15,139 matches
-
de ocupațiile sale, acolo își ia mesele și își petrece vacanțele, acolo își are familia și cunoștințele, în calitate de trăitor își încearcă bucuriile și necazurile, preocupările și ambițiile, fie ele și științifice. "Acolo": de vreme ce nu are acces la tot ceea ce îl preocupă decât prin intuiție, adică printr-o modalitate fundamentală a subiectivității transcendentale. "În calitate de trăitor": în măsura în care această intuiție și, la modul general, toate experiențele sale nu "sunt" decât în virtutea faptului că le trăiește, pe fondul din el al esenței originare a vieții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este posibilă o astfel de contradicție? Purcede ea dintr-o simplă scăpare a omului de știință? Faptul că privirea științifică se îndreaptă asupra obiectului și asupra determinării sale categoriale, care este ea însăși un obiect, este oare motivul pentru care, nepreocupându-se de sine, ea își uită într-un anumit fel ființa proprie, înainte de a o nega? Însă, așa cum am văzut, negarea subiectivității vii, negare care determină actul proto-fondator al științei galileene și apare astfel drept condiția sa de posibilitate, este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
desemnează întâi de toate un scop, o intenție aflată în ek-staza unei viziuni, o considerare, aceea a ceva la care ne apucăm să medităm, să ne gândim, despre care emitem o judecată, pozitivă sau negativă, negativă în cazul care ne preocupă. A se întoarce împotriva vieții, în calitate de un anumit mod de viață, mai cu seamă cel care este modul de viață galilean, înseamnă că ceva se încearcă pe sine în așa fel încât suferă să fie ceea ce este, adică ceea ce se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe aceea a practicilor sale. CAPITOLUL V IDEOLOGIILE BARBARIEI Sub acest titlu: "ideologiile barbariei" este nimerit așadar să înțelegem toate gândirile care se trăiesc și se încearcă drept cunoaștere a ființei "reale" și "adevărate" în chiar acel moment în care, preocupându-se în mod exclusiv de ființa obiectivă, adică de ceea ce poate și trebuie să fie adus înaintea lor prin intermediul procedurilor lor, fac abstracție de viața care constituie totuși, ca subiectivitate absolută, singura ființă reală și adevărată a Individului transcendental care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
social, devotamentul, dragostea pentru copii, pentru dezmoșteniți etc. Răsturnarea valorilor își atinge desăvârșirea în ideologia politică, dezvăluind adevărata semnificație a acesteia: egalitarismul, lupta împotriva elitismului etc. Sindicaliștii SNI (Sindicatul Național al Institutorilor) sau SGEN (Sindicatele Generale ale Educației Naționale), creștin-democrații preocupați să fie în pas cu vremurile, toți cei care încetaseră să-și facă din efortul intelectual și din cultură un ideal, demagogi, nemulțumiți, leneși de tot felul și-au dat mâna și au dat mâna administrației și puterii politice, care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
specială a maternității. 3.2. Maternitatea și protecția ei socialătc "3.2. Maternitatea și protecția ei socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui. Faptul de a fi mamă exercitat de către femei are ca gen proxim parentitatea (starea de părinte) și, ca diferență specifică, paternitatea (asociată situației de a fi părinte, a bărbaților). Maternitatea poate fi privită și ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
controlului asupra cuiva, dominarea situațiilor de viață în care acesta se află, cele mai frecvente modalități sunt cele de influențare la nivel simbolic. Aceasta presupune modalități diverse, de la accentuarea unor stereotipuri (de pildă, femeile sunt sensibile, poartă de grijă, sunt preocupate de binele celorlalți) până la determinarea brutală a cuiva de a se conforma prescripțiilor sociale de rol: femeile trebuie să îngrijească de casă și de copii, datoria lor este să se dedice deplin confortului existențial al celorlalți componenți ai familiei. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
