3,972 matches
-
întrebări. Au apărut astfel noile "mituri științifice" sub forma "teoriilor-reflector". Acestea din urmă oferă o nouă lumină asupra lucrului observat, inspiră rezolvarea unor probleme și inventează totodată altele care duc la noi observații. În acest fel se creează o "situație problematică", care include noua tradiție raționalist-științifică bazată pe critică și argumentare. Această tradiție este secundă față de tradiția primară de transmitere pur și simplu a poveștii, care dominase până la apariția criticii filosofilor și a observării sistematice a naturii. Metaforic prezentată, tradiția științifică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
după Benjamin, devine aceea de a fundamenta posibilitatea unei metafizici pornind tocmai de la această cenzură. Conceptul kantian de „cunoaștere“ este cel care va fi supus unei critici înnoite. Perspectiva din care îl privește Benjamin pe Kant, cea strict epistemologică, este problematică. Benjamin considera paradoxal, în primul rând, modul în care trans cendentalul poate fi definit sub presupoziția distincției subiect- obiect, reziduu al unei metafizici „sterile“, neproductive. Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
târziu în fizionomia orașului pe care o realizează flaneu rul, ca, de altfel, și în lupta pentru memorie a revoluțio narului. 1.2. Despre unele „motive epistemologice“ la Baudelaire Principalele repere enumerate anterior îl plasează pe Benjamin în contextul unei problematici filozofice postkantiene, centrată în jurul conceptului de critică. Acesta însă își confi gurează spațiul de joc cu precădere în domeniul filozofiei artei. Trecerea de la conceptul de „critică“ la cel de „experiență“ aplicat lumii orașului se realizează prin intermediul lui Baudelaire. Întâlnirea cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dintre percepția unui eveniment prin datele sale imediate și povestirea sa, prin modul în care el se recompune continuu în memoria involuntară, colectivă. Poezia lui Baudelaire, arată Benjamin, este una a șocului. Tocmai în acest fapt constă și caracterul ei problematic: „wie lyrische Dichtung in einer Erfahrung fundiert sein könnte, der das Chockerlebnis zur Norm geworden ist.“ Benjamin ana lizează modul în care Baudelaire privește mulțimile orașului, precum și figurile emblematice ale acestuia: cartoforul, prostituata, în fine, un personaj la care voi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Freiheit der symbolisierenden Tätigkeit des Gemüts.“ Gadamer menționează aici poezia barocă, în calitate de importantă contra-mișcare estetică. Voi încerca să dezvolt mai jos această idee, plecând de la considerațiile lui Walter Benjamin. Interesantă este însă, pentru moment, punctarea unor consecințe teologice ale acestei problematici, plecând de la tradițiile mistice iudaice. În Cabala. Noi perspective, M. Idel pleacă de la modul în care G. Scholem concepe relația dintre alegorie și simbol: în maniera lui Goethe, ca relație între o reprezentare care substituie obiecte - reprezentarea și obiectul putând
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
an intense messianism“). Și de această dată, lectura textului Zur Kritik der Gewalt din punctul de vedere propus de autor, al conflictului dintre mesianismul iudaic și o noțiune secularizată, „capitalistă“ a dreptului îmi pare a fi secundară, dacă nu chiar problematică. Mai interesant este modul cum proiectul critic kantian se redescrie din perspectiva unei filozofii „iudaice“ a istoriei și cum critica violenței trimite la problema finalității fără scop din Critica facultății de judecare. În filozofia practică (a doua critică), Kant pune
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și în ceea ce particular s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect cu temele decadente, unde violența apare insidios, cel mai adesea conotată sexual, fără grandilocvența romantică din tablourile lui Delacroix, precum Moartea lui Sardanapal (1827), pictor care la rândul său servește de reper
