1,908 matches
-
boemă fără tată, fără mamă, fără un dumnezeu pe lume, nici stăpân, trăind unii dintre noi din slujbulițe mă runte, alții din expediente și mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar studioasă, dar sincer preocupată și, de aceea, neconducând la nimic În viață, ci cu singurul folos al unui liber și continuu exercițiu pe seama nu știu cui, al facultăților așa zise ale spiritului, atât de nesigure și de Înșelătoare și ale căror roade se văd, când se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În felul de mai sus câmpii și revenind la automobil: conducătorii lui atenți mai știu că fiecare auto mobil, din aceeași marcă și [același] tip, Își are „personalitatea“ sa proprie. De unde o are această personalitate? Nici fabricantul n-o știe, preocupat exclusiv de personalitatea „În serie“, dată lucrului „pe bandă“, tuturor mașinilor confecționate din piese-tip și „ca la moară“. și totuși, personalitatea de care vorbim - mică și perceptibilă numai conducătorului obișnuit al mașinii, sensibil și Îndrăgostit de ea - există și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care se ridică la cer. Din clipa aceea, Truman, prietenul lui Lazarus, devine și prietenul meu. Toți trei ne înțelegem de minune. Cu ei alături, mă simt mai în largul meu, mai în siguranță aici, în văzduh. Totuși, cel mai preocupat sunt, în continuare, nu de viața din văzduh, ci de cea de pe pământ. Tot timpul aproape mi-l petrec privind jos, spre orășelul meu, Serenite. Spre familia mea dragă, din care fusesem smuls atât de abrupt. După numai câteva zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Iași iar actualmente funcționează la Institutul de Geologie din București. În perioada 1950-1964 locuiește împreună cu familia în clădirea internatului liceului, după care se va stabili în locuința din str.Dorobantului nr. 17 din Rădăuți. Datorită calităților sale de bun organizator, preocupat permanent de ordine și disciplină, îmbinate armonios cu calitățile morale și profesionale a îndeplinit o lungă perioadă de timp funcția de director al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. În două perioade grele, pentru învățământul românesc, între 1949 - 1951 și 1956
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
de revenire completă. Acolo, la spitalul din Jianu, avusese nefericita ocazie să vadă degete amputate din cauza degerăturilor atât la mâini, cât și la picioare. Țuki și Bebi se uitau la noi speriați, cu milă și teamă, văzând-o pe mama preocupată doar de mâinile noastre și bolborosind rugăciuni în poloneză. Era o stare de tensiune și frică de care nu scăpam decât în momentul în care mama considera că am depășit momentul critic și că pericolul a trecut. Doamne, îți mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe sectoare într-o stare de echilibru îndoielnică, fiind convinși că fără ei țara asta s-ar duce naibii de râpă... În timp ce înotam cu mare greutate prin zăpada din pădurice, scoțând anevoios un picior după altul, având copăcelul pe umeri, preocupați doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de milițieni întrucât făcea legătura dintre sat și gostat -, doi dintre participanții la onomastica șefului de post se îndreptau spre sediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cânta imnuri religioase cu voce joasă, prin sălile de conferința golite de tipii scorțoși și borșiți în costume de 3000 de dolari bucata. Joaquim, șeful de echipă, dat cu gel în cap de parcă ar fi căzut în cuva cu gelatină, preocupat tot timpul de tunigul și elogiul mașinii sale, un Golf obosit. Am spus deseori rugăciunea Tatăl Nostru împreună cu Dona Maria fără îndoială o sfântă, o ocrotitoare a tuturor meseriilor umile din lume eu în limba română, ea în portugheză. Căutam
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
În plus, părea că amușinează aerul ca un câine de vânătoare, văzând lucruri pe care alții nu le văd. Poet. Avea chiar și un stilou în buzunarul de la piept, cu care lua note din când în când, jumătate curios, jumătate preocupat. Chiar dacă omul acela nu era Cărtărescu, prezența sa mi-a făcut în mod paradoxal bine, a personalizat spațiul acela supraîncărcat de omenire. El a fost my personal Cărtărescu pentru trei sferturi de oră. Îmi aduc aminte, din vremea când lucram
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
