26,056 matches
-
creată în acest scop, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la finalizarea susținerii acestei probe de către toți candidații. (4) Pentru funcțiile publice prevăzute la art. 619 alin. (2) lit. a) din prezentul cod, comunicarea rezultatelor la testarea preliminară și la testarea avansată se face în același timp, prin e-mail și pe profilul individual al candidatului, precum și pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la secțiunea special creată în acest scop. Promovarea ambelor probe este necesară
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
necesară pentru a fi declarat admis la etapa de recrutare. Secţiunea a 8-a Soluționarea contestațiilor Articolul 47 În termen de cel mult 24 de ore de la data și ora publicării rezultatelor obținute la verificarea eligibilității candidaților, la testarea preliminară sau la testarea avansată, candidații nemulțumiți pot depune contestație, prin intermediul platformei informatice de concurs, sub sancțiunea decăderii din acest drept. Articolul 48 (1) În situația contestațiilor formulate față de rezultatul individual obținut la verificarea eligibilității candidaților, comisia de soluționare
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
contestațiilor care nu este de acord cu opinia majoritară formulează opinie separată, motivată, și o consemnează în secțiunea individuală disponibilă în platforma informatică de concurs. (3) În situația contestațiilor formulate de candidați față de rezultatul individual al probei de testare preliminară, precum și față de rezultatul individual al probei de testare avansată pentru funcțiile publice prevăzute la art. 40 alin. (2) lit. a) din prezenta anexă, comisia de soluționare a contestațiilor analizează baremul de corectare și răspunsurile înregistrate conform raportului prevăzut
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
de evaluare pentru funcțiile publice prevăzute la art. 40 alin. (2) lit. b) din prezenta anexă. Articolul 49 Comisia de soluționare a contestațiilor admite contestația modificând rezultatul la verificarea eligibilității candidaților, respectiv punctajul acordat de comisia de concurs la testarea preliminară sau la testarea avansată pentru funcțiile publice prevăzute la art. 40 alin. (2) lit. a) din prezenta anexă , în situația în care: a) candidatul îndeplinește condițiile pentru a participa la etapa de recrutare a proiectului-pilot, în situația contestațiilor formulate față
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
cu derularea și monitorizarea procesului de supraveghere audio-video în sala/sălile de concurs. (6) Înregistrarea probelor de concurs se realizează cu respectarea reglementărilor în domeniul protecției datelor cu caracter personal. (7) Pentru verificarea unei suspiciuni de fraudă pe durata derulării testării preliminare din cadrul etapei de recrutare a proiectului-pilot, respectiv a probelor suplimentare și a probei scrise din etapa de selecție a proiectului-pilot, membrii comisiei de concurs desemnați de președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru etapa de recrutare a proiectului-pilot, expertul/experții
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
la Laboratorul Național de Referință pentru Anemia Infecțioasă Ecvină din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București. ... 3. Laboratoarele de diagnostic își planifică recepția și introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 de ore pentru validarea reacției serului martor pozitiv, iar citirea finală și interpretarea rezultatelor să fie efectuate la 48 de ore, în conformitate cu prevederile Manualului Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, ultima ediție. ... Capitolul VI Confirmarea infecției cu
PROGRAM din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264396]
-
a pus viața în pericol. De asemenea, aceasta susține că ancheta nu a permis într-un termen scurt identificarea și pedepsirea persoanelor răspunzătoare de accidentul care a fost pe punctul de a-i provoca decesul. ... 9. Guvernul ridică două excepții preliminare. Pe de o parte, invocă neepuizarea căilor de atac interne, considerând că reclamanta ar fi trebuit să introducă o acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva societății. Pe de altă parte, susține că cererea este tardivă față de data pronunțării hotărârii
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264519]
-
Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Lazăr Popescu într-o cauză penală aflată în faza camerei preliminare, având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii prin care au fost respinse cererile și excepțiile inculpaților și s-a dispus începerea judecății. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
profesional superior al procurorului în situația în care acesta își desfășoară activitatea la o unitate de parchet inferioară gradului profesional, în acest sens fiind anexate hotărârile instanței supreme. Prin Încheierea nr. 363 din 16 iunie 2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, s-a dispus trimiterea în judecată a
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 259 alin. (1) și (2) din Codul penal. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație si Justiție, examinând cauza în limitele prevăzute de dispozițiile art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, a reținut că în cauză competența Înaltei Curți este atrasă, în conformitate cu
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
instanței supreme fiind atrasă de împrejurarea că inculpatul avea grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție [art. 40 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală]. Față de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a reținut competența Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea acestei cauze. Prin Încheierea nr. 466 din 10 noiembrie 2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a reținut
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
teza finală din Codul de procedură penală]. Față de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a reținut competența Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea acestei cauze. Prin Încheierea nr. 466 din 10 noiembrie 2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a reținut că, la momentul sesizării instanței, inculpatul A. și-a pierdut calitatea de procuror, acesta fiind eliberat din funcție prin Decretul nr. x/22.04.2019 al Președintelui României, publicat
