3,106 matches
-
de marile piețe de desfacere din cadrul Imperiului Britanic. Autonomia i-ar fi adus multe avantaje, căci ar fi avut o poziție inițială mult mai profitabilă față de celelate capitaluri străine și, nu în ultimul rînd, ar fi beneficiat de o poziție privilegiată pe lînga noii legislatori de la Dublin, putîndu-i influență în sensul intereselor sale. Celelalte două curente politice care au jucat un rol foarte important în perioada 1900-1914 au fost cele deja formate: Partidul Autonomist Irlandez și mișcarea unionista. Partidul Autonomist Irlandez
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a noilor cunoștințe și 2. explicitarea strategiilor de predare-învățare și justificarea lor.” (2003: 45), în raport cu „etapele lecției tradiționale”. sînt propuse „trei tipare configurative” ce își propun explicitarea și justificarea procesului de învățare, pentru contracararea „modelului tradițional care trădează întregurile și privilegiază rezultatele punctuale”. (2003: 46). Este vorba de modelele „învățării directe sau explicite” J. Giasson, 1991; Știu - Doresc să știu - Am învățat” D. Ogle, 1986; și EvocareConfigurare a sensului reflecție, J.L. Meredith și K.S. Steele, 1997. Importanța teoretică care o reprezintă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bătălii cu Diavolul, purtată cu speranța ajungerii în Rai, dublată de aruncarea în banalitatea răului biologic. Miile de ani în care ne-am străduit, generație după generație, să ne încadrăm existența pe un fundal universal, să ne găsim un loc privilegiat față de toate creaturile, sunt acum desființate de perspectiva unor relații specifice dintre diverse părți de materie, sau, mai derutant, dintre diferite tipuri de energie. Știința conturează o realitate în care cu greu ne mai aflăm locul în calitatea pe care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a omului economic). Salariul va trebui deci asociat cât mai strâns posibil cu producția. Vor fi puse la punct mai multe sisteme complexe de salarizare. Acestea urmăresc să stabilească o legătură directă între salariu și performanță. Salariul pe piesă este privilegiat, deoarece depinde direct de cantitatea produsă. După această prezentare, se cuvine să explicităm concepția despre om care subântinde intervențiile realizate de OȘM: vom remarca de la început că ea este interesată de omul izolat, neacordând nici o atenție grupului. Individul este privit
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a unor resurse limitate către un sistem sau altul (exemplul profesorului-cercetător pomenit mai sus: dacă i se eliberează timpul prin amânarea unei reuniuni, el poate folosi această resursă nouă corectând lucrări sau făcând cercetare. Dar poate merge să facă jogging, privilegiind astfel viața personală...). Trebuie subliniat că în regularizarea schimburilor din interiorul sistemului de schimb își găsește loc activitatea indivizilor. • Strategiile subiecților nu depind doar de resursele pe care le transferă dintr-un domeniu al vieții în altul. Ele se construiesc
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
schemă permite listarea tuturor elementelor constitutive ale modelului. Figura 5. Elemente ale modelului lui Mintzberg Există cinci forme organizaționale (configurații): structura simplă; birocrația mecanicistă; birocrația profesională; structura divizionalizată; adhocrația. Fiecare configurație este caracterizată în primul rând de faptul că ea privilegiază un mecanism de coordonare. Există cinci mecanisme principale de coordonare: ajustarea mutuală (comunicarea informală este mijlocul de coordonare), supervizarea directă (un responsabil coordonează activitățile), standardizarea calificărilor (coordonarea se operează prin formarea membrilor organizației. Exemplu: anestezistul și chirurgul n-au nevoie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cauzalități. Nu se știe nimic despre procesele și mecanismele prin care contextul ar influența structura. De aceea a fost luat în considerare rolul variabilelor personale. Acesta a fost abordat în diferite moduri. 5.2.1. Personalitatea Această variabilă va fi privilegiată de Miller, Kets de Vries și Toulouse (1982) și Kets de Vries și Miller (1984). În primele lor lucrări, acești cercetători au considerat că personalitatea responsabilului nu poate juca un rol decât în structurile mici, în care amprenta acestuia este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
