6,020 matches
-
Luban-ului, unde da ramuri; este identic cu Copacul biblic al Cunoașterii Binelui și Răului. 207 (VII, 344) nimicirea Șinei (Self annihilation) Concept care va deveni central în poemele Milton și Jerusalem. Calea sigură spre mîntuire este, altfel spus, eliminarea păcatului primordial al mîndriei. "Nimicirea de sine" (self-annihilation) despre care vorbește și Albion ("O, sînt nimic, și în nimic trebuie iarăși să mă-ntorc", Vala, III, 64) nu este, așadar, o sinucidere. Este vorba mai degrabă de depășirea de sine, de transcenderea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake, si probabil cea mai energică și mai uimitoare creație din întreaga literatura de expresie engleză. Blake nu a mai atins nicăieri degajarea unei astfel de puteri creative, așa cum a făcut-o în acest capitol, care reprezintă mitul cel mai primordial al lui Blake, cea mai vitală dintre proiecțiile sale ale dorinței imaginative (Harold Bloom, Blake's Apocalypse, p. 291). De altfel, Harold Bloom califica întregul poem Vala ca fiind un "poem magnific" ("magnificent poem"), înzestrat cu "mituri gigantice și semnificative
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
el este esențial desprins de natură (idealul nu poate fi găsit în natură). Mai mult, el este cadrul (ne-natural) în care se formează personalitățile individuale, deși, pe de altă parte, el nu ar avea temei în lipsa acestora. Idealul are, primordial, sensul unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
diferitelor meserii. Dar el este și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește îndreptățirea existențială numai în exercițiul acestei activități. Constituția naturală a tipului este condiționată de funcțiunea lui culturală; finalitatea se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poziția lui C. Rădulescu-Motru însuși. Astfel, Corina Hrișcă semnalează două inconveniente ale energetismului care l-au determinat pe filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la ordinea sufletească. De asemenea, trebuie avută în fața noastră doctrina energetismului ca atare, pentru a vedea în ce măsură aceasta a influențat filosofia personalist energetică a lui C. Rădulescu-Motru. Aflăm în Știință și energie că fenomenele naturii se reduc la o realitate primordială: energia; că ele sunt "verigile unui lanț uniform, acela al vecinicei transformări de energie"263. Ideea aceasta va fi prezentă, invariabil, în întreaga operă filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. În fond, el va formula în aceeași termeni specificul naturii în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pornește de la faptele pe care le procură experiența și că prin ea dezvăluie liniile de evoluție către un centru, către un "ideal central". Această luare de poziție poate anula fundamentele concepției energetiste, întrucât energia pare a nu mai fi realitatea primordială: "ideea că varietatea lumii poate să derive dintr-o materie unică și omogenă este irealizabilă pentru gândire, fără a mai socoti imposibilitatea sa fizică, imposibilitate care exclude a priori ipoteza adoptată"277. Lumea este Unu, socotește și W. Ostwald, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tablou? Energia rămâne, desigur, realitatea unică, distribuită însă lucrurilor aflate în ordinea nedesăvârșită a imperativului energetic, într-o lume imperfectă, dar care evoluează spre perfecțiune. Este interzis aici doar faptul ca atare al socotirii energiei în felul unei "substanțe unice", primordiale, care ar avea o existență autarhică totuși, strict "fizică", adică naturală și în sine din care s-ar desprinde toate cele ce există; adică este interzisă conceperea principiului în termenii în care este conceput orice lucru și, de asemenea, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a omului în arhitectura lumii vine, în energetismul lui Ostwald, din pendularea între energie ca realitate primordială și energie ca "ideal central". Oricum, omul rămâne o realitate secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se "naturalizează"; când ea apare ca "ideal central", omul tinde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vine, în energetismul lui Ostwald, din pendularea între energie ca realitate primordială și energie ca "ideal central". Oricum, omul rămâne o realitate secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se "naturalizează"; când ea apare ca "ideal central", omul tinde către propria sa "idealizare". Modelul explicativ al energetismului este monismul naturalist (în fond, energetist); al personalismului energetic este monismul filosofic. Prin urmare, între aceste două formule filosofice există o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care nu oferă rezultate verificabile (față de dialectică, de exemplu) sunt categorice și constante. Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca realitate primordială, dar în care personalitatea nu apare decât ca o formă de energie și nimic mai mult. C. Rădulescu-Motru folosește și el modelul monist. Dar este vorba, în cazul lui, cum am afirmat mai sus, despre un monism personalist energetic (exceptând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate. Dinu Kivu ("Contemporanul", 5 martie 1982) Teatrul Național din Iași la București [...] Cele două cupluri, două familii, din Calul verde, lucrare aparținînd lui Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
calificare, utile și valoroase, întruchipate în forța de muncă, rezultând dintr un proces de educație și de pregătire profesională. Dintre toți factorii de producție folosiți ca resurse în activitatea de obținere a bunurilor și serviciilor, capitalul uman, resursele umane sunt primordiale pentru atingerea obiectivelor oricărei organizații și, în consecință, trebuie să se bucure de o atenție deosebită. O serie de caracteristici ale resurselor umane susțin această afirmație. Astfel (Russu, C., Gheorghe, I., 2004): Resursele umane constituie principala resursă actuală și de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
înlocuirea mai largă a activităților manuale și a unor funcții intelectuale prin automatizarea, robotizarea și informatizarea producției, procese cu influență directă asupra productivității muncii, rolul resursei umane în activitatea economică sporește. Toate caracteristicile menționate evidențiază rolul deosebit de important și locul primordial, de resursă strategică pe care resursele umane îl ocupă în cadrul organizației. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, concurând într-un mediu aflat în permanentă schimbare, dificultățile tot mai mari cu care se confruntă organizațiile, dar mai ales succesul lor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și conveniențe (că așa se cade, că face bine)? Cu siguranță nu. Acestea nu sunt forme ale iubirii, pentru că e afectată firea lucrurilor. Iubirea este aducătoare de evidență și naturalitate, de firesc și libertate. Iubirea instaurează o ontologie autentică, ingenuă, primordială, evidentă și chiar crudă. Ea face să apară ceea ce realul nu permite, nefiind pregătit și rămânând opac. Iubirea este deasupra oricărei forme de existență. Ea este Înainte și după ea. Înainte de a apărea ceva, a existat Iubirea. Dacă iubire nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Din punctul de vedere al puterii evocatoare, căminul conduce direct la familie, la familial și la familiar. Este casa mea sau a ta, este acasă, masă, comuniune, punere laolaltă, spațiu de gânduri, visuri și simțire. Înainte de toate, e cochilia sufletească primordială: mamă, tată, copii, bunici, moși, mătuși, prieteni. E rădăcină, filiație, amintire, proiecție, e loc al Întâlnirii dintre cei care au fost și cei ce sunt, un loc al joncțiunii trecutului cu prezentul, spațiul În care te manifești prin primul gângurit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și în cadrul unor reuniuni internaționale. România este în poziția de a da un semnal pozitiv, este datoare și are nevoie să procedeze într-un asemenea mod, pentru a construi cu Rusia raporturi prietenești, cordiale. Pentru realizarea acestor scopuri, de importanță primordială pentru România, este necesară, în mod obligatoriu, înțelegerea din partea forurilor care conduc țara, a Parlamentului, a partidelor politice, a tuturor instituțiilor românești, că trebuie să se contribuie la crearea unei baze noi, corecte și în relațiile cu Federația Rusă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
răspunde pozitiv la propunerile României. Deci, toate aceste măsuri trebuie pregătite de specialiști, cu răbdare, înțelepciune și profesionalism, cuprinse într-un material închegat, programatic, convenit cu partea rusă și pus în practică cu perseverență de către ambele țări. Condiția principală și primordială o constituie decizia politică privind normalizarea relațiilor româno-ruse, care se poate realiza numai cu contribuția ambelor state. 5. În domeniul politico-militar, Comandantul Statului Major General al Rusiei, Iurii Baluevskii, a reafirmat, într-un interviu, avertismentul la care Rusia este gata
