10,542 matches
-
cuvînt, paginile dosarelor informative. De fapt, dintre editorii care și-au făcut un merit din a smulge intelectuali interbelici din uitare, numele Dorei Mezdrea trebuie pomenit cu precădere. Condiția ca un intelectual să supraviețuiască morții este ca posteritatea să-i pomenească viața. În privința lui Noica, putem fi liniștiți: filozoful are o posteritate sigură pe care insinuările detractorilor nu o pot micșora.
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
ascunzând carența intuiției și a ideii) și alții, câtă frunză, câtă iarbă." (pag. 992) La asemenea paranteze, schițate fără nici o undă de indulgență, se oprește, în Istorie, penetrația acestor critici aserviți. Din când în când doar o notiță îi mai pomenește, sub pretext de cele mai multe ori bibliografic. Istoria rămâne istorie, dicționarul rămâne dicționar, dar uscăciunea celei dintâi evidențiază suplimentar emulația din subsolurile celui de-al doilea. Că totuși separația întreprinsă de Manolescu nu delimitează numaidecât albul de negru se vede limpede
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
scris în rusește, pe care mi-l încredințase, Galsan nu menționa două lucruri triste, unul din ele - de-a dreptul dramatic, din biografia sa. Probabil, considerase că s-ar fi arătat ori că nemodest, ori că plângăcios, dacă ar fi pomenit că, în 1976, fusese privat de dreptul de a preda la universitate un curs de limba germană, fiind suspectat de insubordonare politică. În 1977 este convocat la mahărul comunist și "părinte" al tuturor mongolilor, dar mai ales - al comuniștilor de
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
că putem vorbi de bine despre tirani care au decis lichidarea fizică a sute, mii, milioane de semeni, care au mințit și tîlhărit conștiințe, care au ucis cu mîna lor ființe omenești, nu cred, nici măcar în spirit creștin, că putem pomeni de sine pe cei care au pactizat cu niște tirani, dîndu-le girul pentru ticăloșiile lor, nu cred că putem vorbi de bine despre cei care, sub crusta subțire a onorabilității, au fost, de fapt, niște hahalere, profitori ordinari, impostori. Ar
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
București că umblai numai în cămașă, trebuia să te umfle, după ultimele ordine ale mareșalului. Sergiu Malagamba, cîntărețul, o pățise, de la pantalonii lui strîmți. Pe Calea Victoriei, de dragul ordinii, pe un trotuar mergeai spre Palatul Telefoanelor și pe celălalt spre Capșa. Pomenea primise și el instrucțiuni asupra ținutei civililor și despre păstrarea unei atmosfere de seriozitate în oraș. Dar de cînd plecase regimentul la război, în Rusia, Medgidia parcă se pustiise. Nu le mai vedeai după amiază pe fetele în casă la
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
arestați se auzea că fuseseră trimiși pe linia întîi. Se mai zvonea că Stelian fugise în Germania. Începuseră să le vină ordine de chemare și bărbaților trecuți de 30 de ani, care făcuseră armata. Lui Petrel măcelarul i-a adus Pomenea hîrtia la prăvălie. Tăia Petrel niște oase de vacă cu satîrul. Semnează de primire, ia ordinul, citește hîrtia cu antetul armatei și o bagă în buzunarul șorțului. Apoi ia satîrul și înainte de a continua să scurteze pe butuc oasele cu
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
-l trimită la Curtea Marțială pentru automutilare? Termină măcelarul de tăiat osul și înfige satîrul în butuc. Apoi iar își privește degetele. Dacă s-ar fi despărțit de vreunul dintre ele din nebăgare de seamă, pînă să vii tu, mă, Pomenea, cu ordinul, era ghinionul lui. Acum degetele lui nu mai erau ale lui, intraseră în dotarea armatei și el, voia, nu voia, trebuia să se ducă după ele.
