31,092 matches
-
unul care se înfige. Iată o carte despre care chiar nu-și așteaptă nici un verdict. Primul volum? Pe drept cuvânt, acest al treilea volum al lui Șerban Axinte a izbutit să fie pe gustul său. După Starea balanței (1996) și Pragurile Apeiron (1999), Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut pare să fie o carte pe de-a-ntregul concludentă. Nu știu care sunt variațiile de stare și în ce măsură se suprapun ele unei regăsiri a esențelor poetice, nici dacă problema se pune în termenii
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
psalmodiezi repetîndu-i papagalicește vorbele și dînd drumul la o flașnetă mecanică al cărei sunet exegetic se deapănă de la sine potrivit unei scheme dinainte știute. În schimb, a încerca să-l povestești pe înțelesul tutoror înseamnă a-l degrada pînă la pragul rostirii unor banalități stupefiante. Pe Walter Biemel l-am citit întrebîndu-mă dacă, în paginile cărții sale, observația lui Noica își găsește sau nu-și găsește confirmarea. Răspunsul este simplu: acolo unde există o idee pe care exegetul o poate separa
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
o deficiență de organizare a celor care s-au ocupat de prezentarea spectacolului, și anume Asociația pentru viitorul european al României și Vreau Bilet.ro, reprezentate de Pepino Popescu. în cele trei partituri coregrafice moderne, toți interpreții au depășit valoric pragul atins în lucrările clasice. Aceste piese au fost un duet interpretat de Zenaida Yanowski și Gary Avis, Afsked, creat de Kim Branstrup pe o muzică de Boccherini și două solo-uri. Unul, Nisi Dominus de Monteverdi, a fost dansat de
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o facultate amorală. O laudă indirectă adusă oportuniștilor și descurcăreților. În cazul sentimentelor, nu mai este vorba de cum cunoști realitatea, ci de cum o simți în mod spontan, așadar e vorba de pragul emotiv dinlăuntrul căruia reacționezi la ea. Fiecare om are o dispoziție sufletească de bază pe care o manifestă în contact cu lumea. Un depresiv se comportă altfel decît un euforic, cum și un resentimentar reacționează în alt mod decît un
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
în ultima perioadă grație antologiilor de autor și poemelor risipite în paginile revistelor literare și chiar glossy, nu așază vălul pe fața cuvintelor tari, sexele sunt expuse pe galantar în toată splendoarea lor grețos ispititoare, iar unele gesturi sunt în pragul scatologiei (adulmecarea cu nesaț a chiloților nespălați ai servitoarei, fascinația pentru modul în care urinează femeile). Cu toate acestea, erotismul lui Emil Brumaru este mai degrabă unul suspendat. Actul sexual propriu-zis lipsește, poemele și prozele sale confesive nu sunt niciodată
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
românească, ferită de convulsiile mutațiilor uneori prea bruște din sfera occidentală, mai ales cea franceză. în repetate rînduri cercetătoarea se referă la proza lui Eminescu, care, deși romantică, ocupă un loc unic, fiind o adevărată apoteoză a descrierii, dusă în pragul modernității. A se vedea în această privință textul reprodus la pagina 142, în care figura lui Ieronim este înfățișată "en train de se faire", procesual, într-un fel de "mise en abyme", ca în metascriitura modernă. încît stai și te
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
vei trăi bucuria de a-i vedea lipiți de toți pereții, dar pe deasupra vei simți cum, pe măsură ce îți vei bate joc, pofta de a-i lovi va crește și mai mult. și nu te vei opri decît atunci cînd, atingînd pragul de sastisire mentală, îți vei da seama că decepția pe care ai avut-o citindu-le cartea va fi fost în sfîrșit răzbunată. Să ne închipuim un scriitor în a cărui ființă ușurința cu care poate umple paginile se îmbină
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
epic i s-au adăugat cîteva condimente cu efect sigur: soția lui Heidegger, Elfride, și cei doi soți ai Hannei: Günther Stern și Heinrich Blücher. Firul epic al romanului are concizia unui proces-verbal și platitudinea unui scenariu de telenovelă: în pragul senectuții, Hannah Arendt face o vizită familiei Heidegger la Freiburg și, în vreme ce Martin se odihnește în camera alăturată, moțăind precum un bătrînel căruia nu i-a mai rămas din spiritul filozofic decît obișnuința maniacală de a repeta regulat expresii sibilinice
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
ar fi fost prea searbăd ca rivalitatea dintre cele două oponente să se mărginească la un banal diferend amoros - căci oricît de înalt ar fi nivelul spiritual al preopinentelor, cearta dintre o soție și o amantă nu poate depăși un prag previzibil de răfuială feminină -, Catherine Clément sporește tensiunea psihologică a romanului punînd în lumină adînca prăpastie ce desparte convingerile politice ale celor două doamne: Elfride Heidegger, o nazistă incurabilă și fanatică din cauza căreia naivul și credulul filozof fusese atras într-
