3,550 matches
-
Articolele Autorului GÂNDIND LA EMINESCU Ascultat-a Eminescu Simfonia Îngerilor Pe-ale Luceafărului căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Am iubit din totdeauna Noaptea, stelele și luna. Umbra teiului și floarea, Vara, codrul și răcoarea. Cântul de privighetoare Și copii zburdând la soare. Ceasul blând al înserării Petrecut la țărmul mării Și potecile de munte. Stânci, pârae-nvolburate, Gânduri calde și curate, Cerbul cel cu ramuri multe, (Nu trofeul, el în viață). Soarele de dimineață, Pe omul blând și iubitor, Doina,cântece de dor, Ploaia care dă bucate, Flori și păsările toate. Toamna,zilele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
și cinstit. Toate astea le-am iubit ... Citește mai mult Am iubit din totdeauna Noaptea, stelele și luna.Umbra teiului și floarea,Vara, codrul și răcoarea.Cântul de privighetoareși copii zburdând la soare.Ceasul blând al înserăriiPetrecut la țărmul măriiși potecile de munte.Stânci, pârae-nvolburate,Gânduri calde și curate,Cerbul cel cu ramuri multe,(Nu trofeul, el în viață).Soarele de dimineață,Pe omul blând și iubitor,Doina,cântece de dor, Ploaia care dă bucate,Flori și păsările toate.Toamna,zilele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ascultat-a Eminescu Simfonia Îngerilor Pe-ale Luceafărului căi, la ora atingerilor Aprins de dorință, de neobosită căutare A minunii răspândită pe tărâmurile astrale. Alerga. copil - minune cu visările-i eterne Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne Spre acel ”ochi” - lacul cu nuferi galben-aurii Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii. Cu gândul la piramide, între florile albastre În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
din străzile învecinate și o luă pe cărarea ce ducea spre pădure. Știa că nu are șanse mari în fața lui Marius. El cu ce să impresioneze? Cu ce să se facă observat? Inu începu să pedaleze tot mai repede pe poteca pietruită. Bicicleta sălta ca o căprioară speriată, prin hârtoape. Inu își ridică voios spatele, înfiorâdu-și trupul de plăcere. Părea să îl încânte această viteză printre copaci. Deodată, ceva scrâșni, băiatul nu mai reuși să mențină echilibrul și căzu de pe bicicletă
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului N-am voie Răscruci nu mai există, potecile dispar și-a mai rămas numai o cale dreaptă ce fără șovăire către sfârșit se-ndreaptă ducând pe ea destinul meu bizar. Mă simt ca un ostatic. Nu mai am niciun drept și risc prea mult de-ncerc o răzvrătire
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379785_a_381114]
-
și prețuire. Pentru că modelele reale, care au trasat cândva cărări, nu trebuie și nu pot fi uitate. Sunt personalități care au schițat alei pentru pașii celor dornici să le păstreze și să le dezvolte. Din păcate, toate aceste cărări și poteci sunt bătute mărunt sau în grabă de oameni mânați de interese individuale minore, lipsite de substanță, dar și de interese majore ale anumitor grupuri politice, angajate în fața străinătății să dizolve ceea ce a mai rămas de preț acestei societăți românești: identitatea
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
culori,/ Din clipe faceți sărbători/ Și-L fericiți pe Dumnezeu. Voi, descendenți din prinți și crai,/ Din oameni simpli, din țărani,/ Din învățați, cu, fără bani,/ Ne faceți viața colț de Rai;/ Voi sunteți lumii viitor,/ Făclii în nopți fără poteci / Și jar nestins în inimi reci,/ Oițe Blândului Păstor”. GEO CĂLUGĂRU membru al U.S.R. Referință Bibliografică: GEO CĂLUGĂRU: CĂRTICICĂ PENTRU TONI de MARIA NICULESCU / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
aranjat, Că, unui om făcut să dăruiască, Să nu cunoasca-n lume iubirea pământeasca? Am cunoscut iubiri ne-mpartasite și-am sperat, Că numai Domnu`-n planul Lui, a-ncuviintat, S-astearna-n fața oamenilor reci Iubiri din care să-și croiasca-n drum poteci. Și-am alergat cerând, știind că Domnu` poate, Atunci când El va vrea și va socoate, S-aduca-n viața mea, fie și la sfârșit Iubirea, după care tot timpul am tânjit. Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
a aranjat,Ca, unui om făcut să dăruiască,Să nu cunoasca-n lume iubirea pământeasca? Am cunoscut iubiri ne-mpartasite și-am sperat,Că numai Domnu`-n planul Lui, a-ncuviintat,S-astearna-n fața oamenilor reciIubiri din care să-și croiasca-n drum poteci.Si-am alergat cerând, știind că Domnu` poate,Atunci când El va vrea și va socoate,S-aduca-n viața mea, fie și la sfarsitIubirea, după care tot timpul am tanjit.Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la poartă
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
noi trăim de-acum în altă lume. diminețile mocnesc singurătate, și toamna trece rece prin cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374769_a_376098]
-
AM AMINTIT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am amintit și am plecat,dorind ca plaiurile dragi să le colind, să chiui prin pădurea noastră dragă unde-am bătătorit cândva poteci, să sorb răcoare din izvoare reci și din miresme să respir iar vlagă. Mi-am amintit de zâmbetul tău cald, de ochii-ți cu sclipire de smarald, de trupul tău încântător,de zână, și am dorit în brațe să îmi
MI-AM AMINTIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374787_a_376116]
-
mi-au suflat viclene-n față Și mi-au uscat seva cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umblet Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și ... Citește mai mult CHIPPrietene,Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipulși cum de-
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