actorilor este cea care definește contextul; în schimb, contextul delimitează acțiunea actorilor. Avem de-a face cu un veritabil proces de interstructurare. Această nouă orientare în abordarea structurării va necesita o privire mai clinică, îndepărtată de analizele statistice care fuseseră privilegiate de abordarea contingentă. Concluzii Am prezentat în acest capitol un model foarte cunoscut de configurație structurală. De asemenea, am trecut în revistă diferite orientări de cercetare care tratează structurarea organizațiilor. Nu trebuie uitat că, în prezent, transformări profunde marchează organizațiile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Verquerre, Masclet și Durant (1999) au studiat valorile și centralitatea muncii la liceenii bine integrați în dispozitivul școlar și la tinerii aflați în căutarea inserției profesionale. Studiul a cuprins 3.000 de tineri. Se constată că munca este o valoare privilegiată de tinerii aflați în căutarea inserției. Pentru această populație, familia vine pe locul al doilea. Pentru tinerii aflați într-o situație dificilă, centralitatea muncii este semnificativ mai mare decât pentru liceeni. Se pare că accentuata centralitate a muncii este legată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care expresia colectivului este dominantă. 2.4.2. Locul acordat inegalităților de putere și de resurse În unele societăți inegalitatea este acceptată, în altele ea nu este legitimată. 2.4.3. Voința de a transforma sau nu lumea Societățile care privilegiază acțiunea transformatoare asupra lumii sunt opuse societăților mai contemplative. Scwartz a realizat o muncă de teren impresionantă care-i permite să plaseze diferite țări după aceste valori. El notează apoi că unele valori colective sunt susceptibile să se îmbine cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
O sinteză a literaturii de specialitate a fost făcută de Murphy și Athanasou (1996). Ea privește 16 studii realizate între 1987 și 1995. Studiile reținute îndeplinesc următoarele trei condiții: • efectele șomajului au fost identificate cu ajutorul unor instrumente standardizate; • a fost privilegiată o abordare longitudinală; • studiile au fost publicate în ultimii zece ani în reviste științifice de limbă engleză recunoscute. Ele au fost realizate în diferite țări (SUA, Marea Britanie, Norvegia, Australia, Danemarca), pe diferite populații (muncitori, funcționari, tineri proaspăt ieșiți din mediul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de asemenea, într-un alt studiu, pe care doar îl vom menționa, că la tineri bunăstarea variază în funcție de proiecte și de durata de așteptare a locurilor de muncă. Astfel, se constată "o puternică degradare a bunăstării psihologice la subiecții care privilegiază proiectele de inserție de tip "precar" sau "selectiv", în timp ce nivelul bunăstării tinde să se mențină la subiecții care dezvoltă un proiect profesional de "mobilitate" sau "nedeterminat"". Se observă, în plus, că reducerea bunăstării psihologice se manifestă în principal la subiecții
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au fost efectuate în SUA, țară care nu are o puternică tradiție de participare indirectă prin intermediul unor delegați. Ar fi interesant de verificat dacă participarea informală are aceleași efecte în Europa (mai ales în Nord), continent unde participarea formală este privilegiată. Experiențele de "democrație industrială" create în nordul Europei instituie o participare prin asocierea sindicatelor. Suntem deci îndreptățiți să punem sub semnul întrebării folosirea unei participări informale care nu corespunde practicilor tradiționale. Nu avem date pentru această problemă care privește generalizarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fie una negativă. Se constată atunci că răspunsurile interne sunt date mai des când se urmărește oferirea unei imagini pozitive de sine. Al doilea obiectiv este de a arăta că unele populații (cadrele) au o tendință mai mare de a privilegia explicațiile interne decât altele (executanții). Se folosesc mai multe instrumente. Scalele de Locus of Control Scala Rotter este o scală cu alegere forțată în care subiecților li se cere să aleagă între două afirmații. Exemplu de item: cele mai multe nenorociri care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
câmpurilor de reprezentare și de valori ale majorității membrilor organizației", ipoteză care nu se verifică întotdeauna, • cultura trebuie să fie în acord cu necesitățile strategice ale momentului. De exemplu, o nevoie de inovare a întreprinderii necesită o cultură care să privilegieze riscul și creativitatea; • cultura trebuie să încurajeze loialitatea reciprocă între individ și organizație. 4. Producerea culturii de către salariați Atât în abordarea lui Hofstede, cât și în cea a lui Lemaâtre, salariatul este receptaculul unei culturi transmise din exterior (cultura națională
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
permite degajarea a două dimensiuni: • integrarea colectivă. Ea "determină fundamentele încorporării indivizilor într-un mediu de lucru". Două moduri de integrare se diferențiază: un mod de integrare prin reguli care valorizează statutul vs. un mod de integrare prin interacțiune care privilegiază dezbaterea în grupuri; • sociabilitățile. Se opun situațiile de relații intense cu colegii și situațiile în care relațiile sunt evitate. Apoi, analiza statistică permite degajarea a șase logici identitare. Patru modele corespund unor valori opuse net pe cele două axe. Celelalte
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un receptacul care integrează pasiv modelul global și uniform de cultură. Pentru Sainsaulieu, cultura nu este împărtășită. Diversele ei forme sunt construite pe baza unor relații de putere pe care grupurile le stabilesc în întreprinderi. Întreprinderea apare ca un loc privilegiat de socializare. După Francfort, Osty, Sainsaulieu, Uhalde, 1995. Figura 13. Șase tipuri de identități colective la locul de muncă Tentative de articulare a acestor orientări opuse au fost realizate de Sauvezon (2000). 5. O tentativă de integrare Potrivit lui Sauvezon, cultura
