciu Cozianu, care se combină cu cumnata și își ține închisă nevasta
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
dar nici chiar în măsură să public un volum la patru ani și să le compun în bună parte chiar înainte de a mă naște! Precocitatea mea se limita pe vremea aceea, a copilăriei mele, la o preatimpurie scotocire prin cărți. Pofta nesățioasă de cuvinte scrise m-a împins, printre altele, să frecventez ca mic elev Biblioteca Universității din Clujul meu natal. O frumoasă inițiativă a bibliotecarilor de acolo a fost, prin anii '30, deschiderea unei săli de lectură pentru școlari. Cu
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
cercetat pe acel Nicolae Balotă rămas stingher, cu cartea lui, prin fișierul bibliotecilor cu fond legal. Ani în care eu însumi scriam cărți, doar pentru sertar, sau nu mai puteam să le scriu. Și apoi alții în care cu o poftă multă vreme gâtuită, am început nu numai să le scriu, ci să le public. Și atunci am început să-l regăsesc pe cel ce publicase pe vremuri versurile Din spuma mărilor... Pe măsură ce cărțile mele sporeau prin biblioteci, observam - cu amuzament
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]