31,455 matches
-
găsește nici un sens vieții, un disperat de condiția umană. El fuge de acasă, ca însuși Tolstoi, voind să-și piardă urma. Sinuciderea lui nu e o farsă, ea e pur și simplu ratată din neputință. Dacă nu și-ar fi povestit, la beție, viața, Protasov n-ar fi devenit un cadavru viu și n-ar fi tulburat liniștea familiei sale. În orice caz, el n-a dorit asta. E în fond un om generos, bun, cultivat. Doar că nu poate da
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
dincolo de realitate. Aici pentru mine a coborît paradisul pe pămînt. Într-o perioadă extrem de grea, în care eu nu eram conștient, nu știam de conviețuirea lui cu infernul. Mult după aceea am realizat motivul dispariției cailor, a trăsurii... Ți-a povestit vreodată tatăl tău despre o singură zi din pușcărie? Știi cu cine a fost la Pitești sau la Suceava? A refuzat să facă asta. Sau cînd o făcea, juca un clovn. Glumele erau macabre. De exemplu, povestea cu un haz
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
cred că mijloacele electronice de comunicare pot ucide lectura și cartea. Va crește însă colaborarea dintre ele. L.V.: Aveți un plan când începeți un roman, îl îmbogățiți cu detalii pe măsură ce înaintați, ori începeți cu o stare de spirit și inventați povestea zi de zi, cum se întâmplă ea în realitate? E intriga importantă? D.L.: Am o intrigă provizorie schițată dinainte să mă apuc de scris, dar cu multe arii albe, ca petele albe pe o hartă, pe care le umplu pe măsură ce
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
o pornise. Acum, printr-o străfulgerare, îmi aduc aminte de Midovschi. Un camarad, însă pilot. Da, el fusese la Vințu... Întîlnindu-ne întîmplător la București, după 1960, îl văd pe stradă pe Midovschi, ne îmbrățișăm, intrăm într-o cîrciumă și îmi povestește bînd bere că a făcut 16 ani de pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie, un timp, după război, pe linia Milano-Paris-Bruxelles. Abia acum îmi aduc aminte de Midovschi! Care fusese cu nemții pe același aerodrom. Că fuseseră 7 avioane
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
care reținuse: "Clericus laicus,... adică activistul stalinist". Pe urmă, retrăgîndu-se amîndoi într-un colț, venise vorba de turnători. "Dragul meu, mai spusese Brummer, să știi că toți suntem, de la natură, puțin turnători, chestia e cum și în ce fel..." Îi povestisem pe loc cu această ocazie cum un ofițer de securitate însoțit de un altul mai tînăr veniseră la mine și îmi propuseseră să mă fac informatorul lor. Să semnez adică o hîrtie prin care să mă angajez... Fusesem șocat, intrigat
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
nu vor mai răbda corupția în România. Vrînd probabil să dea o lovitură de imagine, dl Năstase îl scoate în față pe "incoruptibilul" Grecea. Acesta, croit parcă pe același calapod cu pățitul Valerian Stan, dă iama prin oamenii noii puterii. Povestește presei că e urmărit și face public un raport în care reprezentanții Ministerului de Interne pică mai mult decît prost, iar alți miniștri sînt desemnați drept potențiale ținte ale corupției. În loc să-și apere achiziția, premierul îl lasă pe Grecea să
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
dacă scapi de nesiguranța drumurilor te poți trezi acuzat de complicitate cu vreuna dintre sursele care ți-au furnizat informațiile. Astfel că, pentru a preîntîmpina accidente de circulație sau încercări de intimidare, de felul celor despre care Ovidiu Grecea a povestit ziariștilor, ori capcane compromițătoare, nefericitul care se înhamă la sarcina de a face controale guvernamentale are toată dreptatea să spună presei ce a descoperit. Iată însă că neînfricatul Grecea n-a avut succes nici într-un guvern monocolor, cum este
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
care a chivernisit-o cît îi îngăduiau predispozițiile sale de petrecăreț. Tot în 1888, pe vremea cînd primar era nou-numitul Take Protopopescu, a fost dărîmat, pentru nevoi edilitare, Turnul Colței. În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator, la care mergea și Caragiale, pentru a mînca ficat de bivol) și dînd sugestive liste de prețuri la principalele produse alimentare și chiar liste cu salarii în diverse slujbe. Cartea se citește cu savoare
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