public fiind posibilă prin susținerea lor de către femei în plan privat. Toate acestea erau determinate, în principal, de faptul că exista o diviziune a muncii, astfel încât bărbații erau răspunzători de procurarea mijloacelor de subzistență pentru familia lor, iar femeile erau preocupate de nașterea, creșterea și educarea copiilor și de administrarea treburilor gospodărești. În această situație, femeile și copiii apăreau ca dependenți de tatăl familiei și, astfel, se consacra ordinea patriarhală. În cazul femeilor, se observă un adevărat paradox: acestea sunt capabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în cadrul teoriilor politice. Politicile publice (așa cum sunt cunoscute în România de azi) tind să concentreze atenția prioritar asupra spijinului copiilor și sunt configurate ca politici sociale prin care se oferă în mod concret doar modeste ajutoare financiare. Teoriile politice sunt preocupate prioritar de sfera publică. Atunci când sunt recunoscute, la diferențele dintre bărbați și femei se fac referiri de genul „privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243). La acestea ar trebui adăugate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deja În picioare, mai bău o gură de vin, se uită la necunoscuți În semn de scuză că lucrurile merseseră prea departe și făcu din cap un gest spre ușă, ca să nu paradească taverna lui Caridad Lebrijana, care părea sincer preocupată de starea mobilierului ei. — La dispoziția domniilor voastre. Ceilalți Își Încinseră și ei fiarele, și toți gătară să iasă În stradă, foarte interesați de mersul evenimentelor, Încercând să nu dea spatele unii altora, nu de alta, dar paza bună trece primejdia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vreun nepoftit care să Încurce lucrurile. Ba chiar, În cel mai rău caz, italianului putea să-i vină cheful să se Întoarcă fluierând tiruri-ta-ta, cu Întăriri, ca să-și termine treaba. Gândul acesta Îl făcu să arunce o privire preocupată drumeagului Întunecos din spatele lui. Trebuia s-o șteargă, neapărat. Cine v-a trimis? insistă englezul. Fără nici un răspuns, Alatriste se duse să-și ia capa și și-o aruncă strânsă pe un umăr, lăsându-și liberă mâna ce manevra spada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ați procedat cu noblețe nelăsând să fie asasinat ca un câine, banditește... Zice că În pofida primei dumneavoastră intenții, se consideră Îndatoratul domniei voastre și dorește să știți aceasta... Zice - și ajuns aici traducătorul șovăi un moment și schimbă o privire preocupată cu Guadalmedina Înainte de a continua - că mâine toată Europa va ști că fiul și moștenitorul regelui Iacob al Angliei se află la Madrid avându-l ca unică escortă și companie pe prietenul său marchizul de Buckingham... Și că, deși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
putu evalua mai exact situația și Înțelege de ce se afla acolo, viu și În stare să-și miște limba În gură pentru a articula sunete, și nu omorât ca un câine și aruncat pe un morman de gunoi. Ceea ce Îi preocupa Îndeosebi pe anchetatorii lui era ce anume povestise el și cui. Multe Întrebări se Învârteau În jurul rolului jucat de Guadalmedina În noaptea celor doi englezi și ținteau să scoată la lumină cum de fusese implicat contele și cât știa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mă stingheresc prea mult greutățile astea... Alatriste Își mută privirile de la unul la altul, suspicios. E adevărat că pot pleca așa, pur și simplu? — Ți-am zis doar. Mânia Domnului va ști unde să te găsească. — Mânia Domnului nu mă preocupă În noaptea asta. Pe când domniile voastre... Mascatul și dominicanul se ridicaseră În picioare. Noi am terminat, zise primul. Alatriste scrută fețele interlocutorilor lui. Candelabrul așternea peste ele, de dedesubt, umbre neliniștitoare. — Nu-mi vine a crede, spuse În sfârșit. După ce m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care continuă: ... Iar cei harnici acumulează energii în Xia Dantian, un centru energetic aflat sub ombilic. Iar energia aceasta acumulată în Xia Dantian chinezii o numesc kung fu, adică pe românește măiestrie... Ai înțeles? Nu mare lucru, dar altceva mă preocupă, articulă Bart, după câteva clipe de tăcere. De unde știi tu de qigong și cum crezi că aș putea să învăț eu așa ceva? Arm zâmbi binevoitor și nu șovăi cu răspunsul: În urma unui nefericit accident de mașină, am învățat să lucrez
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și o căsuță, un fel de cort indian, pe care îl pictase cu migală. Dorise ca fetele să aibă un loc de joacă și reușise din plin: vara, curtea din spatele vilei răsuna de glasurile copiilor, care zburdau veseli și foarte preocupați de jocurile lor. Arm purta niște pantaloni strâmți, puțin peste genunchi și o cămașă înnodată la mijloc. Lângă ea trebăluia serioasă Mădălina. Ca de fiecare dată când făcea treabă, sau când se juca, Mădălina își imita mama: își suflecase pantalonii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