iar sistemul de deschidere al sas-ului dublu, așa cum se poartă în Canada din cauza frigului, este mai mereu în pană. O echipă de tehnicieni repară tot timpul ușa asta. Mi-am luat într-o bună zi un aer serios și preocupat și i-am întrebat cam cât costă mecanismul, cu tot cu montaj. Circa 6 000 de dolari canadieni. O mică precizare de final: până în acest moment, nu am zărit picior de handicapat și nici spiță de roată de scaun rulant prin zonă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Ralian, autoarea traducerii din limba engleză a primei versiuni (din cele trei) a romanului Amantul doamnei Chatterley. GEO VASILE, Adevărul literar și artistic, februarie 2002 „În ciuda hărniciei și a rigorii sale, doamna Ralian nu e deloc un șoarece de bibliotecă, preocupat exclusiv de cărți. E un om cald și entuziast, fără umbră de snobism sau infatuare, un interlocutor cu un nu știuce simpatic-juvenil, care îți transmite pur și simplu o stare de bine.“ ADRIANA BITTEL, România literară, mai 1999 „Antoaneta Ralian
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
marile bătălii de clasă, în lupta antifascistă, în revoluția de eliberare socială și națională a patriei, unde a participat cu fapta eroică și mintea cutezătoare la împlinirea idealurilor de secole ale poporului nostru, s-a afirmat plenar ca militant comunist preocupat să asigure țării un viitor luminos în pace și bunăstare. În procesul tumultuos al devenirii țării s-a format prodigioasa sa personalitate, impusă ca simbol al consecvenței revoluționare, al muncii creatoare de înaltă eficiență și al prețuirii tradițiilor poporului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o confesiune tolerată, și poate nici măcar atât, situația bisericii românilor era mai mult decât confuză. Clerului ortodox, Viena îi tot făcea promisiuni de ordin material în caz că se unește cu Biserica Catolică. Unii clerici români se arătau receptivi la propaganda catolică, preocupată mai mult să pună în lumină avantaje de ordin social, economic și politic - pe scurt, materiale - decât foloase spirituale. Atât curtea imperială cât și Biserica Catolică se pricepeau bine să facă o politică de atragere a românilor la catolicism, dovedind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un punct de fugă, care-i lipea pentru cîteva fracțiuni de secundă -, după care fiecare își continua drumul ca și cînd nu s-ar fi întîmplat nimic. Acum se puteau zări clar, în zona nealterată de scamă, fețele oamenilor - serioase, preocupate, impor tante. Strada se făcea din ce în ce mai mare, de parcă și-ar fi apropiat ochiul imens de celalalt ochi, mai mic și cu o scamă în el. Întreaga navă devenise minusculă, înghițită de oceanul agitat și multicolor. Se izbi de parbrizul unui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
targă cu rotile, tot cu masca de oxigen pe față, dar, desigur, fără penis. Cearșaful cu care fusese acoperit fîlfîia repede, în bătaia curentului. În plasticul convex al măștii de oxigen se oglindeau fețele angajaților de la serviciul de ambulanță - serioase, preocupate, dîrze, dar prelungite și distorsionate de unele muchii și tuburi care stricau ovalul perfect al măștii. Cu toate acestea, se putea vedea cum, în ciuda efortului, nici un mușchi de pe fețele lor nu se clintea. Targa cu John Wayne Bobbitt a fost
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
creatură; de l-aș putea afla, nici o trudă nu mi s-ar părea prea grea. Arată-mi Tu, Doamne, unde l-aș putea găsi și, chiar de-ar trebui să urmez un cățel ca să-l găsesc, aș face-o”. 24. Preocupat de aceste gânduri, se dezlănțuia adesea asupra lui ispita de a se arunca printr-o spărtură mare, ce se căsca în odaia sa, lângă locul unde se ruga. Dar dându-și seamacă sinuciderea este un păcat, începea iarăși să strige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Boghiceanu și mulți alții rămași necunoscuți. Odată cu instaurarea guvernului comunist condus de către dr. Petru Groza se începe purificarea aparatului de stat, solicitându-se informații despre profesori, dorindu-se reînnoirea personalului didactic, de a cărei atitudine politică și stare materială sunt preocupate noile autorități. În prim plan stau valorile sovietice, promovate prin consilierii educativi propuși ministrului educației, lupta de clasă și delațiunea. Opoziția elevilor s-a concretizat prin constituirea Grupului clandestin anticomunist, organizat de Valeriu C. Neștian, a cărui membri sunt arestați
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