acest caz, nu mai era de discutat. Ca să restabilească echilibrul, Praxiteea, cu una din pornirile ei justițiare, orice ar fi fost, îl luă în bătaie de joc imitînd ce-i spunea el maică-si, în copilărie, ceea ce însuși anticarul îi povestise într-unul din momentele lor de intimitate: "Mamă, mamă, de ce m-ai făcut așa de mic, rău și urît?" Simțul ei acut și rațional de dreptate, văzînd cît de ironizată fusese "clasa muncitoare" prin reprezentantul ei, oricît de caraghios ar
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
picături de apă, uite dacă aș avea zece ani mai puțin, la sigur că m-aș îndrăgosti de dvs., pe cuvînt!" Și fusese eliberată imediat, și nimeni nu se mai legase de ea după aceea mult timp. Variantă. Madam G. povestește altfel întîmplarea, auzită de fapt de la o altă cucoană, madam Fifi. Iată însemnarea riguroasă, pe un ton diferit: " Ancheta se transformă într-o declarație de amor. - Ce ochi adînci aveți și ce limpezi - culoarea puștilor de vînătoare (textual, excelent!). O
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
responsabil cu informatizarea poliției, să spui indentitate, ca milițianul de la circulație de odinioară care zicea a tranversa; e de prost gust, în mass-media, să inviți la programul de știri o cîntăreață de mîna a doua, concubină a unui infractor, ca să povestească în auzul a milioane de oameni cum au nășit ei, cîntăreața și infractorul, în închisoare, pe unul din capii magiei românești ori, femeie fiind, să-i spui președintelui țării, cu ocazia unui interviu, "vă vreau numai pentru mine"; e de
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
medic pentru orice "fandacsie". Scriitorul, alarmat de faptul că are de mai mult timp, oriunde s-ar duce, viziunea unui pește gras, cu solzii colorați și cu ochii sașii, merge la medic și ia loc în sala de așteptare. " Sunt - povestește el meticulos - în sala de așteptare a unui cabinet medical din Queens intitulat pompos First American Medical Diagnostic Center. Cei trei doctori români care oferă consultații aici sunt în întârziere, ca mai întotdeauna, prilej pentru cineva cu cât-de-cât spirit de
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
să se producă în mod real. O sumedenie de lucruri minore sau paralele încearcă într-un fel artificial să umple acest gol. Întîmplarea teatrală poate avea loc oriunde. Reamintesc pe scurt ce spuneam în ultima cronică. Mă țin de cuvînt povestind despre un alt moment de bucurie teatrală. Am să vorbesc așadar despre cea de la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov cu spectacolul de Cehov în regia tînărului Claudiu Goga. Teatrul din Brașov este un loc atipic în peisajul teatral. Orașul are
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
își aduce aminte că, în ziua nunții, Mircea i-a spus: Vei fi o văduvă tînără. Eu n-am să apuc 50 de ani." De unde știa el asta? Romanul postum și neîncheiat Zodia scafandrului (Editura Compania, 2000) a fost scris (povestește soția scriitorului) în condiții ciudate: de fiecare dată cînd se așeza la masă, cu gînd să compună o nouă pagină, Mircea suferea atacuri febrile. De prin 1988. Mai tîrziu, cînd era deja bolnav, starea i se înrăutățea brusc de cîte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
în momentul în care personajul asistă la violarea unei fete, într-o magazie, și apoi la găsirea cadavrului ei, pe jumătate carbonizat, în magazia distrusă de un incendiu. El este un martor (de aici și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
de autor. Întrucât romanul a fost scris în perioada martie-septembrie 1979 și doar revizuit în martie 1999, ne gândim, inevitabil, la el ca la o parabolă despre tragedia trăită de poporul român în timpul comunismului, când nimeni nu avea voie să povestească, măcar, ce se întâmplă. Celelalte personaje care apar în roman - mama adoptivă a cocoșatului, călugărul care îl ia cu el la un schit în munți, muncitorii care îi dau iluzia căldurii sufletești și apoi îl alungă etc.- au consistența unor
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
apucat să scrie romane de ficțiune. După el au venit mulți tineri care s-au întrebat: cine, mă rog, a hotărât că romanul trebuie să moară? Nu, romanul e viu, poate că are nevoie doar de noi modalități de a povesti. Astăzi sunt mulți și buni romancieri în Italia, dovadă faptul că edituri din Franța, Germania, Marea Britanie traduc mult roman italian contemporan. După mine romanul italian e sănătos tun. Pentru că pomeneam de Moravia, consideri că el te-a influențat sub aspect
