3,420 matches
-
ofensiv și dubios. Și Încă tot nu sînt convins că scopul anchetei solicitate n-a fost simulat tocmai pentru a tăinui ascunzișul LUI. Dar cumnatul dispărutului a murit. El a fost cel care mi-a Încețoșat vederea, cel care a presărat sămînța Îndoielii precum polenul purtat de vînt. Norii de pe cer au fost Împrăștiați de un vînt puternic pentru o clipă și după atîta vreme, soarele radia din nou printre fisurile create În nori. Și acum Încercam să privesc din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Întoarcerii mele. Mă dezumflasem ca o minge din cauciuc din care ai scos aerul. Poate și pentru că acum goneam cu soarele În spate... De data aceasta bolta cerească, și nu drumul, se deschidea nemărginită În fața ochilor mei. Pete de nori presărau cerul, pe alocuri și cu toate acestea, albastrul Își croia drum printre ei precum o pînză lipită cu clei. Poate era doar o iluzie, dar pe pînza din fața mea se adunaseră tot mai mulți nori și cerul se Întunecase. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Asociația suportă toate cheltuielile, de parcă ei ar fi rudele apropiate, nu eu... Hainele de doliu le-am Închiriat... — Îți vin bine. Poate ți se pare ciudat că-ți spun, dar negrul te prinde. O pantă abruptă traversa colina dinspre sud presărată cu case... Un șir lung de trepte din piatră... de ambele părți, bambuși pitici bătrîni... linia adînc crestată a cefei ei pe cînd cobora... — Ai Încercat să afli din ce pricină și În ce condiții s-a abătut nenorocirea asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pete de grăsime pe la guler și mîneci. Da, Îmi amintesc... o purta de multă vreme. Era bun mecanic și deseori În loc de salopetă purta pelerina cînd lucra pe sub mașini. I-am cerut brusc taximetristului să oprească. Oraș Întunecat, cu străzi largi presărate cu lumini... LÎngă un reflector fusese aprins becul roșu ce indica muncă de noapte la un canal și o mulțime de căști fosforescente repetau la infinit aceeași mișcare anostă. — Hai, coboară și răcorește-te! Cred că știi de ce. — De unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
optică sau chiar de convingeri. De aceea, mărturia unor participanți direcți la evenimente rămâne un element prețios. Serile la o stațiune cu ape termale sunt lungi, dar discuțiile sunt și mai lungi și, în cazul unor persoane de aceeași profesie, presărate cu multe amintiri personale; așa că ambasadorul Andrei a aflat de prezența mea la întâlnirea cu N. N. Kuznetov din martie 1968, iar eu, de faptul că prietenul și colegul meu, pe atunci director al protocolului, făcuse parte din delegația română la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu sănii la încărcat. În apropiere, ciobanii luminau locul în jurul perdelelor în care stăteau grămădite oile. Până în fundul zării se întindea o pânză albă, nepătată. Din senin, uneori cobora ca o fumegare, se apropia, ș-un convoi lung de corbi presăra puncte negre mișcătoare pe lumina omătului. Cu două zile înainte de Sfântul Neculai, la amiază zurgălăi argintii se auziră de la coșerele din deal sunând dulce cătră vale. Și-ndată, ca fulgerul, se răspândi zvon că sosește boierul Avrămeanu. Bordeienii izvorâră ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gros de brad răsturnat. Se suise acolo și stătea gata să sară asupra dușmanului. Doctorul și făcuse gestul ca să ia arma la umăr; dar apoi amândoi oamenii își eliberară piepturile de răsufletul comprimat, băgând de samă că blana ursului era presărată de argint de brumă. Fiara pierise încă din ajun, ghemuită acolo. I s-a părut lui Culi - ori într-adevăr s-a simțit luminat? S-a grăbit să se ducă la urs, căutându-i pușcătura; a luat de la un brădui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu nimerisem acolo ca să înșir undițile pe marginea luntrii, ci ca să mă ardă și să mă curețe de iarnă soarele biruitor. Mi-am trezit luntrașul turtucăian, care dormita cu fruntea pe genunchi, și am pornit domol, prin florile de lumină presărate de sălcii pe luciul lacului. Îmi strânsesem sculele. Nu mai aveam nici putere, nici dorință să prind cu vechile viclenii crapii Dunării. Mă simțeam însă atras de ascunzișurile necontenit înoite, în cotloanele și printre ostroavele apei. Cu mult înainte de asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
