2,532 matches
-
bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În partea de sud a altarului se află un diaconic-veșmântar. În anul 1854 s-a realizat un amvon frumos sculptat cu cheltuiala vornicesei Profira Crăstescu. Biserica a fost pictată în perioada 1869-1870 de schimonahul Vladimir
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
moaște ale Sf. Nicolae și ale Cuvioșilor Mucenici din Mănăstirea "Sf. Sava". Ulterior, turlele de lemn au fost reconstruite din zidărie. Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu o turlă clopotniță deasupra pridvorului. Edificiul nu este pictat nici în interior și nici în exterior. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă în stil baroc și pictată în stil neoclasic de schimonahul Vladimir Machedon. Biserica are abside semicirculare și trei turle octogonale în
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
o parte întinzându-se și sub pământ. Din această pivniță pornește un tunel cu înălțimea de 180 cm. și lățimea de 70 cm., pe care nu l-am putut explora. Parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri și un pridvor acoperit, susținut de stâlpi din lemn și arcade. Pereții clădirii sunt din cărămidă tencuită (interiorul pivniței netencuit). În aripa stângă, pereții sunt căptușiți la exterior, cu piatră cioplită. Grosimea pereților la parter este de 45 cm., iar la pivniță de
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
această sfântă și dumnezeiască mănăstire..., rezultă în consecință că inițial a fost o mănăstire și abia ulterior a devenit biserică de mir a cartierului Arioneștii Noi. De plan triconc, cu trei abside (poligonale la exterior, circulare în interior), pronaos rectangular, pridvor deschis și acoperiș originar din șindrilă. Primordial monumentul a fost pictat în frescă. În 1888 fresca inițială a fost acoperită de pictura în ulei executată de Gheorghe Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887) și
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
-se un portic disproporționat din beton și niște scări care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente specifice două turnulețe dreptunghiulare mici care încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se spune: Biserica cea veche, se numea HAGIU, a fost făcută de un Misail Monahu, fost logofăt de taină. Apoi dărâmându-se, s-au construit această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, tot cu același nume după cum se
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
19 ianuarie 1861, i s-a acordat o pensie și a fost chemat să locuiască în Iași. A murit la Mănăstirea Slatina, la 21 mai 1861, iar rămășițele sale pământești au fost aduse și așezate într-un mormânt săpat în pridvorul mic din biserica voievodală a Mănăstirii Neamț. De ceremonia înhumării sale s-a ocupat locotenentul de mitropolit Chesarie Resmeriță "Sinadon". Lespedea sa de mormânt a fost înlocuită mai târziu, în 1886, pentru că în mormântul său a fost îngropat și nepotul
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
fost efectuată și ultima pictură. Din patrimoniul originar au mai rămas doar ușile împărătești. Biserica a fost acoperită inițial cu șindrilă, dar prin contribuția credincioșilor, între anii 1956-1958 a fost acoperită cu tablă. În anul 1968 s-a construit un pridvor de cărămidă, cu acoperiș din tablă, fiind introdus și curentul electric. De atunci s-au mai realizat câteva reparații, subzidiri, s-a construit gardul care împrejmuiește terenul pe care se află biserica, podețul și treptele drumului spre biserică, dar și
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
asupra locuitorilor Sienei. În 1443, Uccello participa din nou la lucrările de decorare a Catedralei din Florența. Proiectează vitralii și pictează fresce în jurul cadranului orologiului, care va fi instalat deasupra intrării principale. Din această epoca datează și frescele ce decorează pridvorul bisericii "Sân Miniato al Monte". Din păcate, în secolul al XVII-lea au fost acoperite cu tencuiala și în prezent - dupa restaurare - sunt într-o stare foarte proastă. De la începutul anilor patruzeci, Uccello conlucrează strâns cu sculptorul Donatello. În 1445
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
prim preot pe Grigorie - care pentru ridicarea bisericii ""au dat osteneală mai multă decît toți"" - sosit împreună cu 17 familii din Ardeal. Inițial - până la construirea bisericii - serviciul religios se făcea într-una dintre case. Este menționat și unal doilea preot Iacov. Pridvorul și clopotnița - conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891 - au fost adăugate odată cu operațiunile de renovare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă pe trei rânduri, iar pe părțile laterale se află un lanț de linii
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție au fost conduse de meșterul Simion Ciocârlan. Biserica a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului. În secolul al XIX-lea, s-au efectuat unele modificări, fiind construit un pridvor deschis din zidărie de piatră, deasupra căruia se ridică un turn-clopotniță. Ulterior, pereții interiori și exteriori au fost tencuiți, iar învelitoarea din șindrilă a fost înlocuită cu unul din tablă. În anul 1934 a fost construit un turn clopotniță din
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care formează
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 de metri, lățime de 5,50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă. Iconostasul, sculptat în lemn de tei în 1814, este o veritabilă operă de artă, ca și multe dintre icoanele de lemn care împodobesc bisericuța în interior. Icoana Maicii Domnului, de care este legată existența acestui așezământ monahal
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră. Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
la 20 km de orașul Siret. Biserica veche de lemn din Costișa a fost construită în jurul anului 1877 și se află astăzi în cimitirul satului. În decursul timpului, biserica a fost reparată în mai multe rânduri. A fost construit un pridvor larg pe latura sudică. Pereții exteriori ai lăcașului de cult au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea gri. Învelitoarea inițială din șindrilă a fost înclocuită cu una din tablă zincată. În anul 1973 biserica a fost dotată cu un
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în arc de cerc în partea de sud a
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]