2,775 matches
-
ele desemnează același referent ("animal biped, rațional" etc.). 4.1.2. Caracterul "idiomatic" al textemelor diasketice se verifică în primul rând în actul traducerii. Dacă intenționăm să transpunem un asemenea textem dintr-o limbă în alta, nu putem prevedea a priori, doar pe baza competenței noastre lingvistice elocuționale ("universale"), care ar fi echivalentul potrivit al textemului din limba-sursă în limba-țintă. E posibil ca textemul să se preteze la o traducere "literală", e posibil ca el să aibă ca "sinonim" o unitate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Spania 39, Irlanda și Țara Galilor 40. În anul 817 când are loc Sinodul de la Aachen (802) monahismul latin era deja bine instaurat, având mulți reprezentanți de seamă, schimbarea fiind de structură, devenind ordine monahale, în fruntea căruia se afla un prior general. Monahismul se dezvoltă ca elită a bisericii și treaptă cu treaptă acesta se separă de structurile laice. Pornind de la cele trei trepte descrise de sfântul apostol Pavel în Epistola către Corinteni 41: cei căsătoriți, cei văduvi și cei necăsătoriți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la inteligibil sau materializarea duhovnicescului, ci comuniunea totală a omului cu necreatul, a persoanei umane cu Dumnezeu, dincolo de orice limitare a firii create. Pr. Rafail Noica încearcă să definească noțiunea de cuvânt, de cuvânt al Domnului, plecând de la existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de informație al cuvântului, el mai semnifică, în tradiția religioasă, și împărtășire, cuminecare. Cultura, ca o devenire a propriei cultivări există o cultură a păcatului, "o cultură smintită", tot așa cum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rafinamentul și scrupulozitatea cercetătorului de vocație și experiența sa fundamentală de homo religiosus. Prin urmare, George Manu rămâne savantul par excellence care nu și-a atrofiat ochiul teologic în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu datele a priori de ordin divin. El nu este decât expresia elocventă a unei practici a elitei creștine interbelice a se vedea un alt caz exemplar: doctorul Nicolae Paulescu, teoreticianul fiziologiei creștine și descoperitorul de jure al insulinei care a restaurat unul dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele având a priori semnificația lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
avocații și politicienii noștri sînt cu desăvîrșire prinși de curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care patrie și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
soluții similare, sunt recunoscute; d) conexiunea dintre dezbtere și decizii; e) respectul față de opiniile și argumentările participanților; f) angajamentul de a evita practici incorecte. Din punctul de vedere al efectelor deliberării (dat fiind faptul că opiniile nu sunt exprimate a priori, ci formulate în cursul dezbaterii), sunt posibile: eliminarea argumentelor și a soluțiilor iraționale; evidențierea variilor aspecte ale problemei discutate într-o manieră prin care să se evite simplificări improprii; plasarea (în centrul discuției) a binelui public, în ciuda înțelesului unilateral; integrarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
anumite intervenții terapeutice, altfel benefice în populația generală, pot avea un efect neutru sau chiar advers. în al treilea rând, există un nihilism terapeutic, greu justificabil în secolul XXI, când este vorba despre pacienții renali. Acești pacienți sunt condamnați a priori la o atitudine terapeutică mai conservatoare. E drept, managementul pacienților renali este mai dificil față de cel al populației non-renale din mai multe puncte de vedere: existența riscului CDV, anestezic, operator etc. mai mare, necesitatea de a adapta dozele de substanță
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
Dacă am lua în serios părerea că poemul este un "artifact", ar trebui să ajungem la concluzia că fiecare exemplar în parte sau, cel puțin fiecare ediție altfel tipărită reprezintă o altă operă literară. N-am avea nici un motiv a priori de a considera că exemplarele aparținând unor ediții diferite ar fi exemplare ale uneia și aceleiași opere. In afară de aceasta noi, cititorii, nu socotim toate edițiile unui poem drept corecte. Faptul că suntem în stare să corectăm greșelile de tipar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
