11,157 matches
-
Legea nr. 227/2015]. ... 34. Prin urmare, din analiza aspectelor invocate în susținerea excepției rezultă că autoarea acesteia dorește ca instanța constituțională (i) să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a înțeles să soluționeze problematica privind dezlegarea unor chestiuni de drept cu care a fost sesizată și (ii) să efectueze un control al normelor criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 140 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300334]
-
un anumit nivel de relevanță constituțională, Curtea reține că, din această perspectivă, în virtutea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 37. Distinct de acestea, chiar dacă instanța constituțională ar efectua un control asupra problematicii supuse controlului de constituționalitate, având în vedere că pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate este dedusă din compararea soluțiilor legislative consacrate prin textele de lege la care se face referire și la care se raportează critica de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 140 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300334]
-
izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
Legea nr. 227/2015]. ... 34. Prin urmare, din analiza aspectelor invocate în susținerea excepției rezultă că autoarea acesteia dorește ca instanța constituțională (i) să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a înțeles să soluționeze problematica privind dezlegarea unor chestiuni de drept cu care a fost sesizată și (ii) să efectueze un control al normelor criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
un anumit nivel de relevanță constituțională, Curtea reține că, din această perspectivă, în virtutea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 37. Distinct de acestea, chiar dacă instanța constituțională ar efectua un control asupra problematicii supuse controlului de constituționalitate, având în vedere că pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate este dedusă din compararea soluțiilor legislative consacrate prin textele de lege la care se face referire și la care se raportează critica de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
din secțiunile Rezultatele urmărite și Activități pentru care se poate obține sprijinul financiar din capitolul 2. Prevederi generale al Ghidului solicitantului. Secțiunea: JUSTIFICARE/CONTEXT/RELEVANȚA/OPORTUNITATE ȘI CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVUL SPECIFIC Justificarea contextului Se va descrie contextul în care se va implementa strategia (problematica relevantă pentru acțiunile propuse prin proiect) și se vor corela informațiile cu celelalte secțiuni ale cererii de finanțare. Nu este necesar să fie enumerate activitățile strategiei. Se va face referință la documentele strategice relevante în implementarea proiectului și la modul
GHIDUL SOLICITANTULUI din 19 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299412]
-
nu un viciu de neconstituționalitate intrinsec normei criticate. Or, interpretarea și aplicarea textelor legale incidente într-un litigiu sunt atributul exclusiv al organelor competente, inclusiv al instanțelor judecătorești, iar, în cazul unui fenomen de practică judiciară neunitară pe o anumită problematică de drept, sesizat ca atare la nivelul instanțelor judecătorești, competența de soluționare aparține în exclusivitate Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală. ... 30. Având în vedere cele anterior prezentate, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 183 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301162]
-
recalculare conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau, din contră, sunt aplicabile numai persoanelor care au formulat cerere de înscriere la pensie ulterior intrării în vigoare a acestei norme. ... 42. Așadar, problematica întrebării adresate urmărește identificarea cu valoare de principiu, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, a sferei categoriilor de pensionari care beneficiază de recunoașterea condițiilor speciale de muncă, respectiv dacă acest beneficiu trebuie interpretat restrictiv și, în consecință, limitat numai la persoanele
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
muncă în condiții deosebite, iar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 a prevăzut că sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora. Complexitatea problematicii referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite a făcut necesară adoptarea unor reglementări de ordin secundar, respectiv hotărâri ale Guvernului, prin care au fost precizate toate criteriile care, în mod cumulativ, erau necesare pentru a justifica încadrarea
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
științelor și al tehnologiilor informatice. Furnizează argumente logice, implicându-se activ în teme matematice, științifice și cu privire la tehnologii. Analizează și interpretează date matematice, științifice și legate de tehnologii, în cadrul unor proiecte de microcercetare, specifice STEM. Abordează critic problematica din domeniul matematicii, științelor și tehnologiilor, inclusiv din perspectiva implicațiilor etice și profesionale. Transferă cunoașterea matematică și utilizează tehnologii pentru rezolvarea problemelor din domeniul științelor și din realitate. Tabelul nr. 3.2. - Profilul specific al absolventului, filiera teoretică - profilul umanist Descriptori
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
și asupra identității proprii și colective, - propunerea unor contexte de învățare integrată la nivelul ariei curriculare pentru a înțelege problemele globale și provocările actuale, prin care elevii vor explora concepte din istorie, geografie, economie și filosofie, precum și pentru aprofundarea problematicilor majore precum globalizarea, schimbările climatice, conflictele sociale și economice, migrația și drepturile omului, dezvoltând o perspectivă interdisciplinară asupra lumii, - dezvoltarea abilităților de argumentare, analiză a informațiilor, de luare a deciziilor informate, utilizând gândirea critică, analitică și elemente de argumentare logică
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
