4,565 matches
-
chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului intelectual, academic și public american: „un dicționar explicativ al limbajului actual”. O „arheologie”, ar putea sugera un foucauldian, fiindcă Bloom însuși, în ciuda proastei sale păreri despre postmodernism, a folosit noțiunea, ca și pe aceea de discurs. Voi reveni mai jos cu un citat extins. O critică (ideologică) a ideologiei, ar putea sugera un marxist, dacă ar reuși să treacă peste devastatoarea analiză dată aici marxismului, în special
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cistelecan, Cavalerism și lehamite, „Cuvântul”, 1995, 7; Caius Dobrescu, Cum se redactează o scrisoare deschisă, VTRA, 1995, 1; Ioana Pârvulescu, Dragoste nouă, bravură veche, RL, 1995, 29; Alex. Ștefănescu, Romulus Bucur, „Cântecel(e)”, fast food poems, RL, 1998, 47; Cărtărescu, Postmodernismul, 394-395; Cistelecan, Top ten, 27-29, 132-134; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 85-88; Grigurcu, Poezie, I, 151-154; Manolescu, Lista, I., 390-391; Pop, Viață, 239-244; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 93-104. D.C.M.
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
format și stăpân pe uneltele sale” sunt frecvent întâlnite în cronicile de întâmpinare la primul volum. Și celelalte se vor bucura de o bună primire, judecățile subliniind neechivoc originalitatea și singularitatea poetului atât în cadrul generației sale (’70), cât și în raport cu postmodernismul optzeciștilor. Totuși poetul a rămas cunoscut doar în cercuri restrânse. Viața cu mine, viața fără de mine exprima, încă din titlu, ambivalența proprie întregii literaturi scrise de autor: implicarea detașată, cu mutări de accent când pe un termen, când pe altul
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Lit. rom., I, 130-132; Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Momentul oniric, îngr. Corin Braga, București, 1997, 130-132, 156-157; Gheorghe Grigurcu, Slăbiciuni secrete, RL, 1998, 28; Alex. Ștefănescu, La o nouă lectură: Emil Brumaru, RL, 1998, 45; Dicț. analitic, I, 338-340; Cărtărescu, Postmodernismul, 154, 181, 310, 311, 328, 371, 386; Bucur, Poeți optzeciști, 37-39; Dicț. esențial, 116-117; Grigurcu, Poezie, I, 145-150; Manolescu, Lista, I, 181-188; Paul Dugneanu, Al doilea val, București, 2001, 57-70; Cristea-Enache, Concert, 81-87; Popa, Lista, I, 550-551; Ovidiu Morar, Emil
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
de..., îngr. și introd. Rodica Chiriacescu, București, 1980; Petrescu, Configurații, 101-111; Scarlat, Ist. poeziei, I, 192-197, 216-223; Elvira Sorohan, Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, București, 1984; Indrieș, Polifonia, 108-124; Alexandru Ruja, „Țiganiada” și literatura Transilvaniei, O, 1999, 5; Cărtărescu, Postmodernismul, 238-239; Mihai Mitu, Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999, 5-81; Dicț. esențial, 118-121; G. I. Tohăneanu, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001; Ursu, Contribuții, 303-323; Ilie Constantin, Darul postum al poetului
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
a lui B. pe criterii strict literare - ar fi „doar” modern, nu și postmodern, cum s-ar cuveni, cu alte cuvinte, cramponându-se de modernitatea perdantă, ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
anii ’20-’30, un elitism reacționar care împarte pe oameni în stăpâni și slugi și visează construirea unei utopice lumi dictatoriale” (N. Manolescu) - și, în același timp, satiră anti mic-bugheză (un fel de Bouvard et Pécuchet autohton), marca evoluția către postmodernism. Personajul Grobei, „om mărunt”, funcționăraș obscur, transfigurat de descoperirea unei bizare vocații, e o figură singulară, una dintre cele mai frapante ale prozei românești postbelice. „Poemul epic” - de fapt, romanul - Drumul la zid (1984), care mobilizează din nou motivele autorului
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și de „nou”, la noi - ca și modalitățile în care scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și putința artei zise „mari” sau
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și putința artei zise „mari” sau „înalte” de a coexista cu evoluțiile postmoderne. Pentru el, Dostoievski, Thomas Mann, Joyce
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