își păstrează locul, dar și-l păstrează datorită unei serii de trăsături sau cauze care devin alternativ "atractive". Operele foarte originale, foarte aparte (de pildă, creația lui Donne), și operele minore (bune în cadrul stilului perioadei respective, de pildă, scrierile lui Prior sau Churchill) își sporesc prestigiul când literatura momentului prezintă o oarecare afinitate cu cea a epocii lor, și pălesc atunci când această afinitate lipsește. *24 Se prea poate că nu e lesne să depășim această poziție; dar de depășit, putem s-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Îl definește astfel: „Ornamentul este forma ce reiese din substratul material, expresia forțelor Încorporate prin procesul de construcție, asamblare și creștere. Prin intermediul ornamentului materialul transmite afecte. Așadar, ornamentul este necesar și inseparabil de obiect. Nu este o mască determinată a priori pentru a crea un Înțeles specific [precum În Postmodernism], chiar dacă contribuie la semnificațiile contingente sau involuntare [o caracteristică a tuturor formelor].― (Moussavi / Kubo 2006: 8, tr.n.) Definiția dată de Moussavi pare mult prea vagă pentru a descrie cu acuratețe
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
First Treaty provides the concepts of property, sovereignty and authority that we find in the Second Treaty. The concept of property is fundamental to Locke's theory. Alongside of the family, the property is the source of the natural conventions, prior to the establishment of civil order. In the account of the concept of property, with its two meanings (self-ownership and possession of goods), it is shown that the property is, by means of money, the main source of the degradation
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și teorema celor patru culori / 114 2.3.2. Lakatos și istoria matematicii / 120 Capitolul 3. Încercări de salvare a statutului special / 125 3.1. "Salvarea euclidiană" / 126 3.2. A priori relativizat / 127 Capitolul 4. Aplicabilitatea matematicii / 131 4.1. Provocarea lui Wigner / 131 4.2. Provocarea lui Steiner / 135 4.3. Frumusețea matematică / 138 4.4. Magia numerelor / 139 4.5. Matematica în fizică / 141 4.5.1. Ce este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
special al adevărurilor matematice, dar, interpretându-le ca neinformative, reprezentanții acestui curent părăsesc, sau cel puțin se îndepărtează, de cerința aplicabilității. Quine are o atitudine și mai radicală, formulând o viziune empiristă asupra matematicii, gradualismul quinean al distincțiilor analitic-sintetic, a priori a posteriori "demolează" distincția dintre matematică și științele naturii, cerința aplicabilității devenind fără sens în holism. Iar Putnam argumentează, plecând de la rezultatele mecanicii cuantice, în favoarea revizuirii logicii, care devine și ea, alături de matematica, failibilă. Argumentele lui Quine și Putnam nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
failibiliste asupra matematicii, ulterior găsim astfel de argumente la Tymoczko și Lakatos, ultimul urmărind să extindă failibilismul popperian în matematică. Ulterior se încearcă strategii de salvare a statutului special al matematicii: "salvarea euclidiană" propusă de Resnik și conceptul de "a priori relativizat" a lui Friedman. Capitolul patru al acestei cărți pare a fi cel central și în el sunt amintite în trecere marile curente din filosofia matematicii. Se arata că logicismul, formalismul și intuiționismul au ignorat problema aplicabilității matematicii, deoarece aceasta
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ambele cerințe. El distinge între două astfel de încercări cea făcută de "matematicienii naturii" și cea a "metafizicienilor naturii" și atrage atenția că una dintre ele nu este satisfăcătoare pentru că nu reușește "să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori" (CRP, p. 86), i.e. nu răspunde la problema statutului cunoștințelor matematice, iar cealaltă nu este satisfăcătoare deoarece nu reușește "să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanță necesară" (idem) cu judecățile matematice, i.e. nu răspunde la problema aplicabilității. În această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată sau infirmată o teorie științifică. Plecând de la distincția trasată de Reichenbach între două înțelesuri ale "a priori-ului", prefigurate în concepția kantiană, dar luate de Kant împreună, (a. necesar și nerevizuibil fixat pentru totdeauna; și b. constitutiv pentru conceptul obiectului), Michael Friedman argumentează că putem salva înțelegerea caracteristică lui Kant a principiilor a priori ca fiind constitutive
