3,745 matches
-
care are întru sine slujbele de noapte și de zi scoase pre rumânie de pre slovenie, Bălgrad [Alba Iulia], 1687; Molitvenic, Bălgrad [Alba Iulia], 1689; Propovedaniia a șeaptea, LRM, 548-557. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., I, 385-386; Gh. Comșa, Istoria predicei la români, București, 1921, 51-54; Drăganu, Hist. litt., 48-50; Piru, Ist. lit., I, 197-198; Ist. lit., I, 441-443; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 93-94; Dicț. lit. 1900, 937; Țepelea, Opțiuni, 153-159; Traian Vedinaș, „Sicriul de aur”, TR, 1990, 8. A
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
care o face e mult mai eficient decât să-l pedepsești și să-l presezi să facă așa cum vrei tu. Cere-i copilului să formuleze o judecată de valoare asupra alegerilor sale. Este infinit mai folositor decât să-i ții predici despre ce e bine și ce e rău, despre ce se cuvine sau nu se cuvine să facă. Dacă vine cu o notă proastă acasă abține-te de la un discurs despre valoarea studiilor și necesitatea lor. Întreabă-l pur și
PARENTINGUL ESTE O ARTĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Şufaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1409]
-
care o face e mult mai eficient decât să-l pedepsești și să-l presezi să facă așa cum vrei tu. Cere-i copilului să formuleze o judecată de valoare asupra alegerilor sale. Este infinit mai folositor decât să-i ții predici despre ce e bine și ce e rău, despre ce se cuvine sau nu se cuvine să facă. Dacă vine cu o notă proastă acasă abține-te de la un discurs despre valoarea studiilor și necesitatea lor. Întreabă-l pur și
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
1959; Catalogul manuscriselor românești (în colaborare cu Florica Moisil și Lileta Stoianovici), vol. IV, București, 1967; Catalogul manuscriselor românești, I-IV, București, 1978-1992; Bibliografia românească modernă (1831-1918) (în colaborare), I-IV, București, 1984-1996; Antim Ivireanul, București, 1997. Ediții: Antim Ivireanul, Predici, pref. edit., București, 1962, Opere, introd. edit., București, 1972, Opere, introd. edit., București, 1997; Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
grecește de Pătrașco Danovici, I-II, pref. edit., introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999; Ienăchiță Văcărescu, Istoria othomanicească, introd. edit., București, 2001; Marii cronicari ai Moldovei, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Zamfirescu, Studii, 50-65; Dumitru Belu, O ediție critică a „Predicilor” lui Antim, MA, 1963, 188-212; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Aurora Ilieș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Revista de istorie”, 1979, 1; Florian Dudaș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Crisia”, 1979, 831-832; Șerban Cioculescu, La reeditarea lui Ion
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
de cuvinte. Nu veți plânge-atunci amarnic, Răsări-vă o comoară Că vi-i limba prea săracă, În adâncuri înfundată, Și-ți vedea, cât îi de darnic Un șirag de piatră rară Graiul țării noastre dragă. Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
prea săracă, În adâncuri înfundată, Și-ți vedea, cât îi de darnic Un șirag de piatră rară Graiul țării noastre dragă. Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.); avuție, avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de rusificare În mâinile guvernului rus. El, de altfel, nu s-a mulțumit cu atât, ci foarte repede a trecut la atacuri directe și contra organizației sociale și politice a statului Îndeobște”. Pelerinajul românilor basarabeni la mănăstirea din Balta, unde predica Inochentie, s-a transformat Într-un adevărat exod <ref id="79"> 79 Ibidem, p. 183.</ref>. Zeci de mii de români basarabeni veneau pentru a asculta cuvântul Domnului În limba maternă. „Mișcarea aceasta - constata istoricul Alexandru Boldur - a săpat până la
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