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
îngrozitor să fim mai puțin naturali, dar mai raționali și să înțelegem că fără această igienă, psihică, morală și socială nu avem cum să ne desprindem de trecut. Pentru că nu s-a inventat încă uitarea care să anuleze coșmarurile. Îmi povestea cineva acum cîteva zile că mergea în delegații cu un coleg mai în vîrstă cu 20 de ani, despre care știa că fusese activist și care noaptea, în somn, scotea niște urlete îngrozitoare. Ce anume îi bîntuia omului ăstuia visele
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
al termenului balcanizare, asimilat cu cruzime atroce, autoarea are dreptate să releve că figura lui Vlad Țepeș asimilat cu Dracula, "reprezintă mai puțin o ilustrare a violenței balcanice cît un atribut al imaginației gotice". Iar despre cruzimea medievală are a povesti destule chiar Occidentul, prin regii și împărații săi. I se mai atribuie Balcanilor ca notă distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind invenție germană predominantă. De acceptat e însă, desigur, complexitatea etnică a Balcanilor, care s-
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
1913. Tot Bucureștiul răsuna de zgomotul ce îl scoteau săbiile bătute prin ceardacuri, prin curți... Ofițerii în ținută lejeră, care în cămăși numai, care în izmene... ascuțindu-și de zor săbiile ofițerești de Damasc ori Toledo cu pomponul lor galben. Povestește un moș de 95 de ani. Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
scenă cu apariții (mai mult sau mai puțin) episodice. Nu există excese, fie în zona plusului, fie în aceea a minusului. Cu o excepție: finalul (al doilea), o lipitură ciudată la felul în care au mers lucrurile pînă acolo. Toată povestea oarecum ridicolă și prețioasă, cu agentul rus și cel prusac, mi se pare că poate lipsi cu desăvîrșire. * Trupa lui Gonța, Eminescu și Timpul : Dan Puric (Eminescu), Carmen Ungureanu (Veronica), Gheorghe Dinică (Maiorescu), Alexandru Bindea (Creangă), Mihai Niculescu (Slavici), Eugenia
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
are 85 de ani) domnul Alberto Carrara Verdi, descendent direct și proprietar al vilei compozitorului de la Sant' Agata, Virginia Zeani, acum la Bloomington - Amintiri și Perspective. Câțiva cântăreți români (Felicia Filip, Laura Niculescu) care se află în lume. Ei au povestit despre cum se petrece ziua cea mare, Centenarul, în Italia; la Bussetto, orășelul de lângă Roncole unde s-a născut Verdi, la Milano, la Roma, la Parma etc. Partener de dialog, în studio, regizorul Cristian Mihăilescu, pe care îl duce gândul
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
Fluxului conștiinței, cum ar fi James Joyce sau Virginia Woolf, s-au îndârjit să sfărâme narațiunea și să înece proza în lirism. Și dvs. sunteți eminamente liric, dar în cu totul alt mod. V-ați întors la bucuria de a povesti și vă încântă nararea. Mânuiți povestirea cu scopul evident de a-l nedumeri pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care vă e mai pe plac? Vă place să vi se spună poet
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
inspiră și un sentiment de trecere, de mortalitate. Nu e nimic trist ori deprimant în aceasta, întrucât istoriile, prin esența și forța lor, sunt o pavăză contra vremii, o flacără în întuneric. Istoriile sunt de partea vieții, sprijină viața - chiar dacă povestesc despre moarte. Ever After e în parte o poveste de iubire care răstoarnă tiparul cunoscut. Începe cu un sfârșit trist și se încheie cu un început fericit. Ultimul meu roman, Last Orders, e destul de clar despre moarte, dar descrie moartea
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
o frumoasă tabletă confesiva, pusă bine în valoare de limbajul "specializat" al contextului (ce face din Bacovia un actant poetic și stăruie "asupra procesului de aglutinare/anihilare a elementelor realului ce conduce la invertirea semiozică(?) a acestuia"), Nora Iuga își povestește simplu apropierea în timp de autorul Scînteilor galbene, de la respingerea juvenila că "prea trist", la descoperirea modernității lui: "Tot ce ne contrariază și seduce azi la poezia sfârsitului de mileniu, postmodernismul românesc cu toata cohorta lui de epitete, a început
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]