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
înțelesuri ale "a priori-ului", prefigurate în concepția kantiană, dar luate de Kant împreună, (a. necesar și nerevizuibil fixat pentru totdeauna; și b. constitutiv pentru conceptul obiectului), Michael Friedman argumentează că putem salva înțelegerea caracteristică lui Kant a principiilor a priori ca fiind constitutive, iar, în același timp, să abandonăm sensul de necesar, nerevizuibil, certitudine apodictică. Pentru asta este suficient, după Friedman, să înțelegem că teoriile fizice precum cea a lui Newton și cea a lui Einstein sunt alcătuite din două
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
înțelegem că teoriile fizice precum cea a lui Newton și cea a lui Einstein sunt alcătuite din două părți care funcționează asimetric: o parte empirică (conține legi precum legea gravitației, ecuațiile lui Maxwell ale electromagnetismului etc.) și o parte a priori constitutivă (conține principiile matematice folosite în teorie precum geometria euclidiana și geometria minkowskiană, iar pe lângă acestea și anumite principii fizice fundamentale). De aici nu mai este decât un pas mic până la o viziune diferită de holismul epistemologic quinean. Tot ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Acesta distinge între două cerințe pe care trebuie să le satisfacă orice viziune satisfăcătoare asupra matematicii: cerința aprioricității și cerința aplicabilității. El îi acuză pe predecesorii săi că "ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații" (Critica rațiunii pure, p. 86). Doctrina sa a idealismului transcendental reprezintă un cadru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să le satisfacă orice viziune satisfăcătoare asupra matematicii: cerința aprioricității și cerința aplicabilității. El îi acuză pe predecesorii săi că "ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații" (Critica rațiunii pure, p. 86). Doctrina sa a idealismului transcendental reprezintă un cadru bun pentru a răspunde la aceste cerințe. El
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
reprezintă un cadru bun pentru a răspunde la aceste cerințe. El arată cum putem răspunde la cerința aplicabilității și în același timp să păstrăm statutul special al matematicii (adică acea viziune potrivit căreia matematica este o sursă de cunoștințe a priori și reprezintă exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine). Plecând de aici, urmărim în restul acestui capitol să vedem cum a evoluat viziunea asupra cele două cerințe a căror satisfacere a fost considerată de Kant ca un punct tare al concepției
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ultim, anume că reprezentările de spațiu și timp nu li se pun în cale când vor să judece despre obiecte nu ca fenomene, ci numai în raport cu intelectul, dar ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații. În teoria noastră despre adevărata natură a acestor două forme originare ale sensibilității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu li se pun în cale când vor să judece despre obiecte nu ca fenomene, ci numai în raport cu intelectul, dar ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații. În teoria noastră despre adevărata natură a acestor două forme originare ale sensibilității ambele dificultăți sunt evitate." (CRP, p. 86) În
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
față de aceste două probleme. Un lucru asupra căruia vrem să atragem atenția este că, dacă problema statutului special al matematicii (prin statutul special al matematicii am în vedere aici acea viziune potrivit căreia matematica este o sursă de cunoștințe a priori și reprezintă exemplul paradigmatic de cunoaștere și certitudine) a continuat să reprezinte o atracție pentru filosofi, nu la fel au stat lucrurile cu problema aplicabilității. În afară de cele două probleme menționate, ne vom îndrepta atenția și asupra problemei distincției între matematica
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]