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Ce am putea însă schița ca elemente tipice ale modului cultural bizantin? Să observăm că un semn ce este pretutindeni de găsit este tradiționalismul. Cu semnificație mai ales peiorativă astăzi, apelul la autoritatea tradiției a reprezentat mereu pentru bizantin calea privilegiată în afirmarea identității sale. Dar ce a însemnat de fapt tradiția? Este remarcabilă complexitatea semantică sub care stă acest termen pentru bizantin. Desigur că, în primul rând, e vorba de revendicarea oricărui act spiritual de la tradiția Scripturii creștine. Este cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
marmură și basoreliefurile. Accentul cădea pe scopurile clădirii, pe destinația pe care un artefact trebuia să o îndeplinească, iar forța unificatoare din spatele lucrării era patronul, cel care comanda și plătea lucrarea. Faptul că artistul ca individ nu juca un rol privilegiat în împlinirea unei lucrări, precum o pictură sau o biserică, ținea de interpretarea care stătea în spatele ideii de artă în spațiul cultural răsăritean, interpretare ce își găsea temeiul într-un text al Metafizicii lui Aristotel. Se considera că în împlinirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
afirmă ca adevărată cunoaștere doar starea de extasis. Neoplatonismul este cel care a creat în spațiul cultural elenist un limbaj al negației în cunoaștere. Nevoia detașării de cele ale lumii sensibile în dorința atingerii purității contemplației intelectuale a Unului a privilegiat rolul negației în dezbrăcarea progresivă a minții de categoriile existenței. Pentru neoplatonici, obținerea contemplației ține de urmarea a trei etape, plecând de la „analiză” (ce reprezintă calea negativă propriu-zisă ce însemna exercițiul suprimării prin abstracție a tuturor aspectelor prin care s-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
stabilește o relație personală, singura care poate da măsura unicității individului. Bizantinul nu a fost tentat să explice omul prin descrierea sa din perspectiva naturii pe care o asumă. Nici biologia, nici genetica, ori psihologia nu ar fi fost căi privilegiate pentru experiența celuilalt., a aproapelui, chiar dacă ar fi existat în acele timpuri. La fel, ceea ce numim în genere natură, lumea cu toate ale sale, a fost înțeleasă în spațiul culturii răsăritene ca taină, fiecare aspect al realității ascunzând dincolo de înfățișarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mod decisiv amprenta asupra modului de filosofare bizantin. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în istoria culturală a Apusului, unde Dionisie a fost citit sub o grilă interpretativă ce a exploatat apofatismul naturii, în Bizanț ierarhia a fost o cale interpretativă privilegiată pentru a se articula actul esențial al persoanei: comuniunea, ex-stasisul. Pentru bizantin, dimensiunea participativ ierarhică este esențială ca atitudine în filosofare, consecința fiind că acest spațiu nu a fost cercetat de ispita autonomiei rațiunii. Încrederea exclusivă în puterile raționale proprii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
general, adesea pe baza unui model explicativ sistemic”. Sunt elemente care ar reprezenta serioase dovezi în favoarea tezei că elementele conținute în aceste definiții acoperă realitatea sub care a stat doctrina imperială bizantină. De ce însă Imperiul Bizantin ar fi un exemplu privilegiat pentru dovedirea existenței unei ideologii înainte de modernitate ? Argumentul cel mai semnificativ este situația aparte în care s-a găsit Imperiul Roman de Răsărit atunci când creștinismul a fost oficializat în vremea lui Constantin cel Mare. Trebuia redefinită concepția sub care era
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acțiunilor descrise de termen, căci chiar și rădăcina sa înseamnă vedere, 0sa. Pentru grec, a filosofa însemna a săvârși ceva esen- țialmente legat de actul de a privi, de a contempla un spectacol, o sărbătoare. Conceptul își găsește o utilizare privilegiată la Platon, care consideră că ajungerea la adevăr, acțiune înțeleasă ca dezvăluire a ceea ce este ascuns, este un proces legat de treptele reorientării privirii, așa cum ne-o mărturisește în Republica. Tradiția pe care filosoful atenian o întemeiază a accentuat tot
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofia, sociologia sau psihologia. În același timp, teoria care se edifică astfel, se inspiră din experiență - nu este un simplu amestec al unor elemente împrumutate. Mișcarea actuală, care se degajă dintr-o teorie pedagogică fundamentată pe discipline înrudite pentru a privilegia direcții foarte diversificate consacrate dificultăților concrete și practicii, este cea mai promițătoare dintre toate inovațiile actuale privitoare la învățământ. - să facă apel la cei care predau zi de zi în clasă; În unele țări (Franța, Belgia, Anglia, Scoția) există obiceiul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]