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale nota simbolistă printr-un efect de atmosferă. Simboliștii refuză impresionismul, contestându-i aplicarea spre observarea realului și interesul canalizat exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare unei sensibilizări a materiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etapa unei iubiri extraconjugale tumultoase, traumatizante cu episodul unei tentative de sinucidere lamentabil eșuate pentru Mary Zambaco pare să-și pună amprenta asupra câtorva din picturile sale. Relația se regăsește cuantificată cultural la nivelul paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici. Soluția dată de Bachelin era stilizarea artei populare după tehnicile oferite de decorativismul Art Nouveau, rețeta fiind la îndemâna oricărui artizan român. Cu alte cuvinte, temele și motivele artei populare cu personajele de basm, sau figurile legendare, cu obiceiurile strămoșești exotice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o dimensiune mai mult decadentă decât simbolistă, și pe Paciurea într-o dimensiune mai mult simbolistă decât decadentă. Însă numitorul comun al lucrărilor invocate ale celor doi artiști îl constituie relația artistului cu dimensiunea fantasmală a creației sale, raport problematic, marcat de ambiguitatea unei feminități virtual punitive a creației care-și domină creatorul. Himera malczewiaskiană stă ca un animal de pradă pe trupul artistului paralizat, corpul său animal și interfața feminoidă fiind clar evidențiate, așa cum himerele paciuriene îl bântuie pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
definit de imaginea consacrată de arta creștină, imaginea Madonei, ca mater lactans cu pruncul. Munch tratează tema de o manieră care răspunde punct cu punct esteticii decadente în Madonă (litografie colorată, 1895-1902) reluare a unei alte Madonă (1894). Raportul întotdeauna problematic dintre masculin și feminin constituie tema centrală pe care o edifică seria intitulată Friza vieții, serie prelungită de-a lungul întregii vieți a pictorului. Elisabeth Ingles oferă o explicație de factură autobiografică acestei serii tematice. "Grupul de opere extraordinare pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
venerice. Surprinzător de asemănătoare este o compoziție a pictorulului maghiar István Csók (1865-1961), aflat mai degrabă sub influența postimpresionismului francez și a lui Renoir cu precădere. Câteva dintre nudurile sale, lasând la o parte influența lui Renoir, relevă un erotism problematic, cu o accentuată și înscenată senzualitate, care reverberează dincolo de climatul de buduoar. Hony i soit qui mal y pense (1925) seamănă izbitor cu climatul erotic al Nudului lui Pallady aflat la Muzeul Național de Artă din București. O tânără femeie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și V. Marcu au meritul de a fi actualizat metodologia activității didactice. Pentru Constantin Cucoș, calitatea metodologică a actului didactic este un aspect care ține de combinația între metode sau de ipostazele metodelor. Adaptarea unor metode din arealul altor spații problematice pentru a soluționa adecvat situații de învățare reprezintă o dovadă incontestabilă a flexibilității științei pedagogice. 2.1.3. Modernizarea din perspectiva reformei curriculare actuale După instruirea regimului comunist, în evoluția școlii românești se disting etapele 1947 - 1948, 1948 - 1968 și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Ceea ce ar explica de ce macroevoluțiile ne apar drept schimbări bruște. Mai târziu, Mayr aprecia că interpretarea lui Eldrege și Gould ar reprezenta o preluare și dezoltare a modelului propus de el în 1954. Această afirmație este însă mai mult decât problematică. Pentru Gould, concluzia la care conduc multe cercetări paleontologice, anume că norma este stabilitatea formelor vieții, iar apariția de noi specii reprezintă un eveniment relativ rar, excepțional, este nu numai incompatibilă cu acea înțelegere a teoriei lui Darwin care a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Whewell, o cunoștință a lui Darwin pe care el o aprecia foarte mult, s-a opus introducerii unui exemplar al Originii speciilor în biblioteca de la Trinity College din Cambridge. Mulți cercetători avizați și de bună credință considerau teoria drept extrem de problematică. Se poate spune că în ultima perioadă a vieții lui Darwin și mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX, evoluționismul (numit adesea pe atunci „transformist“) era larg acceptat, dar nu și teoria
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
probabilă decât negarea ei“. Ideea darwiniană, apreciază Plantinga, este foarte atrăgătoare, „dar ea nu este adevărată, și nici cel puțin probabilă“. Modul moderat și nuanțat în care conduce Plantinga discuția nu poate face să scape atenției ceea ce este cel puțin problematic în susținerile sale. Să considerăm afirmația că ori de câte ori concluzii ale cercetării naturii intră în contradicție cu cuvântul Bibliei cercetătorul va fi îndreptățit să se întrebe dacă ele reprezintă „un exercițiu adecvat al rațiunii“. Pot oferi pozițiile cosmologiei biblice baza necesară