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
vârstelor autorului, încărunțirea părului blond fiind împărtășită cu înțelegere și duioșie resemnată. În fapt, avem aici nu o punere în abis, dar un trompe l'oeil, o reduplicare înșelătoare a schemei. Căci, dacă omul trebuie să îmbătrânească, îndepărtându-se de pragul copilăriei și văzându-și odraslele crescând, literatura pe care o scrie prozatorul poate rămâne mereu tânără, indiferent de ravagiile pe care trecerea timpului le face pe obrazul personajelor. Între tematica acestor povestiri și pregnanța lor psihologică nu există, prin urmare
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Am fost acolo de curând, deghizat în paznic de muzeu, verificând în prealabil temeinic că nu mă vede nimeni, ca să cumpăr jurnalul lui Amiel; tânăra care se afla acolo mi-a spus că sunt prima ființă umană care le pășește pragul de cel puțin trei ani încoace. Așa-i cu viața pariziană. Cartea lui Raicu se numește Avec Gogol șîmpreună cu Gogolț. Se deschide cu un pasaj din Dostoievski: ŤPe-atunci era un lucru obișnuit între tineri: se adunau doi-trei inși - Ce-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
anii adolescenței. Instantaneu, se derulează filmul propriei povești de dragoste puberală, avînd, în surdină, ca fundal sonor, hiturile timpului. Așa cum spune titlul, cu trimitere la un banal adevăr psihologic, liceanul iubește iubirea, adică se îndrăgosteșe pentru că așa se întîmplă la pragul dintre vîrste. Nu tocmai fortuit, avînd în vedere lecturile momentului - versuri străvechi, dedicate femeii intangibile - este atras de cea mai greu abordabilă colegă. Trăiește momentele de iubire castă cu maximă tensiune și exaltare, alimentate de distanța socială (importantă și în
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Era nevoie, așadar, de o ierarhie ale cărei trepte să corespundă celor existente în Occident, o ierarhie în care un Spengler sau un Schopenhauer, nenumărîndu-se printre greii filozofiei occidentale, trebuiau coborîți în rang pînă la nivelul cuvenit modestei lor contribuții: pragul mărunt al spiritelor de mîna a doua. Așadar, o mazilire săvîrșită în numele valorii. Judecată prin prisma exigențelor lui Noica, mazilirea aceasta își are justificarea ei: cînd urci ștacheta foarte sus, ea se transformă implicit într-o ghilotină ce invită la
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
procesele, de a schimba poziția și de a vorbi de propria plăcere (solitară, câteodată) devine din ce în ce mai mare. Homosexualitatea nu mai este trecută sub tăcere, chiar dacă se vorbește rar despre ea. În materie de sexualitate, evoluția este lentă. Totuși, o dată trecut pragul anului 2000, dezbaterile despre corp și despre sexualitate se intensifică, chiar se politizează. Desigur, orice derapaj, orice exagerare, inclusiv cele asociate funcționării vieții intime, sunt anunțate încă din secolul trecut. Secolul XX a deschis, în deplină cunoștință de cauză, această
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Popa, Alex Ștefănescu, Ioan Holban). Al. Piru, Dumitru Micu și Ion Rotaru ne încredințează că o sinteză integrală de istoria literaturii române nu poate fi decât operă de autor (pentru toți, modelul călinescian este suveran) și misiune de universitar în pragul pensiei. O fi tânără și neașezată literatura română, cu o istorie zbuciumată de numai cinci sute de ani (față de cei o mie cinci sute ai marilor literaturi occidentale), dar are nevoie, pentru a fi înțeleasă și povestită, de un senior
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
semnează fac o impresie aparte din cel puțin două motive: mai întîi, fiindcă izbesc prin aticismul baroc al sintaxei folosite. Scrisul lui Ion Papuc are ceva din rafinamentul arhaic al scriitorilor de modă veche, rafinament vădit în lungirea frazei peste pragul obișnuit al modei actuale, dar și în imprimarea unui ritm lent, de curgere grea, care dă cititorului certitudinea unei profunzimi apăsătoare. Ion Papuc scrie profund, onest și fără calcule meschine. Iar desconsiderarea pe care o are față de scrisul facil, repezit
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
se raportează în particular un pictor sau altul la nud ca temă de atelier, în absolutul viziuinii sale tainele goliciunii dumnezeiești se insinuează și mișcă asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității, fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt, fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă, fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și antecamera orgasmului se împletesc inextricabil