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
l-a trimis la noi, înseamnă că e sigur de el. îl vor ține-n frâu>>"4. La un moment dat este menționată și bătălia de la Aspromonte 5, cea în ajunul căreia Garibaldi locuise în Via Butera și care este pomenită în placa comemorativă. Personajul lui Lampedusa își sfârșește zilele în același hotel palermitan ca și Nicolae Bălcescu: "Așezat într-un fotoliu, pe terasa hotelului ââTrinacria>>, cu picioarele înfășurate într-un pled, simțea cum viața se scurgea din el, în largi
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
ceva, e Scrisoare amărâtă. Adresată lui Goga, și semnată, melodramatic, Solitar. Întîlnindu-se, în lumea unde Sfîntul Petru - vor fi avînd și așezămintele de sănătate paznicii lor.. - pune "la rău canon pe-un biet creștin", nu cu Duca Vodă, de-l pomenește, ci tocmai cu moș Istrate-Voievod, domnul hîtru al unei glume eminesciene, pe versuri tocmită. Ne vom întoarce la el, și la neostoitele-i regrete. Pînă atunci, o obiecție pentru urbe: "Karlovy-Vary, urbe mică,/ Izvor de ape alcaline!/ Dar oare n
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
se poate constata că autoarea volumului Regăsirea intimității e cea care-l chestionează, agil, pe autorul Iluziilor literaturii române. Încă de la prima frază, profesorul bucureștean își proclamă, cu o modestie numai pe alocuri jucată, autoritatea contestatară: "Cărțile pe care le pomenești nu au avut în intenție provocarea și drept țintă spiritul comun. E adevărat că și în lumea noastră, a literaților, se instalează, cu vremea, un esprit bourgeois ce se cere din când în când zdruncinat, și care cheamă de la sine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
mai tare în ceață. Să mă explic de ce. Radu Ulmeanu este o prezență mai degrabă discretă în peisajul poeziei contemporane. Numele său nu apare în principalele istorii literare apărute în anii din urmă (Alex Ștefănescu și Nicolae Manolescu). Nu este pomenit nici în Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, dar are parte de un capitol, redactat de Ion Cristofor în Dicționarul scriitorilor români, realizat sub coordonarea acelorași autori. În schimb, simpla parcurgere a
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
îngerire", o minune pentru care te rogi cuvintelor, o domolire care ar părea suspectă, dacă n-ar arăta a bună, naivă sinceritate, e încă o dezicere de faptă. Au fost nenumărate, pe toate tonurile gamei, fiindcă rar se va fi pomenit, în toată istoria, modă mai aclamată și, deopotrivă, mai pusă la zid decît arta pentru artă. Ce are, dezicerea lui Camil Baltazar, apucarea lui de unelte, deosebit de atîtea profesiuni? O tristețe de om pățit, interludiul acela pe care toți îl
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
exemple. Totuși, după aproape șapte decenii, amicii mei francezi încearcă o anume jenă atunci când vine vorba despre regimul de la Vichy și despre colaboraționism în timpul ocupației naziste, în vreme ce cunoscuții mei suedezi au dat din umeri stingheriți când am făcut gafa să pomenesc de sterilizarea persoanelor cu tare fizice sau psihice chiar și în anii de după al doilea razboi mondial. Sunt amintiri triste, dureroase, pe care o elementară politețe ne îndeamnă să le... uităm! Nu putem avea nimic împotriva faptului că uităm - sau
Mnemofobia by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/7467_a_8792]
-
exegetice, au avantajul de a ne pune la îndemînă un termen de comparație. Comparăm clipa de acum cu momentul de atunci, reușind astfel să ne privim prin dioptriile unei mentalități ce nu mai seamănă cu a noastră. Și astfel, ne pomenim în posesia unui etalon cu care putem aprecia stadiul mental la care am ajuns între timp. Iar dacă mai avem și puterea de a nu cădea în ispita măsluirii istoriei după cerințele ideologice ale prezentului, atunci vom reuși să răsturnăm
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
actantului! De la boarea de feminitate, de static, a hai-ku-ului, la întrepida masculinitate, am spune, paradoxal, că aceasta domină, într-un soi de autoritarism de nemascată magnificență. Se impune o lirică a investigației, operând prin empatie, strategia fiind a similitudinilor, acel pomenit cum, magicul cuvânt aducător de unitate a lucrurilor/ făpturilor, a elementelor cu numele lor, în imensa diversitate a firii cosmice, în ritmicele bătăi ale unui perpetuum mobile - deschisa, universala percepție a poetului, vrăjitor și ucenic de vrăjitor totodată: Oprește poemul
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
primesc cererile pentru schimbarea personalității. Femeia nu obține, evident, decât un refuz. Piesa este, într-adevăr, antologică; și poate fi citită în tandem cu textul cu numărul 12, în care o altă femeie, obișnuită să uite mult și repede, se pomenește că nu poate opri de la ștergere nici cel de-al patruzeci și nouălea chip de bărbat pe care și-l procurase, cum nu le putuse opri nici pe celelalte patruzeci și opt. Uitarea, numită în text Doctrina, transformă imediat orice
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