guvernului rusesc de a conduce Basarabia”. Autoritățile țariste din ținut au fost nevoite să facă unele concesii. S-a acceptat din nou oficierea serviciului divin În biserici și În limba română. Din ordinul episcopului Serafim au fost traduse și tipărite predici În limba română. În scopul combaterii eficiente a inochentismului s-a permis editarea unor periodice În limbă română: Glasul Basarabiei (1913-1914) și revista Cuvânt Moldovenesc <ref id="80">80 I. Nistor, op. cit., p. 237. </ref>, ulterior și ziarul cu același
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die Stellung des Apost. Symbols im kirchliches Leben des Mittelalters”, Studien zu Gesch. der Th. und der Kirche, IV (2), 1899. 33. Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu exigențele curriculare ale trivium-ului în secolele al IV-lea și al V-lea, cf. J. Gaudemet, L’Eglise dans l’Empire romain (IVe-Ve siècles), Sirey, Paris, 1958, pp. 593-597, și F. Probst, Katechese und Predigt vom Anfang des
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Paris, 1958, pp. 593-597, și F. Probst, Katechese und Predigt vom Anfang des vierten bis zum Ende des sechsten Jahrhunderts, Breslau, 1884. De asemenea, la Grigore cel Mare (Epistula III): Tua predicatione qui litteras nesciunt, quid divinitus precipiatur, agnoscent („Prin predica ta, cei ce nu cunosc literele află ce se învață în chip dumnezeiesc”); și la Florian din Arles (Epistula III): Sermone vestro cotidie hi qui caelestibus gratia commisi sunt erudiantur („Cu predica voastră zilnic se instruiesc cei ce s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
qui litteras nesciunt, quid divinitus precipiatur, agnoscent („Prin predica ta, cei ce nu cunosc literele află ce se învață în chip dumnezeiesc”); și la Florian din Arles (Epistula III): Sermone vestro cotidie hi qui caelestibus gratia commisi sunt erudiantur („Cu predica voastră zilnic se instruiesc cei ce s-au încredințat milei cerești” (cf. Riche, op. cit., p. 503). 34. H. Rugg, The Education of Teachers, Harper, New York, 1952. Ideea „termenului academic nenorocit” a fost enunțată mai întâi în 1928, în cartea realizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
VI-lea. Este interesant că acest erudit se afla în dispută cu episcopul din Vienna pe probleme curriculare (dascălul îi reproșa lui Avitus că „trăsese cam lungă silaba mediană din politur și nu urmase exemplul lui Virgiliu” într-o anumită predică a episcopului; acesta din urmă, mâniat, îi replică „creștinește” că a făcut un barbarism și îl trimite să-și revadă propriile studii în propria școală: „Sper că, în vechii autori, pe care cu bună dreptate îi pui pe elevii tăi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
IV, p. 511) subliniază înclinația lui Eucher pentru dialectică și gramatică și talentul retoric pe care îl aveau atât Salvian, cât și Hilarius. Erau deci formați în școli antice. În plus, Hilarius era poet, iar acest har era folosit în predici (ibidem, p. 523). 18. Se poate deduce acest lucru direct din hagiografii. De exemplu, din Vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, 1844-1855, L, 1259) și Vita Hilarii (ibidem, 1226-1228); vezi și „Vita Caesarii” (în S. Caesarii opera omnia, vol. II
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și predică”. Gramatica era destinată studiului limbii latine, așa cum apărea aceasta în Vulgata, Biblia latină. Retorica era destinată formării capacităților necesare predicii pe care preotul o rostea în biserică, un element esențial al ritualului religios creștin. Dialectica se studia pentru formarea capacităților
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și predică”. Gramatica era destinată studiului limbii latine, așa cum apărea aceasta în Vulgata, Biblia latină. Retorica era destinată formării capacităților necesare predicii pe care preotul o rostea în biserică, un element esențial al ritualului religios creștin. Dialectica se studia pentru formarea capacităților necesare convertirii păgânilor, disputelor cu necreștinii, ereticii, ateii etc. Dar și disciplinele din quadrivium se subordonau misiunii de formare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Familia”, „Sionul românesc” ș.a. Activitatea literară a lui P. este mai mult o formă de propagandă a ideilor sale politice și morale. Însușindu-și procedeele retoricii clasice, el a devenit un bun orator religios (predicile apar în „Amvonul”). Încercările poetice (Poezie și proză, 1870) sunt stângace, grandilocvente. Animat de sentimente morale și de intenții moralizatoare, autorul tratează superficial, naiv și prozaic teme de istorie națională, folosind motive din D. Bolintineanu. Sunt, îndeosebi, panegirice prolixe, atribuind
