4,267 matches
-
V-lea și definită apoi la Calcedon: de ex. în Numele div. 1, 4; 592B; 2, 5: 641D; 2, 10: 649A etc.), însă evită formulele acestui conciliu, ca și formulările cu caracter monofizit clar, declarând în mod explicit că trebuie evitate polemicile pentru a propovădui doar ceea ce este incontestabil (Epist. 6: 1077A; Epist. 7: 1080A). Asta ar însemna că autorul vrea să respecte linia din Henotikon-ul promulgat în 482 de împăratul Zenon pentru a determina unirea celor două Biserici. În sfârșit, așa cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cosma Indicopleuste”. Știm despre el ceea ce ne spune în text. Din reperele interne pe care ni le oferă opera lui, reiese că scria la a doua carte a acesteia în 547-549; trece prin unele dificultăți care au drept cauză probabil polemicile purtate cu învățații din Alexandria, dușmani dintotdeauna ai școlii antiohiene căreia el îi aparține (e antiohian și prin naștere) și, mai degrabă, fiind nestorian, trebuie să țină piept monofiziților din Alexandria. Declară că nu a avut parte de o educație
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cum e concepută - Topografie creștină; aceasta are legătură și cu prezenta lucrare pentru că, în esență, nu e o scriere geografică în sens științific așa cum fuseseră operele clasice, ci o operă de exegeză a cosmografiei biblice. Într-adevăr, scriitorul intră în polemică atât cu geografii cât și cu astronomii și cu matematicienii păgâni și se bizuie pe cosmografiile lui Moise și ale scriitorilor Bisericii. Ca atare, el susține în prima și în a doua carte, pornind de la Scriptură, că pământul nu este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
proza publicată este puțină și de slabă calitate (povestiri de I. T. Atanasiu și D. Fierescu), în schimb critica literară se remarcă printr-o anumită constanță și promptitudine, cum o arată nu numai recenziile lui George D. Râncu, ci și polemica dusă în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic). Publicația a avut rubrici ca „Bazar”, „Notițe critice”, „Poșta redacției”, „Reviste-ziare”. Alți colaboratori: Ion Ojog
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
Prim-plan, 227-233; Tuchilă, Privirea, 138-142; Val Condurache, De la Ion Gheorghe la Ioanid Romanescu, CL, 1989, 3; Constantin Miu, Arhaic și modern, RL, 1989, 19; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Partidul, F, 1992, 7-8; Ion Lazu, „Megalitice” sau „Ludus naturae” (o polemică îndelung amânată), RL, 1994, 11; Lovinescu, Unde scurte, III, 281-286; Dicț. esențial, 335-337; Dicț. analitic, III, 14-16, IV, 401-403; Manolescu, Lista, I, 153-161; Popa, Ist. lit., II, 303-310; Alex. Ștefănescu, La o nouă lectură, RL, 2002, 27. D.D., M.I.
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
prin plenare și prin agenți de ordine, prin acte oficiale și luări de cuvânt, care vor ocupa numere întregi ale revistelor literare, va fi tot mai puțin folosit în anii ce vor urma. Dezghețul ideologic este evident și în cazul polemicii din 1965 în problema realismului. De partea noului se situează acum și Georgeta Horodincă, ale cărei gesticulații dogmatice făcuseră să cadă în trecut multe capete (Un criteriu fundamental în problema realismului, 7/1965). Matei Călinescu, despre care aparatul de partid
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
demonstrațiile fragile. Criticul se lasă acum complet pradă visului de a-și confecționa o imagine eroică, justițiară și dramatic persecutată, considerând că e democratic a acuza, dar complet nedemocratic a i se replica. În cazul din urmă, uită de regulile polemicii și ale dreptului la opinie și își expediază „adversarii” cu calificativele inversate ale anilor ‘50. Maiorescianismul și lovinescianismul, trăsături care îi caracterizează în bună măsură prestațiile critice anterioare, se estompează până spre dispariție în acești ani, când criticul devine procuror
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
unde își îngrijește sănătatea, luând totodată contact cu viața literară pariziană. Acum îi cunoaște pe André Gide, Jean Cocteau, Max Jacob, Anaïs Nin ș.a. Scrie și la revista „Charpentes”, căreia îi încredințează un eseu despre doină, ce naște o neașteptată polemică între „Însemnări ieșene” (prin N. I. Popa) și E. Lovinescu, care se simte dator să ia apărarea autoarei, pe nedrept minimalizată. Merge la Berck-sur-Mer, pentru un tratament anticoxalgic. Din camera de sanatoriu a lui M. Blecher îi scrie lui E. Lovinescu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