după prăbușirea regimului fundamentalist... Am trăit niște experiențe interesante în patria de suflet a talibanilor, își aduse el aminte, poate că am să mă apuc cândva să scriu o carte despre asta... Doamne, îl întrerupse Arm, privind în altă parte, preocupată de cu totul altceva, cum nu ai înțeles tu că Irina ta nu vrea copii?... Bart tresări în mod vizibil, mirat de neașteptata remarcă, și improviză la repezeală o justificare: Spunea mereu că nu e momentul... La naiba!... Cum aș
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de visător și de poet. Arm rămase însă întinsă, cu mâinile sub cap, și când privirile lor se întâlniră, își zâmbiră. Atunci Bart rupse tăcerea care îi cuprinsese pe amândoi ca o vrajă, cu gândul la un lucru care îl preocupa de câtva timp și despre care nu găsise încă ocazia să discute cu ea pe îndelete: Arm, te-am auzit pomenind de mai multe ori de karma, glăsui el fără grabă. Să nu mi-o iei în nume de rău
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
creștin practicant, iar după căsătoria cu preaiubita Irina se depărtase total de cele sfinte. Ar fi putut spune că e chiar ateu, dar o curiozitate deosebită de a o înțelege pe femeia aceasta atât de frumoasă și totuși atât de preocupată de cele sfinte îl îndemnă să ducă mai departe dialogul. Desigur, simțea și o plăcere deosebită să o contrazică, Arm devenea întotdeauna foarte serioasă, preocupată să convingă, să vină cu argumente, și cum să nu-i placă să vadă fața
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în sufletul lui nu era foarte convins. Arm îi prinse mâna și i-o strânse: Repet: icoana este Biblie în imagini, Evanghelie în imagini... Icoanele ne folosesc la ce ne folosesc și bisericile: pot merge la biserică și să mă preocupe ce a făcut popa și ce a mai spus el pe la casa lui, tot așa cum pot merge ca să ascult slujba și să mă gândesc la Domnul... Vorbele lui Arm ar fi putut să-l convingă și pe Toma necredinciosul. Dar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cumpărată cu daruri, iar acum, cu adevărat, cadoul pentru ea trebuia să semnifice mult mai mult decât un simplu dar. Era un bărbat înalt, șaten spre blond. Frumos, afectuos și cumsecade, îl catalogaseră femeile care trecuseră prin viața lui. Foarte preocupat cu profesia lui de matematician, avusese totuși parte și de aventuri sentimentale, dar nici una dintre femeile care trecuseră prin viața lui nu reușise să-l convingă pentru ceva mai serios decât o relație pasageră. Unde găsea frumusețe, nu era moralitate
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
le-o explici fetelor, doar este scrisă de un matematician, pretextase ea, privindu-l drept în ochi și făcându-l să înțeleagă că știa de Beatrice a lui. Din acea clipă ceva se rupsese între ei. Arm era la fel de calmă, preocupată de fete și de problemele casei, dar orice încercare de a discuta pe tema Beatrice se lovea de un zid de gheață și de tăcere. Încercase de câteva ori să intre în atelier, să aibă o discuție sau o apropiere
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Tati m-a iubit foarte mult... Da, și tati te-a iubit foarte mult... Știi, chiar m-a impresionat și pe mine tandrețea asta a lui și cât s-a ocupat de tine, n-am văzut alt bărbat atât de preocupat de copilul lui... De Mădă nu se ocupă atâta... Ai dreptate, dar o iubește și pe ea, să știi. Doar că e foarte ocupat acuma... Tu ești feblețea lui, dar asta rămâne între noi. Cât despre fetița aceea, care e
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
idealist. Viziunii organiciste a lui Hobbes, după care funcția creează organul, antropologii i-au răspuns descriind societățile primitive fără stat. Acesta nu este deci un produs natural, ci unul cultural, ce corespunde unor societăți particulare. Iată de ce chestiunea statului a preocupat marile nume ale sociologiei. Emile Durkheim mai întîi, care se înscrie într-o perspectivă evoluționistă conform căreia accentuarea diviziunii muncii în societățile civilizate reclamă intervenția Statului. Cînd Statul este mai puternic se cheamă că individul este mai respectat, cu atît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebuie să fie profitabilă, mai bine zis rentabilă. În realitate, însă, acest lucru se întîmplă arareori și aceasta, în principal, datorită lipsei mediului concurențial și a responsabilității scăzute. Piețele întreprinderilor publice sunt, de fapt, pseudopiețe, excesiv reglementate și prea puțin preocupate de inovație. Recurgerea, accesul facil la finanțele publice, conduce la o slabă preocupare pentru rentabilitate. În plus, considerațiile și interesele politice produc imixtiuni contraproductive în activitatea întreprinderilor publice, producînd confuzie și frecvente contradicții. Comandamentele invocate ca paravan nu devin, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]