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
St. O. Iosif, Credințe), Elie Dăianu (Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene de N. Iorga), D. Tomescu (Apus de soare de B. Delavrancea) etc. Pe parcursul mai multor numere sunt prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Sunt comemorați Iosif Vulcan, Octavian Goga, Titu Maiorescu. Un articol amplu, nesemnat, se referă la „episcopii literați” (1905). Mai sunt incluse povestiri de Maxim Gorki în traducerea lui I. E. Torouțiu și
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
mele”, „Drum” ș.a. Înființează în 1960 Asociația Enciclopedică Română, proiectând să alcătuiască o enciclopedie a exilului. Picturile, desenele și acuarelele lui au fost expuse în Franța, Germania și Mexic. Cu o structură de moralist, P. adună în primul său volum, Predici în pustiu (1960), o suită de eseuri despre dimensiunea morală a lucrurilor. Secvențele despre dragoste, muncă, singurătate, justiție, minciună etc. nu sunt ostentativ normative, ci par mai degrabă rememorări pentru sine însuși. Cu același titlu apare peste aproape un sfert
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
neputinței” și cenușa „idealului înfrânt”. E mult mai intens dorul de pământul natal, autorul încheind apoftegmatic: „O singură doină / și numai o vorbă / ne vine de-acolo și merge aici / și-o singură cale așază o țară în veci”. SCRIERI: Predici în pustiu, vol. I: Simplă învățătură, Ciudad de México, 1960; Cele șapte anotimpuri, Ciudad de México, 1961; Poezii, Madrid, 1974; Predici în pustiu. Inutilitatea omenirii, Ciudad de México, 1982; Caiet de aritmetică, Ciudad de México, 1984. Repere bibliografice: Vasile Posteuca
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
o vorbă / ne vine de-acolo și merge aici / și-o singură cale așază o țară în veci”. SCRIERI: Predici în pustiu, vol. I: Simplă învățătură, Ciudad de México, 1960; Cele șapte anotimpuri, Ciudad de México, 1961; Poezii, Madrid, 1974; Predici în pustiu. Inutilitatea omenirii, Ciudad de México, 1982; Caiet de aritmetică, Ciudad de México, 1984. Repere bibliografice: Vasile Posteuca, „Predici în pustiu” „America”, 1961, 55; Horia Stamatu, „Poezii”, „Limite”, 1976, 21; Dumitru Ichim, Aspațialitatea numărului temporal în poezia lui Nicolae
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
în pustiu, vol. I: Simplă învățătură, Ciudad de México, 1960; Cele șapte anotimpuri, Ciudad de México, 1961; Poezii, Madrid, 1974; Predici în pustiu. Inutilitatea omenirii, Ciudad de México, 1982; Caiet de aritmetică, Ciudad de México, 1984. Repere bibliografice: Vasile Posteuca, „Predici în pustiu” „America”, 1961, 55; Horia Stamatu, „Poezii”, „Limite”, 1976, 21; Dumitru Ichim, Aspațialitatea numărului temporal în poezia lui Nicolae Petra, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1984, 104; Virgil Ierunca, Moartea unui om, „Limite”, 1985, 12; Manolescu, Enciclopedia, 563-564. S.I.
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
și istoriei literaturii, cum ar fi Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește, românește și ungurește, fericirea simplă, în mijlocul naturii, oricând de preferat măririlor lumești. În fine, se intonează un cântec bahic și apoi
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
au început să ne tulbure ordinea consacrată. Familia nucleară tradițională nu mai poate fi restaurată decât cu riscul de a genera mult mai multe probleme decât ar rezolva. Tot astfel, terapiile centrate pe familie, lecțiile despre viața familială armonioasă sau predicile politicianiste despre restaurarea stabilității sociale prin promovarea armoniei de gen și a înțelegerii dintre sexe în cadrul familiei nucleare reconsolidate nu fac altceva decât să intensifice zgomotul discursiv sau să aducă alinări trecătoare. * Problemele familiei modernității noastre actuale trebuie identificate în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]