științifice organizate la Universitate, la Institutul de Medicină și Farmacie, la Institutul Politehnic, la Filiala Academiei Române, la Asociația Oamenilor de Știință etc. O activitate deosebită a avut la Universitatea Cultural-științifică (Universitatea populară) din Cluj, condusă de prof. dr. doc. Crișan Mircioiu. Preocupat, în mod deosebit, de problemele limbii, semanticii și ale semioticii, în cadrul Universității Cultural-științifice a sustinut mai multe cursuri, conferințe și prelegeri din aceste domenii, precum: Scriitura și lectură de text, evenimente ale cunoașterii de domeniu (1982-1983); Caligrafie pe „așa citim
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Într-adevăr, peste cîteva minute, Brîndușa iese din lift, cu agenda și cîteva dosare în mîna stingă, în timp ce cu dreapta își aranjează din mers cîteva fire de păr, care i-au ieșit din pieptănătură. Are un mers cumpătat, de om preocupat intens de anumite probleme. Abia cînd ajunge lîngă ușa biroului său ridică privirea și mă observă. O salut, dar ea nu zice nimic. Deschide ușa și intră. Eu mai rămîn două clipe pe loc, apoi bat la ușă și intru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o bere -, Dinu confirmă în parte zvonul cum că în facultate l-a părăsit prietena, care s-a căsătorit cu un profesor universitar. Poate că e adevărat. De la început, de cînd a venit în combinat, Dinu e închis în el, preocupat mereu de problemele inginerești; merge singur la film sau la teatru, unde îl întîlnesc de foarte multe ori. Ei, îl întreabă domnul Florea pe Dinu, ce părere ți-a lăsat individul? Numai un imbecil se poate lăuda, și-ncă față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am dreptate, cînd ceilalți tac?!... Ce bine-ar fi să am... replică pentru cîte frunți plecate stau acum !... Chiar și tînărul inginer bătăios, cel care voia să meargă pînă în pînzele albe, stă cu fruntea plecată, cu privirea în agendă, preocupat intens de niște cifre notate acolo. Primind postul de șef de secție, salariul lui s-a mărit imediat cu cel puțin cîteva sute de lei, ca apoi să înceapă să crească încet și sigur, pînă pe la vreo patru mii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cum poți să mă lași fără povestirea toată a celor ce s’a întâmplat? Închipue-ți că nu am putut să prind [la telefon], nici să găsesc pe Reinert; nu știu de ce, dar aș vrea să vorbesc cu el. - Mă frământ preocupată și turbure. Asta sunt: turbure, închircită în mine ca într’o pivniță fără soare, fără umbră, fără ferestre... Tu nu te supăra pe mine din pricina acestei tristeți nostalgice. Fii bună cu tine; apără-te, ferește-te; aibi grije de tine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
glumă. Râde scurt. Dar... iată-te. Ți se potrivește. Nu „lucrez într-un magazin“! îmi vine să strig furioasă. Sunt consilier personal de shopping! E o profesie adevărată! Ajut oamenii! Și, mai ești cu Luke? Îmi aruncă o privire fals preocupată. Ce mai face, a reușit să-și repună firma pe linia de plutire? Știu că a trecut printr-o perioadă destul de nasoală. Nu-mi vine să cred cum poate să fie fata asta. Ea e cea care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ușa era deschisă. Nu ești la serviciu? — Mi-am luat zi liberă. — A. Ia o felie de toast cu scoțișoară și mușcă din ea. Și zi, ce face pacientul? — Foarte amuzant. — Serios acuma. Preț de o clipă, Danny pare sincer preocupat și simt că mă mai înmoi. A ieșit din starea aia? Nu prea, recunosc, și văd în ochii lui o licărire de interes. — Mai are haine de dat? — Nu! zic indignată. Nu mai are nimic de dat. Și nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oraș a evreilor din conducerea comunității și a fruntașilor vieții economice, de care depindea organizarea și îndeplinirea obligației de a subscrie la Împrumutul Reîntregirii. În răspunsul Prefecturii se preciza că problema nu intră în competența autorităților județene. În aceste condiții, preocupat să îndeplinească obligațiile privind subscrierea la Împrumutul reîntregirii, președintele girant al Comunității evreilor din Dorohoi, Pincu Polak, solicită intervenția Federației la autoritățile competente”, pentru readucerea în Dorohoi a evreilor „indispensabili pentru realizarea împrumutului în cele mai bune condiții. La sfârșitul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu gîndul la modul cum vor utilza greșelile depistate. Din tot ceea ce citesc, adună „muniție” pentru campaniile prezente și viitoare. Mihai Drăgan n-a scăpat nici el de acest blestem. în general, nu putea să iasă din figura omului serios, preocupat, unidirecțional. Sesiza ușor comicul din diverse situații și afirmații, nu-i ocolea pe glumeți, era uneori tare în ironii, „pișca”, urzica, înțepa, avea acuitate, dar n-avea jovialitate. Putea să surîdă, nu și să rîdă. în două decenii de relații
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]