1,784 matches
-
profesie, căsătorie, nașterea copiilor, părinți. Arta conversației a încântat prin caracterul său de mărturisire, de recapitulare a unei vieți construite pe un principiu de natură morală. În lungi conversații, reale sau imaginare, Sânziana Hangan își întemeiază toate hotărârile pe câteva precepte, învățate de la mama și bunica ei, țărănci cu firi exemplare. Fiecare lucru, fiecare om e situat într-o categorie sau alta nuanțat, cu precizie, fără dubii și fără reveniri ulterioare. Romanul nu devine însă dogmatic, căci Sânziana nu este perfectă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
autohtonă nu a fost analizată exhaustiv până la apariția acestui volum. Fără a înlătura prezența "semnului", Loredana Ilie îi diminuează imprecizia semantică, integrându-l în conceptul operațional de "caragialism" "o relație sintetizatoare"-, menită să imprime noțiunii trăsăturile constitutive și maleabilitatea unui precept tehnic. În consecință, atribuie "caragialismului" o dublă definiție globală. Sub aspect sincronic, imaginarul caragialian are structura unui mănunchi de constituienți textuali, dizolvați în substanța reprezentării scenice și narative, la confluența ariei tematice cu originalitatea tipologiei și expresia artistică, în texte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu se mai predea Infernul de Dante, căci este o lucrare ofensatoare pentru musulmani. Incapacitatea musulmanilor de a accepta realitățile unui stat laic, va duce la conflict. Ei vor dori neapărat să modifice legislația pentru a o face conformă cu preceptele coranice indiferent dacă există sau nu o minoritate. Chiar dacă guvernele europene vor reuși probabil să controleze situația, vor fi puse în situația penibilă de a sta cu constituția într-o mână și cu Coranul în cealaltă pentru a nu cumva
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
puțin ascuns al curentelor de gândire care sfârșesc prin a dezrădăcina libertatea umană de raportul ei esențial și constitutiv cu adevărul” (V.S. 4). Particularitățile acestui context sunt următoarele: refuzul doctrinei tradiționale asupra legii naturale, asupra universalității și validității permanente a preceptelor sale; intervenția Magisteriului în materie morală este numai pentru a îndemna conștiințele și fiecare va urma apoi, în mod autonom, alegerile sale de viață; dubiul asupra legăturii dintre credință și morală. Se cuvine să aruncăm o privire asupra conținutului enciclicei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu este dintre vechi și nou, ci se referă la fidelitatea superficială față de cuvântul lui Dumnezeu (Mt 23, 23-24). Un exemplu care ilustrează în mod clar atitudinea cerută de Isus îl putem vedea în tânărul bogat care a împlinit toate preceptele, dar nu este disponibil pentru un salt etic calitativ, pentru a se abandona total chemării lui Dumnezeu (Lc 18, 18-23). În acest context vrem să subliniem câteva elemente fundamentale. Istoria nu mai este un mister de nepătruns. Prin evenimentul întrupării
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
N.T. constă în faptul că Dumnezeu ne-a iubit (1 In 3, 16) și acceptarea credinței în Isus Cristos înseamnă acceptarea darului de sine ca unic sens al vieții. Legea morală pentru creștin nu mai constă într-o serie de precepte, ci într-o viață trăită după logica lui Dumnezeu, logica dăruirii de sine. Urmarea lui Cristos este proiecție în istorie, în concretețea oricărui moment, în dedicarea față de caritate. Raportul dintre evanghelie și experiență ne oferă o nouă perspectivă, cea normativă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
citim cu atenție izvoarele pe care se fondează aceeași enciclică, există un adevărat dialog între enciclicile care fac referire la doctrina lui Toma de Aquino (nota nr. 9 - Cf. S. Thom., Sum. Theol. I-II, q. 94, a. 2 - asupra preceptelor legii naturale) și documentele Conciliului Vatican al II-lea, în special Gaudium et spes 47-52, care au la bază doctrina lui Augustin. Una dintre problemele care trezesc preocuparea studioșilor este conceptul de natură prezent în argumentarea legii naturale atât ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