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vii. „Lumea în care trăim este dominată de minuni inginerești și de opere de artă. Suntem obișnuiți cu ideea că eleganța complexă e indiciul unui proiect premeditat și meșteșugit.“ Pornind de la această constatare incontestabilă, Dawkins formulează însă o concluzie foarte problematică: „Acesta e probabil cel mai puternic temei al credinței în existența unei divinități supranaturale, credință împărtășită de marea majoritate a oamenilor care au trăit vreodată.“ Într-adevăr problematică, deoarece există bune temeiuri pentru a crede că nu nevoile oamenilor de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
meșteșugit.“ Pornind de la această constatare incontestabilă, Dawkins formulează însă o concluzie foarte problematică: „Acesta e probabil cel mai puternic temei al credinței în existența unei divinități supranaturale, credință împărtășită de marea majoritate a oamenilor care au trăit vreodată.“ Într-adevăr problematică, deoarece există bune temeiuri pentru a crede că nu nevoile oamenilor de a-și explica diferitele caracteristici ale lumii în care trăiesc au constituit sursa și principalul punct de sprijin al reprezentărilor religioase. Nu aceasta este însă tema discuției noastre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
despre valorile care oferă orientare și sens vieții oamenilor. Asemenea reprezentări globale nu pot intra în conflict cu rezultatele cercetării științifice, în afara cazului în care includ considerații despre fapte ce sunt contrazise de asemenea rezultate. Dar în acest caz este problematic că ele sunt reprezentări care aparțin unui alt orizont decât cel al cunoașterii științifice, în limbajul lui Maynard Smith că ele sunt „mituri“. În timp ce știința se interesează exclusiv de ceea ce este real sau posibil, reprezentările globale au drept finalitate întemeierea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ajuns să o observe prin ochelari malthusieni. Cu privire la asemenea crezuri, întrebarea care se pune nu este dacă ele sunt adevărate, ci dacă își probează sau nu fertilitatea. Într-o epocă sau alta a dezvoltării gândirii științifice, într-o anumită situație problematică a cercetării, diferite viziuni asupra lumii naturale și a științei pot să acționeze fie ca stimuli, fie ca bariere, ca obstacole în calea descoperirii și înțelegerii științifice. Gândirea științifică modernă a primit, primește și va primi multe impulsuri din lumea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt considerate în continuare a fi cele mai de dorit aranjamente politice (răul cel mai mic), multitudinea de probleme cu care democrațiile occidentale, dar și cele în curs de dezvoltare se confruntă îndreaptă atenția specialiștilor înspre studiul și analiza acelor problematici, între care, cele mai pregnante sunt corupția și minciuna politică. În continuare vom clarifica concepte precum spațiu normativ, normă juridică și normă morală, comportament politic deviant, corupție și minciună politică. Spațiul normativ și comportamentul politic deviant Comportamentul politic deviant reprezintă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în clasa politică, indică un nivel scăzut al transparenței și corectitudinii guvernamentale și este, de cele mai multe ori, un semnal de alarmă ce indică existența altor comportamente deviante mai grave. Minciuna este de cele mai multe ori dificil de demascat și suferă multiple problematici de conceptualizare și operaționalizare. Atunci când nu stau mărturie evenimente sau documente care să ateste, într-un fel sau altul, existența unui act de manipulare publică, înșelătorul se poate ascunde cu ușurință după un zid al relativității adevărului. Indiferent însă de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cazul unor scandaluri publice ce au avut loc în ani neelectorali. Mai jos sunt prezentate toate cazurile în funcție de perioada de timp în care au avut loc, problematică și actori politici implicați. Vom avea așadar 12 cazuri analizate, printre cele mai problematice, dintre care șase sunt în ani electorali, iar șase în timpul diferitelor guvernări. Tabelul 1: Cazurile și actorii implicați Caz An Actori politici implicați Problematică 1. Alegeri Caz I mai 1990 FSN, PNL-C, PNȚCD UDMR Participarea FSN la alegeri 2. Mineriadele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]