apoi treceam și luam un Pack Your Bags dintr-un teanc, un Light up Your Life din următorul și un Iron Out The Kinks din al treilea, le dădeam drumul în plicul capitonat, culegeam o mână de steluțe argintii, le presăram deasupra, lipeam plicul, îl aruncam în colț și o luam de la capăt. Mi-am creat un fel de ritm. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de Comunitatea Credincioșilor, îndoiala care face să crape zidurile și chiar temeliile Granadei? Pe măsură ce tata vorbea, tonul lui se făcea în chip simțitor mai puțin vesel, gesturile mai puțin ample și mai puțin dezordonate, iar vorbele îi erau mai puțin presărate cu astaghfirullah. — Când cheltuiți fără rușine și fără nici o reținere doar pentru plăcerea voastră sume de bani care ar fi potolit foamea a mii de săraci și ar fi readus zâmbetul pe buzele a mii de orfani? Când vă purtați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înaltă și masivă, crenelată cu nenumărate merloane ascuțite și amenințătoare. O monedă strecurată în palma vameșului ne-a lăsat să trecem pe sub o poartă. Eram în interiorul zidurilor. — Privește, insista Mohamed. Jur-împrejurul orașului Fès se înșiruiau cât vezi cu ochii dealuri presărate cu nenumărate case din cărămidă și din piatră, adesea împodobite, la fel ca la Granada, cu plăci de faianță. — Acolo, pe câmpia străbătută de ued1, este inima orașului. La stânga, malul Andaluzilor, întemeiat cu secole în urmă de pribegi din Córdoba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
crescuți de către preoții templului. Acesta a fost distrus, la fel ca și întreg orașul, cu prilejul cuceririi musulmane; dar numele a supraviețuit, unic martor al acelor vremi de ignoranță. Două zile mai târziu, am trecut pe lângă un sat de munte presărat cu vestigii străvechi. Este numit „Cele o Sută de Puțuri“, pentru că în preajmă se găsesc puțuri de o asemenea adâncime că parcă ar fi niște grote. Se povestește că unul dintre ele are mai multe etaje, având în interior săli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
scrisorilor. La curtea din Tombuctu, ritualul este precis și somptuos. Când un ambasador obține o întrevedere cu stăpânul orașului, trebuie să îngenuncheze în fața lui, cu chipul atingând podeaua, să adune cu mâna un pic de țărână și să și-o presare pe cap și pe umeri. Supușii principelui trebuie să facă la fel, dar numai atunci când i se adresează acestuia pentru prima oară; pentru întrevederile următoare ceremonialul se simplifică. Palatul nu e mare, dar aspectul lui este foarte armonios; a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ce are legătură cu hrana, activitate deosebit de bănoasă, căci locuitorii cetății se hrănesc bine: cerealele și vitele se găsesc din belșug, iar consumul de lapte și de unt este considerabil. Doar sarea este un produs rar și, în loc s-o presare peste alimente, locuitorii țin în mâini câte o bucată pe care o ling la răstimpuri, între două înghițituri. Orășenii sunt adesea bogați, mai ales negustorii, extrem de numeroși la Tombuctu. Principele îi tratează cu considerație, chiar dacă nu sunt din țara sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Slujbașii de rang înalt purtau cu toții eșarfe din mătase galbenă, iar la ferestrele străzilor străbătute de cortegiu atârnau țesături de aceeași culoare, în semn de bucurie. Cadiii cei mari își împodobiseră porțile cu muselină țesută cu fir de aur și presărată cu boabe de chihlimbar, iar chimvalele răsunau în citadelă. Interdicția privitoare la ora stingerii fiind ridicată, muzica și cântecele răsunară la asfințitul soarelui în toate colțurile orașului. Apoi, când coborî cu adevărat noaptea, focuri de artificii izbucniră la malul apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ajutat de fată. Curăță rănile cu vin amestecat cu ulei - primul pentru prevenirea infectării, iar al doilea, pentru ca pielea rănită să nu se usuce. Folosi multe dintre instrumentele sale de chirurg pentru remedierea rănilor făcute de armele ascuțite. Pe răni presără pulbere de semințe de papirus - un remediu excelent, ce ajuta cicatrizarea - și smirnă, zeamă de verigar și rășină de fistic. Fața îi era scăldată în sudoare, din cauza luptei îndârjite pe care o dădea împotriva morții. Nu se iviseră încă zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că hoțul ăla și-a însușit banii publici - nu degeaba a pus Galba să fie judecat pentru delapidare. E atât de avid de bani, încât se lasă cumpărat de oricine. Are suflet de trădător. — Dar să nu uităm - spuse cocoșatul presărând coriandru și piper pe sturzi -, să nu uităm că în toamnă, când