inclinationum), adică „treptele superioare le presupun pe cele inferiore”, și „conservarea speciei ar sta la baza tuturor valorilor, și este necesară - ca premisă - pentru orice ființă”. Rațiunea este cea care, observând aceste înclinații, descoperă bunurile care trebuie urmate și deduce preceptele pe baza cărora se ajunge la acele scopuri. Acesta este și motivul pentru care doctorul angelic preferă să vorbească de lex rationis în loc de lex naturae. Inspirându-se din gândirea lui Augustin, susține că „legea naturală este imprimată în inimile oamenilor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lor. Al patrulea nu mai este al meu, ci al excesului. La al cincilea, gălăgie. La al șaselea, scandal. Al șaptelea, vânătăi. Al optulea, la datorie! La al nouălea, acces de bilă. La al zecelea, nebunie furibundă și distrugătoare". În ciuda preceptelor divine, poate fi liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu atribuții manageriale. Managerii organizațiilor sportive sunt acele persoane desemnate să îndeplinească atribuții de previziune, organizare, coordonare, antrenare și control prin intermediul instrumentelor specifice managementului (fig. 7.1.). Aceștia sunt specialiști care fac ca procesele de management să se desfășoare corespunzător preceptelor științei managementului și managementului științific. Se consideră că există o corelație și o determinare sistemică între manageri și sistemul în care acționează (Al. Puiu 2003), subliniindu-se, pe de o parte, contribuția managerului la crearea sistemului și, pe de altă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
componenta comună provin din cele trei niveluri ale programării mentale și sunt determinate de măsura în care acestea sunt ereditare sau însușite (tabelul 11.1.). Programarea mentală colectivă, necesară în determinarea grupului organizațional, are la bază valoarea colectivă. Pornind de la preceptul că o valoare este o tendință puternică a omului de a prefera o anumită situație alteia, valoarea colectivă presupune o asamblare a valorilor individuale astfel încât să se formeze un sistem care să acționeze în cadrul unei ierarhii a valorilor determinată de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
problemele) și frecvența apariției acestora în timp. Reprezentarea corelației dintre importanța cauzelor sau a problemelor și frecvența apariției lor în timp se realizează cu ajutorul analizei PARETO. În utilizarea acestui instrument metodologico-managerial se are în vedere două concepte: prioritatea priorităților și preceptul conform căruia cu 20% din resurse obținem 80% din rezultate. Se pornește de la premisa că în activitatea umană se procedează de multe ori prin a se face foarte bine lucruri care nu sunt strict necesare, de importanță mică, uneori nesemnificativă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
viabil pentru a conferi unei constituții destulă legitimitate și credibilitate în rîndul cetățenilor și al elitelor politice, iar astfel să-i fie asigurată supraviețuirea. Totuși, într-o țară oarecare anumite prevederi constituționale ar putea fi mai compatibile decît altele cu preceptele tradiționale universale de legitimitate. De pildă, oricît de paradoxal li s-ar părea multor republicani, menținerea unui monarh în calitate de șef al statului, în paralel cu adaptarea monarhiei la exigențele poliarhiei, a condus la un grad sporit de legitimitate a constituțiilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu constituie o forță politică independentă capabilă de o lovitură de stat. Trebuie adăugat că fondatorii Indiei moderne, care au condus-o la independență și au contribuit la formarea cadrului constituțional și a instituțiilor politice, au aderat în unanimitate la preceptele democratice. Mișcările politice conduse de aceștia au susținut cu fermitate ideile și instituțiile democrației. S-ar putea afirma că democrația este ideologia națională a Indiei. Nu mai există alta. Oricît de instabil este conceptul de națiune, este totuși atît de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aceștia au susținut cu fermitate ideile și instituțiile democrației. S-ar putea afirma că democrația este ideologia națională a Indiei. Nu mai există alta. Oricît de instabil este conceptul de națiune, este totuși atît de strîns legat de ideologia și preceptele democrației, încît puțini indieni ar susține o alternativă nedemocratică. În plus, deși din punct de vedere cultural India este foarte variată, este singura țară din lume unde credința și ritualurile hinduse sînt împărtășite de atîția oameni. În definitiv, opt indieni
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Deși alegătorii din Irlanda par să fie mulțumiți de VUT, complexitatea sistemului a descurajat, probabil, aplicarea sa în altă parte. Manualul descrie nouă sisteme și consecințele lor. În plus, oferă și interesante " Sfaturi pentru șefii de campanie electorală". Cîteva dintre preceptele pe care le pune la dispoziție (urmate de scurte explicații) sînt: • fii simplu; • nu-ți fie teamă de inovații; • aproximează cu "eroarea" către includere; • contruiește legitimitate și acceptare printre toate personajele cheie; • încearcă să maximizezi influența alegătorului; • dar echilibrează acest
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
