5,162 matches
-
a lărgit și s-a adâncit din nou, sugerând nevoia unei noi metamorfoze a ideii de cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală, care recunoaște dreptul fiecărei culturi de a-și conserva și educa propria identitate. În al doilea rând, dreptul minorităților de a se stabili și de a rămâne În alte societăți, de a primi drepturi depline
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
european reprezintă etapa următoare În dezvoltarea istoriei umane de individualizare și integrare. Uniunea Europeană este primul experiment de guvernare care să Încerce să concilieze noile forțe ale individualizării și integrării, care Împing conștiință umană În interior - către identitățile multiple ale persoanei postmoderne - și În exterior - către forțele globale ale economiei. Ne putem aștepta ca lupta pentru drepturile omului să sufere o extindere și o adâncire În Europa pe măsură ce sute de milioane de oameni Își regândesc identitatea Într-o societate din ce În ce mai globalizată. 14
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sale personale se propagă și afectează restul lumii. Drepturile umane universale se vor impune numai dacă moralitatea și etica personală sunt de asemenea universalizate. Visul european a Început să promoveze cauza moralității universale, Însă numai la nivel experimental. În lumea postmodernă În care metanarațiunile sunt văzute cu suspiciune, orice discuție despre moralitatea universală va fi probabil văzută cu o teamă nervoasă. Postmodernismul este o reacție la ideea iluministă că „one container fits all”, indiferent dacă acel container este o anumită teologie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
separă cea de-a treia etapă a conștiinței umane de tot ceea ce s-a Întâmplat anterior. Alegând liber să fim parte a naturii, subliniem identitatea noastră unică, În timp ce ne implantăm În unitatea oceanică a biosferei. O persoană globală În era postmodernă caracterizată de individualizare crescândă, În care identitatea personală este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și se dezintegrează În neființă. Unii observatori ai psihologiei postmoderne sunt din ce În ce mai Îngrijorați de pierderea identității personale Într-o lume multistratificată. Kenneth J. Gergen, profesor de psihologie la Swarthmore College, din Statele Unite ale Americii, notează că tinerii de astăzi trebuie să navigheze Într-o cultură globalizată foarte densă cu cerințe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
multiple reprezintă o stare mai matură de conștiință - una care permite indivizilor să trăiască cu complexitățile și ambiguitățile din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea extremă a personalității postmoderne Într-un Întreg global mai unificat? Nereușita ar exacerba sentimentul de alienare personală și teama existențială pe care atâția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea extremă a personalității postmoderne Într-un Întreg global mai unificat? Nereușita ar exacerba sentimentul de alienare personală și teama existențială pe care atâția tineri le au deja Într-o lume În care sunt din ce În ce mai conectați, dar În care se simt din ce În ce mai izolați. După cum arată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a eului ca o istorie În curs de desfășurare, ale cărei linii de acțiune și substanță sunt complet dependente de diversele caractere și evenimente cu care o persoană intră În relație. Gergen sugerează că „etapa finală În aceasta tranziție către postmodern este atinsă atunci când eul dispare complet Într-o fază de relaționare”. Într-o lume conectată global, conchide Gergen, „persoana Încetează să creadă Într-un eu independent de relațiile În care este implantată... punând astfel relațiile În poziția centrală ocupată de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Greenwich, 1997; van Steenbergen, B., „Towards a Global Ecological Citizen”, În van Steenbergen (coord.), The Condition of Citizenship, Sage, Londra, 1994; Held, David, Democracy and the Global Order, Polity, Cambridge, 1991; Urry, John, Consuming Places, Routledge, Londra, 1995; Bauman, Z., Postmodern Ethics, Routledge, Londra, 1993. 13. Urry, John, Beyond Societies: Mobilities for the Twenty-First Century, Routledge, Londra, 2000, p. 166. 14. „Charter of the United Nations: Chapter 1: Article 1:3”, HYPERLINK "http://www.un.org/aboutun/charter/chapterl.html"www