Galba a intrat în Roma ca împărat... Știți câte prevestiri funeste au fost? Augurii au vrut să suspende sărbătorile, pentru că ziua s-a anunțat nefastă. S-a dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bucătarului-șef, care de obicei nu-l învrednicea cu vreo privire. Eram la Roma când poporul a dărâmat statuile Poppei, pe care le ridicase Nero, ca să-și demonstreze solidaritatea față de Octavia... Eram acolo! Poporul știe ce face! — Și Sporus? - cocoșatul presăra sare pe sturzi. Sporus, băiatul pe care Nero l-a castrat ca să-l prefacă în femeie? Nero îl adora, am auzit cu urechile mele ce cuvinte dulci îi șoptea... Ba chiar îi spunea Poppaea. Acum, că Nero a murit, Sporus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
fire de rozmarin. Guvernatorul mă așteaptă. I-am promis că-i voi duce mâncarea asta. Atunci du-te, porunci bucătarul-șef, care nu reușise să vadă ce condimente folosise Listarius. Le scosese dintr-un săculeț legat la brâu și le presărase peste opera lui de artă. 6 — Trebuie să guști imediat - Listarius așeză tava în fața lui Vitellius. Înainte e bine să-ți clăteși gura cu asta, îi spuse, oferindu-i o cupă. Vitellius își scosese tunica de lână și, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să se întoarcă la Ludi, fie și numai pentru a-l antrena pe Valerius. Muzica se opri. Cei care se antrenaseră la korykos săriră în piscină. Alții, care rămăseseră pe mal, începură să-și ungă trupurile cu ulei și să presare pe mâini un praf fin, konis, necesar pentru o priză bună. Când flautele și anciile începură să răsune din nou, atleții își reluară antrenamentul. Și totuși... Antonius îl ajunse din urmă pe Proculus. — Și totuși, ai fost cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dăduseră luptele, cu patruzeci de zile în urmă. În păduri, pe câmpuri și pe drum încă se mai zăreau mâini și picioare tăiate, leșuri putrezite a căror duhoare se simțea de la multe mile. Nimeni nu îngropase morții. În schimb, cremonezii presăraseră petale de trandafiri și frunze de laur pe drumurile ce duceau în oraș. Vitellius coborî de pe cal și merse printre trupurile putrezite, urmat de Caecina și Valens, care îi explicau momentele cele mai memorabile ale bătăliei. Porunci să se aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
avea să moară cu pumnalul înfipt în inimă... Și dacă fratele său avea să fie omorât de ucigașii plătiți de Vitellius, iar armata lui avea să fie înfrântă de soldații vitellieni care împânzeau orașul? Privi nisipul, pe care câteva dansatoare presărau petale de trandafiri și unde, peste puțină vreme, el, secutor-ul Valerius, avea să-și verse sângele. Se ghemui, așteptând finalul ceremoniei preliminare, al cărei fast i se părea grotesc. Își simțea nervii întinși din cauza așteptării, nu a fricii. Câteva ajutoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
câteva zile de sărbătoare erau împrăștiate pe podea, pe paturi și pe scaune. Zărea volane de mătase de păun și încrețituri din satin rozaliu, fâșii de material și sari-uri în toate culorile imaginabile. Materiale străbătute de fire de aur, presărate cu paiete și bucățele de sticlă, cu papagali brodați și flori de lotus. Erau forme de mango colorate în nuanța prunei și a chihlimbarului luminos. Erau catifele întunecate și pasteluri lăptoase, pătate cu cea mai vagă nuanță de roz-trandafiriu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de copac. Storsese cleiul lipicios din arbuști, tăiase tulpini ca să curgă sava ca laptele și să se picteze cu albul ei pe picioare. Scuturase stamine încărcate cu polen ca să-și verse povara galbenă și bogată pe degetele sale și-și presărase această bogăție pe pleoape... Mintea îi reveni la evenimentele acelei după-amiezi. 20 Acesta era atmosfera încărcată ce-l întâmpinase la sosire pe noul Colector Districtual, când, în cele din urmă, expresul cel mult-așteptat de la Delhi sosi. Imediat ce coborî din tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să faci bani cu lopata. E vorba de o supraapreciere. Să faci bani cu grămada e o bagatelă. Ia fii tu puțin atent. Am coborât scările și am ieșit pe stradă. Deasupra, totul strălucea cu limpezime de ocean: norii fuseseră presărați pe netezimea cerului albastru de o mână cu adevărat ageră și sigură. Ce talent. Îmi place atât de mult cerul și adesea m-am întrebat unde aș fi fără el. Știu: aș fi în Anglia, acolo unde nu avem așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]