ședințelor subcomisiilor tematice, înregistrarea și arhivarea documentelor acestora. Secţiunea a 3-a Subcomisiile tematice Articolul 16 În subordinea CNDS pot funcționa subcomisii tematice, constituite, de regulă, pentru fiecare criteriu de segregare școlară, în coordonarea membrilor CNDS cu competențe recunoscute în problematica specifică pentru care a fost înființată subcomisia. Articolul 17 Președintele CNDS poate înființa una sau mai multe subcomisii tematice, formate din 3-5 membri, în funcție de complexitatea problemei identificate, la propunerea membrilor CNDS. Articolul 18 Membrii subcomisiilor tematice pot fi
REGULAMENT din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299874]
-
SNPR Scopul, obiectivele generale și specifice Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare. Pe lângă aceste reglementări principale, există și alte acte normative care pot dobândi relevanță punctuală cu privire la unele aspecte care vizează problematica prevenirii recidivei, cum ar fi Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau Legea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și societății în general. Persoanele care au interacționat în viața lor cu foști condamnați sunt mai toleranți față de aceștia. Pornind de la aceste date, atât campaniile privind creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a populației cu privire la problematica infracționalității, cât și programele concepute în vederea prevenirii comportamentelor delincvente, ar trebui să faciliteze interacțiunea foștilor condamnați cu comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice și comunitatea, prin
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de informare și educare propuse pot fi avute în vedere inclusiv intervenții în sprijinul desistării și prevenirii adicțiilor în rândul populațiilor vulnerabile. În acest sens, activitatea nr. 4 din cadrul Obiectivului specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității propune abordarea acestei problematici din perspectiva eficienței dovedite a testimonialelor grupurilor de suport compuse din persoane afectate în trecut de diverse adicții (Bassuk, Hanson, Greene, Richard, Laudet 2015)*24). *24) Bassuk, E. L., Hanson, J., Greene, R. N., Richard, M.
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pot fi avute în vedere inclusiv intervenții în sprijinul desistării și prevenirii adicțiilor în rândul populațiilor vulnerabile. În acest sens, activitatea nr. 4 din cadrul Obiectivului specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității propune abordarea acestei problematici din perspectiva eficienței dovedite a testimonialelor grupurilor de suport compuse din persoane afectate în trecut de diverse adicții (Bassuk, Hanson, Greene, Richard, Laudet 2015)*24). *24) Bassuk, E. L., Hanson, J., Greene, R. N., Richard, M., Laudet, A. (2015). "Peer-Delivered Recovery
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acestora, precum și a beneficiarilor datelor; ... 1.1.3. Colectarea și centralizarea datelor; ... 1.1.4. Analiza datelor colectate, în vederea formulării unor recomandări de acțiuni pentru prevenirea fenomenului infracțional, precum și raportarea datelor. ... Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Măsuri: 1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate cu privire la factorii care contribuie la manifestarea comportamentului infracțional (spre exemplu: consum de substanțe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare. Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment. REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor ... ii. Formarea alternativelor Formarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu,,sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia I.C.P.D.R. privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea I.C.P.D.R. axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea. Cel de-al cincilea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
activități / set de activități din cadrul proiectului, în timp ce atingerea obiectivului general este o consecință a îndeplinirii obiectivelor specifice. Secțiunea: JUSTIFICARE/CONTEXT/RELEVANTĂ/ OPORTUNITATE ȘI CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVUL SPECIFIC Justificarea contextului Se va descrie contextul în care se va implementa proiectul (problematica relevantă pentru investiția propusă prin proiect) și se vor corela informațiile cu celelalte secțiuni ale cererii de finanțare. Se vor prezenta: ● justificarea necesității implementării proiectului, prin raportare la problemele și nevoile identificate; ● modul în care proiectul relaționează/răspunde unei strategii din
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
suspendarea sau altele asemenea. (...) (3) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente. Articolul 66 (1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
în Strategia 2024-2027 accentul să fie pus pe identificarea soluțiilor și implementarea concretă a unor măsuri care să producă schimbări pozitive. Astfel, deși s-au remarcat progrese reale în perioada 2021-2023 în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare a problematicii la nivelul autorităților, fapt care le permite să adopte măsurile adecvate pentru a răspunde și preveni incidentele asociate acestor fenomene, creșterea antisemitismului și a tracțiunii curentelor extremiste reclamă intensificarea eforturilor pentru asigurarea respectării drepturilor acordate prin Constituție și pentru protejarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
specialiști în studiul epocii moderne și contemporane, reprezentanți ai Academiei Române sau ai Institutelor de Cercetări din țară arondate acesteia, a muzeelor din România; prezentarea de filme documentare referitoare atât la cel de-al Doilea Război Mondial, cât și la problematica Holocaustului și a urmărilor acestuia; alocarea unui număr de ore în cadrul disciplinei "Istorie militară" din instituțiile militare de învățământ superior; vizitarea muzeelor dedicate Holocaustului sau care abordează problematica urmărilor celor două conflagrații mondiale la care România a fost parte
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]