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of the Wealth of Nations, 1776, Ed. Edwin Cannan, Methuen, Londra, 1961. Smith, Anthony D., Nationalism: Theory, Ideology, History, Polity Press, Cambridge, 2001. Smith, Dennis, Wright, Sue (coord.), Whose Europe? The Turn Towards Democracy, Blackwell, Oxford, 1999. Soja, Edward W., Postmodern Geographies, Verso, Londra, 1989. Sombart, Werner, Why Is There No Socialism in the United States?, International Arts and Sciences Press, White Plains, 1976. Strauss, Leo, Natural Right and History, University of Chicago Press, Chicago, 1950. Strayer, Joseph R., On the
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale se schimbă de-a lungul istoriei. Masificarea mijloacelor contraceptive, vârsta mai înaintată la căsătorie și alți factori structurali și axiologici au făcut, spre pildă, ca în societatea modernă „virginitatea” să nu mai aibă aceeași valoare. Tot așa cum, în epoca postmodernă, valorile de împlinire personală (o libertate mai mare în exercitarea profesiei, relațiile intime, loisir-ul etc.) primesc o pondere sporită în detrimentul celor strict materialiste (salariul mare, carieră de succes, consum ostentativ etc.), așa cum arată cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
serviciilor legate de îngrijirea corpului (fitness). 2) În cazul valorilor, considerate principii generale despre dezirabil, schimbările nu înseamnă atât inovații axiologice (apariția unor valori cu totul noi), cât restructurări în importanța acordată lor și numărului de aderenți, consensului realizat. Valorile postmoderne tocmai invocate sunt un exemplu în acest sens: cultivarea propriului corp și spirit, împlinirea sufletească prin relațiile intime sunt prezente pe tot parcursul istoriei, dar nu în toate etapele ei cu aceeași intensitate și nu la indivizi atât de numeroși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar nu suficient de explicite: 1) Problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă în prezent în științele socioumane, în particular în psihosociologie, pentru că în epoca postmodernă oamenii înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai mare măsură potrivit unor asemenea crezuri. Numeroase cercetări de psihologie socială arată cum accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale la cele expresive și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în comportamente efective. Practicarea unor asemenea principii de viață este strâns condiționată, deși nu în mod necesar, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale din punctul de vedere al axiologicului postmodern, dar, ca valoare statistică, și între țări pe ansamblu. Admițând un continuum de la „foarte puțin practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mici, unde funcționează relații „față în față” și chiar de implicare integrală a personalității (inclusiv emoțională), dar sunt temporare și nu angajează scopuri și valori comune fundamentale. Ele protejează cumva indivizii față de anonimat și impersonalitate, într-o lume (modernă și postmodernă) ce are tendința de a pulveriza identitatea de sine. Prietenii de chefuri, variate grupuri de întâlnire (cei ce joacă fotbal, după care merg la o bere, și altele) constituie exemple de acest gen. În științele socioumane se mai operează și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sesiza ce acțiuni și abordări sunt centrate pe o anume situație și de a urmări atent îndeplinirea lor, schimbând, dacă e cazul, din mers, tactici și mijloace pentru atingerea scopului propus. Flexibilitatea poate fi considerată, de altfel, conceptul-cheie al lumii postmoderne în general, valabil și în strategiile investigaționale (Iluț, 1997), fiind în strânsă asociere cu monitorizarea de sine (Baron et al., 1998; Iluț, 2001). Punând în evidență o combinație de însușiri și abilități, tipică potențialului lider, sunt necesare următoarele precizări: „lista