teren accidentat. Toate aceste denivelări epice îți obligă mintea la dureroase adaptări estetice, sub presiunea unor ruperi de ritm pe care umoarea fiecărui autor le imprimă cuvintelor. Și astfel, în locul unei creșteri narative desfășurate sub arcușul unui singur scriitor, te pomenești asaltat cînd de o diversitate năvalnică și înghesuită, cînd de o curgere bleagă și astenică, după cum temperamentul din care s-au ivit a suferit variații ale intensității dramatice. Singurul mod prin care un astfel de bazar epic poate risipi senzația
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
nostru scrie despre obligația artistului de a cunoaște ticăloșiile (firește!), ca acelea, exemplifică el, săvârșite de huligani în metroul din New York; să scrie despre "știința organizării și apărării libertății", despre "curajul fizic în fața morții". Cuvântul lui Brice Parain e des pomenit: Totul se plătește. E simplu: dacă vrei să fii liber, trebuie să nu-ți fie teamă de moarte". Critică la persoana întâi conține eseistică de un subiectivism asumat. Moralistul se pronunță aforistic, face portrete, meditează despre armonie, spirit de sacrificiu
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
justificare a vitalității unei direcții strategice vetuste. Apărută de curând la Editura Cartier, cea de-a treia carte a lui Claudiu Komartin, Un anotimp în Berceni, conține, printre altele, o severă punere la punct a întregului sistem de interpretări dirijate pomenit mai sus. Inspirat mi se pare atât faptul în sine, și cât amănuntul că această scrisoare deschisă nu e plasată într-una din pozițiile ostentative ale volumului: "de cinci zile, știu:/ sunt plicul cu anthrax pe care-l primești într-
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
fi scrise de dramaturgi diferiți. Deși cineastul anunțase că următor proiect, The Lady în Shanghai, cu Nicole Kidman și Takeshi Kitano, despre o iubire imposibilă în Chină anilor 30, care ar fi continuat drumul american al lui Kar-Wai, ne-am pomenit la Berlin cu o producție chinezească, si inca despre un viteaz dascăl în arte marțiale, pentru care „singurul adevăr este cel al învingătorului”. În treacăt fie spus, nici în cinema nu e altfel!
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
tablou. Starea de spirit și sensibilitatea "pictorului" devin evidente din perspectiva elementelor exterioare care îi atrag atenția. Care este miza acestor instantanee culese din aspectele cele mai terne, de nimeni remarcate, ale cotidianului? Punerea în evidență a singurătății autorului (niciodată pomenită explicit în text), descrierea predispozițiilor estetice destul de complicate ale artistului. Paradoxal, deși cu excepția primelor trei cuvinte ale poemului ("privesc/în depărtare") totul este o descriere exterioară, sensurile poemului trebuie căutate exclusiv la nivelul conștiinței scriitorului. Contemplativ prin definiție, artistul este
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
e de căutat în snobismul medicilor și nici în vanitatea unor ființe care, știind că fac parte dintr-o categorie șlefuită, vor să-și etaleze semnele distincției. Cauza e de căutat în două virtuți ale naturii medicale. Prima virtute am pomenit-o deja: efortul cerut de meseria ca atare. Există un prag al muncii cu tine însuți dincolo de care ceva în ființa ta începe să miroase a spirit. Altfel spus, medicul are un ce aparte în ținuta lui, un soi de
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
animalelor și oamenilor, înglodat din pricini de ploaie primăvara și toamna, cu Trăsnea adormind pe un hat, într-un noiembrie rece din cauza "fiorilor" gramaticii, cu Oșlobanu pe post de Goliat cărând lemne, emană și el același aer rural. Poate doar, pomenite în treacăt, trupele austrice încartiruite să mai spună ceva ieșit din comun. Dar și Humuleștiul adăpostise trupă rusească (de aici va veni, peste ani, Ivan Turbincă !). Fălticeniul și Tg. Neamț sunt, cum zice G. Călinescu despre Bucureștiul anului 1909, al
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Geneză metaforei (Lucian Blaga) și Metaforă vie (Paul Ricoeur) (a se consulta și notele 45-46 din pomenitul capitol al studiului Ioanei Em. Petrescu). Studiul amintit al lui Blaga definește metaforicul că pe o constantă transistorică a spiritului uman. Deși o pomenește, filosoful ignoră definiția retorica a metaforei, optînd pentru „rostul ontologic” al acesteia. Adevăratele semnificații ale spiritului metaforic pot fi circumscrise, scrie Blaga, doar de perspectivă metafizica și antropologica. Teza fundamentală a filosofului român e ca metaforă reprezintă „un moment ontologic
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
într-o epocă în care ambiguitatea a devenit o prezență subînțeleasă în terminologia științei, de n-ar fi să amintim decît domeniul cuantic, care reprezintă apoteoza impreciziei. Dintre gînditorii care au apăsat pe rolul metaforelor în cunoașterea științifică, Solomon Marcus pomenește doi fiziceni și un filosof: Maxwell, Niels Bohr și Lucian Blaga (a cărei distincție: metafore plasticizante - metafore revelatorii e analizată în detaliu de autor). Volumul e o pledoarie în favoarea rostului cultural pe care matematica îl poate avea în viață. Matematica
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]