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
Combinație foarte specială de rigoare și de reverie, de acuratețe geometrică și de predispoziție pentru visare în absolut, cu o tenacitate de luptător gata oricînd să-și testeze limitele și cu o capacitate de a vibra în fața lumii pînă în pragul disoluției, artista își găsește suficiente argumente în lumea creată și în pro-priile sale imponderabile sufletești, ceea ce o face inaptă să recurgă la promisiunile imaginarului și la jocurile lui combinatorii. Pentru ea culoarea nu este o realitate în sine, un univers
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
configurare tipologică, pe un evantai uimitor, larg deschis prin experiența și talentul autorului. Istoria mare se conturează prin cea la scară "domestică", individuală, urmărită, aceasta, în cadrele experienței proprii, în fascicolul de lumină aruncat asupra tuturor celor ce-i trec pragul criticului-amfitrion: "faptul că, de aproape douăzeci de ani, ușa biroului meu e deschisă după-amiază tuturor celor ce au o poezie mâzgălită cu creionul pe un petec slinos de hârtie, ori somptuoase manuscrise, bătute la mașină în cerneluri felurite, cu peceții
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
dar parcă nici nu ar fi acesta scopul. Irina Petraș are entuziasmul și generozitatea lecturii. Personalitatea ei se manifestă în capacitatea de a înțelege și de a admira. Nu e supărată, morocănoasă sau rea niciodată, nu strecoară subtilități meschine pe sub pragul nici unei fraze critice. E directă și transparentă în aprecieri - aprecieri care nu sunt judecăți estetice clare - iarăși niciodată, dacă nu cumva mi-a scăpat mie vreo situație mai tranșantă. Cu nerăbdarea de a cuprinde tot, Irina Petraș își arată disponibilitatea
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
și care sunt blocajele, așadar? Pornind de la o interogație mai veche a lui Gabriel Liiceanu - " de ce nu avem o istorie a filozofiei românești?" - și postulând, pe de altă parte, existența unor filozofi români redutabili sau măcar fertili, Patapievici ajunge în pragul formulei non sequitur. Fără a face școală și fără a fi luată în calcul, fie și polemic, de succesori, opera filozofică a gânditorilor autohtoni rămâne definitiv îngropată. Trecută la index și discutată, ocazional, la nivel exclusiv academic. Cine a continuat
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
chietist de dinaintea creștinilor, dar unul a cărui minte este preocupată de măsura tuturor lucrurilor. Dumnezeul lui e măsura. Cînd simte că a depășit măsura, se retrage imediat, iar cazul suprem e cel cînd, realizînd că însăși viața și-a atins pragul, stoicul alege să iasă din scenă sinucigîndu-se. Un chietist luptător, sau, cu un cuvînt supus uzurii timpului, nu chietist destoinic, cam așa poate fi definit Seneca. Un fel de intelectual a cărui vigilență s-a travestit în aerul blajin al
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
spus se compune un epos ce se cuvine a intra, spre a ne folosi de cuvintele călinesciene, în "sinteza epică" a istoriei literare, istorie care n-ar putea fi decît "o știință inefabilă", corespunzătoare valorilor estetice, și ele, de la un prag încolo. Operele cunosc o existență paralelă, cea pe care le-o stabilesc critica și istoria pe temei critic. Fantasmele acestora care se iscă succesiv și se agită în spațiul interpretării pot reprezenta obiectul acelei "mutații a valorilor estetice" despre care
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
îl rîvnea demult? "Urmează să trăiască în trei !"... mi-am spus eu. Da, colecția este semnul unei pasiuni! Iar Jan Lawers, fără a se lăsa cîtuși de puțin intimidat de ea, cutează să o facă publică, să o scoată dincolo de pragul casei. Nu o donează, ci, mult mai subtil, o integrează în arta sa: fiul și tatăl rămîn împreună. Colecția îi leagă. Crima nu mai e comisă... Colecția poate lua forme obsesionale și idioate: colecție de cutii de chibrituri sau de
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
subiectivitate", îl poți sau nu urma când afirmă: "A desăvârși nedesăvârșirea. A o transforma într-o capodoperă". însă indiferent nu rămâi. Și nici insensibil la efortul lui enciclopedic într-un domeniu care, prin definiție, exclude sistema, încurajând sinteza, pe înalte praguri. Când luăm însă cunoștință de eșecuri ale insului, în succesive vârste, de suferințe ale sale, de momente nostalgice și mărturisiri despre sine în raport cu semeni ce-și divulgă numele, atunci avem de-a face cu latura memorialistică a Fișierului, într-o
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]