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cuștilor de sticlă, în care angajatul stă ore în șir nemișcat în fața ecranului mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și serioase dezavantaje. Printre altele, se accentuează sentimentul de înstrăinare și alienare al lucrătorului din lumea modernă și postmodernă, așa cum remarcabil a fost descris acest fenomen în cazul culturii americane de antropologul M. Harris (1982). Să nu omitem însă că, inclusiv din punctul de vedere al satisfacției în muncă și în viață în general, computerul aduce și note pozitive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a mă baza pe date empirico-statistice, cred că acest lucru se petrece în primul rând prin căsătorii etnic mixte. Contactele directe dintre membrii diverselor grupuri sau mediate - de computer, dar și prin intermediul altor indivizi -, faptul că în lumea modernă și postmodernă oamenii aparțin concomitent mai multor grupuri (au identități multiple) și, de aici, dialectica redefinirilor de „noi”, scopurile supraordonate (vezi și „ipoteza contactului” și a „contactului extins”, „modelul in-group-ului”), alături de amintita flexibilizare ontologică a grupurilor umane, determină ca, pe ansamblu și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
gustă mediat voluptatea culorilor și sunetelor lumii, ceea ce dă un sens special subtitlului Călătorii. Concomitent, publică în reviste literare însemnări de călătorie în diverse țări. Cartea de eseuri Text și context, în două volume (1983-1988), al doilea subtitulat Moderni și postmoderni, reunește pagini dedicate unor scriitori americani (William Faulkner, Norman Mailer, John Dos Passos, Vladimir Nabokov, John Updike, J.D. Salinger), precum și note de călătorie în SUA, pe urmele acestora. Aici figurează și un eseu de teorie a prozei narative (un comentariu
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
produc interese parțiale și țin oamenii departe de o înțelegere corectă a acționării în interesul propriu; un accent explicit este pus pe morală și etică în comunicare. Studiile dialogice (Deetz ne spune că a preferat termenul de dialogic celui de postmodern), ca și cele critice se focalizează pe asimetria și dominarea în luarea deciziilor în organizații, dar, în opoziție cu studiile critice, studiile dialogice se centrează mai degrabă pe procesele micropolitice privind natura puterii și a rezistenței. Dominația este văzută ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
categorii simple, autorii - Linda L. Putnam și Gail T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de Umberto Eco. A mai realizat versiuni la poeme de Dusan Govedarica și Risto Vasilevski, precum și o antologie de proză slovenă (2002). Pentru transpunerile sale, adevărate izbânzi în privința recreerii adecvate a tuturor palierelor lingvistice, de la cel cronicăresc la cel postmodern, a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2003). Traduceri: Slavko Vesnić, Maluri neguroase, București, 1983; Vacanță în sud. Nuvela sârbă contemporană, îngr. trad., pref. Petar Djadjić, București, 1989; Danilo Kis, Enciclopedia morților
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
mai colaborat la „Poezia”, „Dacia literară”, „Caiete botoșănene” și a deținut rubrici permanente la „Convorbiri literare” (1990) și la cotidianul „24 ore”. Între 1994 și 2003 realizează emisiuni de televiziune pe teme politice și economice. Apropiat, prin livresc, de atmosfera postmodernă, Ș. rămâne alături de optzeciști. Credință și frig (1990) configurează, prin teme și simboluri obsedante, un spațiu liric „etanș” prin rezistența la interpretare, autoreferențial „turn de fildeș” al scriiturii, în care autorul se baricadează împotriva intruziunilor. Principalul obiect al acestuia este
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
părintele Gavrilă/Iosif, este orb și se întoarce acasă după douăzeci de ani. Proiectată pe fundalul dur al regimului comunist, cartea construiește o parabolă despre memorie și scrierea istoriei, în care reflecția politică se vede adesea scurtcircuitată de diverse artificii postmoderne (aluzii livrești, puneri în abis, deschideri metatextuale). Ș. a mai publicat, în colaborare cu Viorel Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria de
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Florin Paraschiv, Despre regăsirea umană, OC, 2001, 49; Iulian Boldea, Centrul și marginea, RL, 2001, 51-52; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 201-202; Pop, Viață, 277-281; Nicolae Oprea, Realitate și livresc, „Ziua literară”, 2002, 16 decembrie; Ioan Moldovan, O Alexandrie postmodernă, F, 2002, 11-12; Constantin Dram, (Alte) noi aventuri ale textului, CL, 2003, 4; Gheorghe Grigurcu, Despre ridicol, RL, 2003, 37. A. Tr.
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]