București, 1997; Petre Isachi, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, Bacău, 1997, 356-402; Petrescu, Studii transilvane, 78-79; Glodeanu, Dimensiuni, 82-86; Laura Pavel, Întoarcerea lui Raskolnicov, APF, 1998, 2; Dicț. analitic, I, 105-108, 322-324, II, 210-212, 231-233, IV, 420-421; Perian, Pagini, 162-165; Cărtărescu, Postmodernismul, 331-332; D. Țepeneag, O epistolă rămasă într-un sertar, F, 2000, 5; Marian Victor Buciu, Marele romancier și visul său estetic din dictatura de zi și noapte, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Două dimensiuni europene (interviu cu Nicolae Breban), F
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mai importante contribuții filozofice se numără cele ale lui Bruner (1986, 1990, 1996), care vorbește despre narațiune ca fiind una din cele două maniere de cunoaștere specifice ființei umane; Mary Gergen (1992), Kenneth Gergen (1994a) și Giddens (1991) scriu despre postmodernism, identitate și narativitate; iar despre diverse alte aspecte filozofice mai scriu și Alasuutari (1997), Fisher-Rosenthal (1995), Howard (1991), Mitchell (1981), Polkinghorne (1988), Runyan (1984), Sarbin (1986), Widdershoven (1993). Studiile în care accentul cade pe metodologie, pe modele comprehensive de analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a unui nou statut al discursului este abandonarea declarată a oricărei aluzii la vreun centru, ori la vreun subiect, la vreo referință privilegiată, la vreo origine ori la vreo absolută archia (Petrescu, 1996, p. 92). Deconstrucția, demasificarea și fragmentarea specifice postmodernismului sunt reacții față de rigiditatea și excesul de structurare ale științei moderne, sunt încercări de atenuare a gradului de organizare formală, atât la nivelul configurației diverselor domenii specifice cunoașterii, cât și la nivelul metodologiei utilizate în procesul de cercetare. Cunoașterea devine
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
proces în care domeniile nu mai sunt definitive; disciplinele formale clasice devin ele însele relative din punctul de vedere al structurii, în condițiile în care au loc două fenomene aparent contradictorii, dar complementare în sine, ca efecte ale decentrărilor specifice postmodernismului: - procesul de hibridare - apariția unui mare număr de discipline noi, majoritatea fiind discipline de graniță; - procesul concomitent de deconstrucție a domeniilor tradiționale ale cunoașterii și de reconstrucție a unor noi domenii integratoare, într-un joc al articulărilor de tip caleidoscopic
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
epistemologiei contemporane; - decontextualizarea istorică și mai ales socială a discursului pedagogic a fost provocată în mare măsură de caracterul autoreferențial al limbajului, suficient sieși și rupt de contextul general care produce enunțul și îi determină posibilitățile de operare. În replică, postmodernismul consideră că orice discurs este rezultatul situației specifice în care se produce; celebrarea contingenței, discontinuității, istoriei locale și individualizării oferă elemente pentru o situare mai adecvată a discursului pedagogic, atât ca teorie, cât și ca practică, sub raport lingvistic și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mijlocirea noilor tehnici de comunicare; - de aceea, nu există o realitate infailibilă: tot ce facem astăzi mâine poate fi perimat. Nu există nici o lege istorică a viitorului. Nu știm ce va fi mâine. Chiar dacă ideile lui Kupffer merg către specificul postmodernismului sceptic, ele sunt relevante din punctul de vedere al contextului în care se poate produce un nou tip de discurs pedagogic. 3. Noile teorii din cadrul științelor: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate”tc "3. Noile teorii din cadrul științelor\: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
modalitate de sprijinire a practicilor cotidiene și a stilului de viață. Participarea la diferitele rețele de învățare (engl., learning networks), mai mult sau mai puțin difuze, mai mult sau mai puțin formalizate, este o propunere ce vine mai ales dinspre postmodernism. Suntem tentați să considerăm că societatea învățării înseamnă câte ceva din toate aceste perspective și încă unele elemente în plus. Nu putem să nu amintim în acest context că nu toți autorii manifestă apreciere și entuziasm față de proiectul societății bazate pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Messer-Davidow, D.R. Shumway, D.J. Sylvan (ed.), Knowledges: Historical and critical Studies in Disciplinarity, University Press of Virginia, Charlottesville, Londra. Husen, T. et al. (ed.), 1991, The International Encyclopedia of Educational Research and Studies, Pergamon Press, Oxford. Hutcheon, L., 1997, Politica postmodernismului, Univers, București. Iucu, R.B., 1999, Managementul clasei de elevi. Gestionarea situațiilor de criză educațională în clasa de elevi, Editura Fundației Culturale „D. Bolintineanu”, București. Iucu, R.B., 2001, Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative, Polirom, Iași. Ivic, I.; Pesikan, A.; Antic