par neinițiatului, uneori, mai degrabă de origine divină (Pîrvulescu, 2004). Orientarea medicinei spre Natură și natural s-a menținut și se va dezvolta în mileniul III, din păcate nu întotdeauna îi are în avangardă pe medici. Medicina alternativă respectă vechile precepte, cum ar trebui s-o facă și medicina alopatică, așa din păcate dominată din ce în ce mai mult de comercial și circumstanță: Legea nr. I: Salus aegroti suprema lex = sănătatea bolnavului este legea supremă (legea excepției); Legea nr. II : Summum bonum medicinae sanitas
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
e nici "real" / "ca noi", nici ficțiune. Rezultatul e un lanț de convenții care dau fuga să inspire o gură de viață la două, trei pagini. Cu această demonstrație jucăușă de ficțiune ne trezim înapoi la zero. Autorul are un precept evident și general: tratează adevărul cu ficțiune. Are un semn din naștere, și anume că nu se poate hotărî, așa că pendulează: Dă-i cititorului tot adevărul și nimic altceva decât ficțiune 1.4. Post-timpul operei Desperado Timpul operei Timpul real
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ulterior, unele propuse recent, pleacă, în conținut, de la Hippocrat și rămân la el în principiu, diferind doar prin formulare. Accentul pus pe iubirea față de profesie și de bolnav, indiferent de originea și starea sa socială e subliniată și în cartea Preceptelor din Corpus. Într-o Eladă a culturii și civilizației promovarea virtuții și a primatului spiritului, ideii, caracterului, îi proteja pe greci de decăderea morală la care îi expune pe oameni opulența, cauză a slăbirii și dispariției atâtor imperii și popoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medic, ne mai rămânându-i acestuia timp și pentru ceilalți oameni. Astfel, în perioada Talmudică din ultimele secole de istorie romană și început de Evul mediu, medicina se dezvoltă ca nivel și număr de medici. în Talmud sunt formulate și preceptele obiectivității, însemnând sub raport medical, diagnostic, în cunoștință de cauză. Medicina populară îmbogățită prin coexistența cu alte popoare dispunea de multe rețete de la proceduri magice la prescrierea de plante, dietă, mișcare, izolare, masaj, altele după caz, unguente, igienizare etc. În afară de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și eliberarea de atestat pentru cele cu experiență, cunoștințe, comportament corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores chirurgiae (1793). Acest erudit, traduce lucrări medicale, scrie, ca și ceilalți corifei ai școlii ardelene, gramatici, dicționare, concepe proiectul unei societăți științifice românești ardelene, luptă să scoată un ziar în limba
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care a putut asista Horațiu. Pe de altă parte, în ciuda dogmatismului său, scrisoarea poate din cauza scurtimii ei impuse de gen nu este un tratat în adevăratul sens al cuvântului. Horațiu se mulțumește să livreze acolo, în dezordine, o serie de precepte. I se va reproșa aceasta de către diverși teoreticieni ai Renașterii, în special de italianul Scaliger care, în 1561, consideră Epistola ca pe o "ars sine arte" ("o artă scrisă fără artă"). 4.1. Fidelitate față de Aristotel Concepțiile dramaturgice ale lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o maximă de netăgăduit faptul că, pentru a reuși, trebuie să trezești interesul auditoriului față de actorii principali." Cât despre La Mesnardière, el își consacră integral cel de-al optulea capitol al Poeticii sale comportamentului, dezvoltând, mai pe larg decât Corneille, preceptele lui Horațiu. Celor patru criterii ale lui Horațiu, vârsta, sexul, condiția, apartenența geografică, ce asigură "potrivirea" comportamentelor, le adaugă "Situația actuală" (la "Fortune présente") a personajului, adică soarta fericită sau nefericită pe care o cunoaște el și "pasiunile", "teroarea" și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se află la teatru, trebuie ca acțiunea la care asistă să se desfășoare în timp real și în loc unic, fiindcă el însuși nu se deplasează. Numai cu această condiție se poate el bucura de "iluzia de prezență". Sprijinindu-se pe preceptul lui Scaliger, "res ipsae disponendae sunt ut quam proxime accedant ad veritatem 41", Chapelain, în faimoasa Scrisoare despre regula celor douăzeci și patru de ore, cere ca imitarea să fie "atât de perfectă, încât să nu apară nicio dificultate între lucrul imitat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
act, că a trecut o jumătate de oră de la unul la altul." 5.2. Unitatea de loc Unitatea de loc este o creație a clasicismului, după cum notează Corneille, care scrie: "Cât despre unitatea de loc, nu găsesc despre ea niciun precept, nici în Aristotel, nici în Horațiu." El constată că pentru un mare număr dintre contemporanii săi, ea derivă din unitatea de timp. "Este ceea ce te face uneori să crezi că regula referitoare la ea nu s-a stabilit decât ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]