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
cauzei, inculpatul avea gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, grad dobândit începând cu data de 29.04.2004 când a fost promovat în funcția de procuror inspector la această unitate de parchet. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Codul de procedură penală, atunci când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă acesta, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
serviciu, competența instanței supreme fiind atrasă de împrejurarea că inculpatul avea grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție [art. 40 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală]. Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a reținut competența Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cauzei. Sub aspectul competenței instanței, prin Încheierea nr. 908 din 25 noiembrie 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
finală din Codul de procedură penală]. Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a reținut competența Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cauzei. Sub aspectul competenței instanței, prin Încheierea nr. 908 din 25 noiembrie 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a constatat legala sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența după calitatea persoanei a instanței supreme de a judeca această cauză în primă instanță fiind atrasă
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul acordării gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numitului A, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - nivel central. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, în mod constant, dispozițiile art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost interpretate în sensul că stabilirea instanței competente după calitatea persoanei, în cazul procurorilor și judecătorilor, este determinată de gradul profesional al acestora
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
că stabilirea instanței competente după calitatea persoanei, în cazul procurorilor și judecătorilor, este determinată de gradul profesional al acestora, iar nu de parchetul sau instanța în cadrul cărora își desfășoară activitatea la un moment dat. De altfel, judecătorul de cameră preliminară a constatat că această chestiune a necompetenței instanței supreme de a judeca pricina în primă instanță a mai fost invocată cu prilejul judecării propunerii de arestare preventivă a inculpatului A., în această cauză excepția necompetenței Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părții civile, prin ordonanță motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanța de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părții civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-și efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunțării hotărârii definitive în dosarul penal (a se vedea
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
4) și (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Surdu Stănescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate, printre alții, și de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva unei încheieri prin care judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor neexcluse și a efectuării actelor de urmărire penală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că soluția legislativă criticată, care impune judecătorului de cameră preliminară să restituie cauza la parchet numai
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
încheieri prin care judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor neexcluse și a efectuării actelor de urmărire penală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că soluția legislativă criticată, care impune judecătorului de cameră preliminară să restituie cauza la parchet numai în situația excluderii tuturor probelor administrate în etapa urmăririi penale și, corelativ, obligația procedurală de a dispune începerea judecății pentru toate celelalte situații în care procurorul a înlăturat numai una sau mai multe dintre
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
de a dispune începerea judecății pentru toate celelalte situații în care procurorul a înlăturat numai una sau mai multe dintre probele administrate, precum și obligația de a exercita funcția de judecată după ce anterior, în calitate de judecător de cameră preliminară, a avut acces la o probă obținută printr-un mijloc de probă/procedeu probator nelegal administrat, nu este de natură să ofere garanții juridice suficiente pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție. Se face trimitere la
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
asigurarea dreptului la un proces echitabil și a prezumției de nevinovăție. Se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018. ... 6. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd obligația judecătorului de cameră preliminară de a exercita și funcția de judecată, fără a reglementa o excepție pentru situațiile în care judecătorul de cameră preliminară și-a putut forma opinia asupra cauzei întrucât a luat contact cu probele administrate în mod nelegal înainte de a
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
18 ianuarie 2018. ... 6. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd obligația judecătorului de cameră preliminară de a exercita și funcția de judecată, fără a reglementa o excepție pentru situațiile în care judecătorul de cameră preliminară și-a putut forma opinia asupra cauzei întrucât a luat contact cu probele administrate în mod nelegal înainte de a le elimina din dosar. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
luat contact cu probele administrate în mod nelegal înainte de a le elimina din dosar. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară exclude una dintre probele administrate pe parcursul urmăririi penale (chiar dacă aceasta este considerată esențială de către una dintre părți), după care dispune începerea judecății și exercită funcția de judecată în respectiva cauză, nu este de natură să aducă atingere
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) și (7) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: (3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: [...] b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; [...] ... (4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]