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Polirom, Iași. Pérez Gomez, A.I., 1997, „The School: A crossroads of cultures”, Curriculum Studies, vol. 5, 3. Pestre, D., f.a., „The Evolution of Knowledge Domains. Interdisciplinarity and Core Knowledge”, http://www.interdisciplines.org/interdisciplinarity/papers/8. Petrescu, L., 1997, Poetica postmodernismului, Paralela 45, Pitești. Pinar, W. et al., 1995, Understanding Curriculum. An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang, New York. Posner, G.J.; Rudnitsky, A.N., 2001, Course design: A guide to curriculum development for teachers, Longman
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Max Blecher sau Tragismul sincerității, R, 1995, 9-10; Radu G. Țeposu, Suferințele tânărului Blecher, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 295-302; Sergiu Ailenei, În spațiile blestemate - M. Blecher, CL, 1999, 1; Alexandru Ruja, Un scriitor însingurat și singular, O, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 294, 295; Dicț. analitic, II, 166-168, 363-364, IV, 408-410; Norman Manea, M. Blecher, între biografie și creație, F, 2000, 7-8; Dicț. esențial, 92-94; M. Blecher, mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică, îngr. Mădălina Lascu, pref. Ion Pop, București, 2000
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
littérature roumaine, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1991 (în colaborare cu Diana Adamek); Ioana Em. Petrescu, Cursul „Eminescu”, Cluj-Napoca, 1991, Mihai Eminescu, poet tragic, Iași, 1994, Molestarea fluturilor interzisă, postfața edit., București, 1998, Modernism / postmodernism: o ipoteză, Cluj-Napoca, 2003; Poezia patriotică românească, București, 2001; „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Marianne Mesnil, Assia Popova, Etnologul între șarpe și balaur. Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997 (în colaborare
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II, 26-34; Pop, Viață, 75-82; Popa, Ist. lit., I, 674-679, passim, II, 334-339, passim; Negrici, Lit. rom., 85. M.Dț.
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
din spațiul anglofon (Henry James, Joseph Conrad, James Joyce, Lawrence Durell ș.a.) sau din cel românesc (Sorin Titel, Mircea Horia Simionescu, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu) este discutată cu instrumentele semioticii literare și, acolo unde e cazul, din unghiul postmodernismului. Este relevată, cu serioase argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția neîntreruptă a genului proteic. Dificultăți mereu noi, dar și
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
Spiridon, Melancolia, 53-99; Corina Ciocârlie, Pragmatica personajului, București, 1992, 186-193; Lovinescu, Unde scurte, II, 165-167; Micu, Scurtă ist., III, 250-255; Cosma, Romanul, II, 293-298; Glodeanu, Dimensiuni, 155-162; Perian, Pagini, 165-170; Gheorghe Grigurcu, Opiniile unui ucenic ascultător, CL, 1999, 8; Cărtărescu, Postmodernismul, 337-339; Dicț. analitic, II, 383-386, IV, 277-279; Dicț. esențial, 70-72; Sorescu, Lumea, 145-152; Bârna, Comentarii, 148-157; Manolescu, Lista, II, 209-216; Popa, Ist. lit., II, 760-766; Negrici, Lit. rom., 338-347. A.C.
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
de persoane la care se referă, de la Achile, Aristofan, Aristotel la Roland Barthes, Brâncuși, Bogza sau Topîrceanu și de la Varlaam la Theodor Stolojan. Mai adaugă un „indice alfabetic de spații și ape”, precum și o schemă cu diferențele dintre modernism și postmodernism. Romanul a atras atenția criticii și probabil va mai stârni discuții. În toată această perioadă, B. publică mai multe ediții din autori clasici și contemporani (I. M. Bujoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Barbu Delavrancea ș.a.), precum și numeroase articole
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]