1919, apoi la Cernăuți între aprilie 1919 și 5 ianuarie 1921, 15 octombrie 1922 și 8 aprilie 1923, 28 noiembrie 1923 și februarie 1924, sub redacția lui Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu. De la numărul 4/1919 subtitlul este „Revistă de polemică politico-literară”, iar din 1922, „Revistă politico-socială”. Tot din 1922 director este Pamfil Șeicaru. Fără a avea, la început, un program explicit, publicația își precizează pe parcurs poziția ideologică și morală. Într-un articol intitulat Pro domo (15/1923), care va
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
morală prin naționalism, prin „încadrarea perfectă în spiritul rasei noastre”, autorul exclamând în încheiere: „Vreți un «Program»? Nu avem! Vreți o energie morală ? Avem.” Atitudinea radical antiliberală a revistei e demonstrată de nenumăratele note și articole antiguvernamentale, ca și de polemicile susținute cu mult zel la rubrici ca „În capcană”, „Per pedes apostolorum”, „Oameni și fantoșe”. O țintă preferată o reprezintă E. Lovinescu și gruparea din jurul său. Atacat cu înverșunare, Lovinescu este înfățișat drept un „servitor al modei”, „o giruetă supusă
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
World SF (Brighton, 1984) ș.a. Debutând ca poet și păstrând un lirism discret și captivant în tot ce a scris, proză realistă sau științifico-fantastică, istorie literară, studii de știință popularizată etc., H. este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informațiilor și de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască și să educe. Primele sale scrieri se adresau cu precădere școlarilor fie în sensul tradițional educativ („balada eroică” Horea, 1974), fie
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
după ’90 drept dovadă a caracterului ei relativ liberal, mai ales În comparație cu Parteihochschule Karl Marx. Oricât de „liberală” ar părea unora dintre foștii săi profesori, Academia și-a Îndeplinit din plin misiunea de paznic ideologic, angajându-se de exemplu În polemici cu reformistul ceh Ota Sik, una dintre figurile proeminențe ale „primăverii de la Praga”. Cercetările privind imperialismul (Imperialismusforschung), Începute din 1967, se voiau a avea un caracter vigilent față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
angajându-se de exemplu În polemici cu reformistul ceh Ota Sik, una dintre figurile proeminențe ale „primăverii de la Praga”. Cercetările privind imperialismul (Imperialismusforschung), Începute din 1967, se voiau a avea un caracter vigilent față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu „revizionismul” sau cu „social-reformismul”, evoluase către un fel de support ideologic al modernizării („revoluția științifică”) și favorizase dezvoltarea (modestă de altfel) a cercetărilor În sociologie. 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Perioadă care Începe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
puțin Înainte de declanșarea campaniei Împotriva sa, toate onorurile științifice și politice ale RDG), dar și datorită absenței oricărui aspect de „lupta internă” În partid, care caracterizase cazul lui Harich. Bloch luase poziție cu mai multe prilejuri În favoarea „sistemului socialist”, angajând polemici În presa Împotriva propagandei din Vest. În 1956, denunțarea cenzurii din domeniul artei (Kunstpapismus) și al științei, critică dogmatismului, a schematismului și a cultului personalității găsiseră În Bloch un purtător de cuvânt de anvergură, cu atat mai mult cu cât
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
50 a avut efecte devastatoare În RDG, În primul rând asupra filosofiei marxiste, care, de atunci, n-a mai cunoscut tentative reale de renovare din interior. Începând cu sfârșitul anilor ’60, operele autorilor incriminați au fost din nou publicate, iar polemicile la adresa tradiției filosofice romantice, de care era legat existențialismul, au scăzut foarte mult În intensitate. Reușită eliminării opoziției filosofice din anii 1956-1957 a fost confirmată și prin faptul că singurul teritoriu de opoziție intelectuală rămăseseră cele ale literaturii și artei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
multe categorii de pensii erau amenințate cu reevaluarea. În acest mod, statul federal și democratic german de acum caută să-i pedepsească pe noii săi cetățeni care serviseră unui stat „totalitar”, clasându-i staatsnah, ceea ce a suscitat un numar de polemici, mai ales In legatura cu regimul preferențial care fusese acordat foștilor funcționari ai statului nazist. Acest gen de măsuri a stat la originea a două tipuri de reacții din partea persoanelor implicate. Unele au simțit astfel În primul rând justificată lupta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