haine mi-au suflat viclene-n fațăși mi-au uscat seva cea plină de viață,Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare,Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare...Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-a fost grea la umbletși din noroaiele duhnind a nedreptate,M-am ridicat curat, privind stelele toate...Cu gheara lor, tristețile adânci și ... XII. INOCENȚĂ..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016. INOCENȚĂ
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
-n față, Să fiu un drum înzăpezit în câmp Și-un călător surprins de timp... Să fiu zăpada aspru spulberată Și floarea gheții pe un geam pictată, Să fiu eu șuierul hai-hui prin crengi Și urma ștearsă-a căprioarei pe poteci... Să vă privesc pe geamul luminat în noapte, Cum depănați povești în șoapte, De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând, Să mă ridic
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
cum viscolul îmi suflă-n față,Să fiu un drum înzăpezit în câmpși-un călător surprins de timp...Să fiu zăpada aspru spulberatăși floarea gheții pe un geam pictată,Să fiu eu șuierul hai-hui prin crengiși urma ștearsă-a căprioarei pe poteci...Să vă privesc pe geamul luminat în noapte,Cum depănați povești în șoapte,De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând,Să mă ridic
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
a fost aici voi fi uitat...O lume apărută..., ... XX. PE BANCA DE SUB TEI..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1625 din 13 iunie 2015. PE BANCA DE SUB TEI... Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul, Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul, Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floare Și, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul, Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul, Spre-a zugrăvi magia
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... Citește mai mult PE BANCA DE SUB TEI...Când uneori, prin iunie, mă înfioară vântul,Spre Eminescu, iar, potecă-și face gândul,Căci teiul de pe deal e într-un nimb de floareși, lin, în univers, își cerne-a lui ninsoare... Iar dacă în miresme învăluie pământul,Desigur că-n zadar mi-aș folosi cuvântul,Spre-a zugrăvi magia și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IARNĂ PE VECI ( II ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara moare pe poteci, Iarna ne învăluie pe veci, Aripi largi cu ciocuri de cleștar, Se rotesc pe cer, cerșind cuibar. Primăvara moare pe alei, Plâng în teci aromele de tei, Ceru-i plumburiu... Peste oraș Fulgi plutesc, se frâng în lin relaș. Orizonturi
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
trufiei copacilor. Acum făcea ce făcea și privirile-i se lăsau în jos, ba în stânga, ba în dreapta. Părea să caute ceva?! Ceva o-ndemna să facă așa. Nici ea nu știa ce! Dar, ce să vezi, în latura stângă a potecii zări ieșite din gura unei scorburi largi niște picioare de căprior, aflate-n tremur și năclăite de sânge. Corpul nu i se vedea. Era-nfundat în scobitură. Se vede că tare pătimește, gândi Natalia. Aproape uită să-i fie milă
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
citit din propria creație, la fel și alte două-trei persoane, am hotărât să citesc și eu din cărțulia aceea, chiar dacă nu aveam ochelarii la mine și lumina becurilor ajungea slab în locul pe care-l ocupasem, în afara grilajului de lemn, pe poteca de asfalt. Nu știu dacă le-a plăcut ori nu cu adevărat, mai ales că emoția m-a cuprins și am stâlcit câteva cuvinte. Cel mai mult m-a apreciat acel tinerel simpatic, după cum îl botezasem eu, care mi-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
amintirile În suflet toate-mi năvălesc , Când explodează iar tăcerile Privirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi , Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci , Să las amintirile-n urma , pe unde amândoi Ne plimbăm cândva iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc ... Citește mai mult În trecutul adancIn trecutul adânc doar amintirileIn suflet toate-mi năvălesc ,Cănd explodează iar tacerilePrivirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi ,Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci ,Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
trecutul adânc doar amintirileIn suflet toate-mi năvălesc ,Cănd explodează iar tacerilePrivirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi ,Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci ,Să las amintirile-n urma , pe unde amandoiNe plimbam cândva iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc... VI. PE-O ALTĂ STEA, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Pe-o altă stea Trecut-au anii peste viețile noastre Cautandu-ne prin uitări înapoi și înainte , Rătăcind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
stăpână Și sălcii peste râu să se aplece, Atât cât frunzele nu vor să plece, Finalul anotimpului se-amână. Așa și noi stăm prinși în ezitare, Alegerile sunt ades greșite, Vedem neclar sau poate ni se pare Și nu găsim potecile dorite. De-aceea dragostea încet dispare Și sufletele-s triste, obosite. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: EZITARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2074, Anul VI, 04 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre
EZITARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375728_a_377057]
-
vor aduce odată cu primăvara și liniștea de care aveam atâta nevoie. Între timp, viața mea s-a aranjat, dar, oricât m-aș zbate, nu mai găsesc drumul spre ea. Uneori, mi se pare că o zăresc firavă și neclară pe potecile vieții ce se întretaie, alcătuind desene enigmatice în această sălbăticie a mileniului trei. Timpul s-a scurs pe nesimțite, dar căutările mele n-au dat roade. Stând în bătaia vântului, la marginea albastrelor ape neliniștite ale oceanului vieții, zadarnic am
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]