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nevoia de opoziție și diversitate. Drepturile economice și sociale, plusuri ale sistemului social, nu erau suficiente pentru o viață democratică autentică. Proprietatea privată, profitul, principiile pieței în general, creau condiții pentru dezvoltarea lumii occidentale. La polul opus, proprietatea colectivă, rolul primordial al statului făceau mai echitabilă redistribuirea produsului social. Planificarea, însă, îngrădea inițiativa agenților economici, carențele de ordin calitativ ale economiei de comandă erau evidente și se manifestau în toate domeniile. În privința domeniului militar, era clară competiția acerbă, îndeosebi între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-au desfășurat într-un grup de lucru al Comitetului, sub conducerea șefului delegației argentiniene, ambasadorul Carlos Ortiz de Rozas, un eminent diplomat cu multă experiență. Am lucrat la el mai bine de două luni. România a avut un rol primordial, de impulsionare a negocierilor, prin oferirea primului proiect de regulament pe baza căruia s-au desfășurat discuțiile. Comitetul nu mai avusese un asemenea regulament. De aceea, documentul nostru a influențat într-o măsură importantă gândirea și abordările celorlalte state membre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Washington), l-a ratificat la 31 octombrie 1963 și a depus intrumentele de ratificare la 12 decembrie 1963.13 Fără a conține o prevedere expresă privind prevenirea proliferării armelor nucleare 14, dimensiunea neproliferării este implicită și constituie unul din obiectivele primordiale ale tratatului. Următorul pasaj din cuvântarea radio-televizată a președintelui Kennedy, din 26 iulie 1963, este deosebit de elocvent din acest punct de vedere: "Trei, acest tratat poate constitui un pas în direcția prevenirii răspândirii armelor nucleare către țările care nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Franța, deoarece, deși devenise putere nucleară și era recunoscută ca atare de celelalte trei puteri nucleare ale timpului,16 era nevoită să continue seria testelor în atmosferă pe Continentul african pentru realizarea unui arsenal nuclear credibil, obiectiv de interes național primordial urmărit de președintele Charles de Gaulle. Găsim astfel explicația reacției prompte și clare din partea celor două țări. În declarația RP Chineze din 31 iulie 1963, se menționa, în esență, că guvernul chinez se opune tratatului, considerând că el nu rezolvă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-au epuizat și că dezbaterea prezentă din Organizația Națiunilor Unite constituie o ocazie prielnică pentru o examinare atentă și multilaterală a proiectului de tratat, dând astfel expresie năzuințelor comune ale națiunilor de a găsi cele mai corespunzătoare soluții problemelor primordiale ale omenirii contemporane pace, securitate, progress". Primele două paragrafe exprimau, de o manieră ponderată, satisfacția pentru includerea în proiectul de tratat a unora din cerințele formulate de România, oferind astfel suportul pentru o atitudine finală favorabilă din partea delegației române. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la el revoltă luciferică ori invocație extatică, ci un frison epidermic, stări de evanescență și alienare, pentru a căror exprimare universul floral se oferă în chip firesc, un impuls venind însă și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care jubilației simțurilor (culminând în „beție”, „vrajă”, „toropeală dulce”) i se asociază o stare de confort intelectual („gânduri blânde”, „iertătoare” și „bune”), dar și locul extincției, al „agoniei neîntrerupte”. În acest univers fragil și îndurerat, spiritul e cuprins
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
acum el e mânat de „dorul de propria-i viață”, o viață compusă din „bucăți”, comparabile unor reîntrupări metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului rememorat este însuși autorul, însă implicarea lui, fie elegiacă, fie reflexivă, este întotdeauna evidentă. Reminiscențe autobiografice sunt doar Revista nocturnă și Fata din dafin. Apropiate de acestea, Mama, Ex-voto, Tata, Mihail Kogălniceanu și A. D. Holban evocă persoane
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]