expresie În propria să țară sau În comunitatea să. El se declară pentru o presă liberă și contra cenzurii arbitrare În timp de pace.” Cazul PEN-Clubului est-german este exemplar atât pentru condițiile În care a fost Înființat, cât și pentru polemicile legate de reunificarea organizațiilor din Est și din Vest. Istoria PEN-Clubului german a fost traversata În mai multe rânduri de epurări. Cu ocazia primului congres internațional din 1923, delegația scriitorilor belgieni protestase Împotriva participării delegației germane care Îl avea În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
seamă la o anumită perioadă istorică, cea postbelică. Ce filiere și filiații s-au impus și perpetuat prin exil? Numai o istorie socială a exilului poate răspunde la asemenea Întrebări. Operația de deconstruire a pseudo-noțiunii de exil nu este una polemică și nu contestă intensitatea trăirii unor experiențe-limită, emoțiile dezrădăcinării, ruptură de comunitatea de origine, criza de identitate presupusa de asimilarea În noua societate etc. Din cauza faptului că emigrația din România a fost un fenomen de lungă durată, incluzând două sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
resurse, Uniunea contează pe Închirierea unei părți a patrimoniului sau imobiliar către firme private și pe legea numită a timbrului literar, reintrodusa după 1989, care n-a dat totuși rezultatele scontate din pricina anarhiei care domnește În domeniul editării și difuzării. Polemicile dintre partizanii monopolului Uniunilor de creatori, asociații unice care ar Împiedica «dispersarea forțelor» și ar păstra o anume influență În viață națiunii, si adepții unei separări clare Între o organizație de tip sindical și «agenții» sau «fundații» orientate spre profit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de serviciu. Ideologi de partid, ziariști și critici literări, chiar sociologi au făcut parte dintre adepții și suporterii acestui erudit profesor, Edgar Papu, care s-a trezit În poziția de profet mai mult fără voie (Mihăilescu, 2002). De atunci, aceste polemici, care polarizaseră spațiul intelectual și literar românesc la sfârșitul anilor ’70 și la Începutul anilor ’80, au făcut obiectul unui studiu de antropologie culturală (Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profet mai mult fără voie (Mihăilescu, 2002). De atunci, aceste polemici, care polarizaseră spațiul intelectual și literar românesc la sfârșitul anilor ’70 și la Începutul anilor ’80, au făcut obiectul unui studiu de antropologie culturală (Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii române În raport cu cultura universală poate fi În definitiv citită că o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anii ’80, În vreme ce-n tabăra opusă se situau funcționarii de partid, cadre culturale și noii ideologi, inspiratori sau apărători ai liniei naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau transgresate, În măsura În care reprezentanții exilului au luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu, fiica lui Eugen Lovinescu, refugiata politic la Paris din 1947 și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Luptele de diferențiere socială care Însoțesc apariția noilor elite supradetermină În același timp discursul de tip neoliberal, cât și opusul sau «extremist» și «conspiraționist», În noul câmp de productie ideologică. Cele două sunt de altfel uneori dificil de separat. După polemicile anilor ’90, studiile recente au analizat extinderea și diversitatea versiunii românești a discursului conspiraționist și antisemit aflate de altfel Împreună În circulație. Ambele au beneficiat de abolirea cenzurii și de deschiderea mediatică a anilor ’90, până acolo Încât unele au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comunismul real», utilizând cunoștințele sale din interior. Istoric și ziarist În același timp, profesor la Universitatea din Maryland, foarte prezent În presa din Statele Unite și din România, el este cel mai bun exemplu de expert mediatic În istoria comunismului românesc. Polemicile Împrejurul numirii sale, marcate de antisemitism, xenofobie și resentimente antiintelectuale, sunt În același timp revelatoare pentru limitele schimbărilor politice și noilor mize legate de separarea simbolică de trecutul comunist. Reușită strategiei colective a reproducerii intelectualilor ca grup reprezentativ, e demonstrația
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a lungul timpului. Exemplul tinerilor legionari parașutați de americani În Carpați pentru a sprijini rezistență militară din munți, alcătuită din cei ce refuzaseră „Întoarcerea armelor” și care au devenit În ultimii ani un controversat obiect de cult În România. Vezi polemică suscitata de comemorarea „rezistenței din munți” la Muzeul Țăranului Român din București și articolul publicat de Alexandra Laignel-Lavastine și Radu Ioanid În ziarul Le Monde În 1996. Vezi În acest sens mai multe dintre interviurile din cartea citată a Silviei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]