18,757 matches
-
penală - interpretate în contextul normelor procesual penale referitoare la soluționarea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal sau, în mod distinct, la o instanță civilă, ca urmare a producerii unor prejudicii de natură civilă prin comiterea unei infracțiuni - oferă garanțiile procesuale necesare protejării dreptului de proprietate privată al persoanei vătămate, fiind astfel în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 318 din Codul de procedură penală asigură toate garanțiile specifice
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
și (2) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 318 din Codul de procedură penală asigură toate garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil al persoanei vătămate prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, prin asigurarea mijloacelor procesuale necesare apărării drepturilor și intereselor legitime ale acesteia. În fine, Curtea a menționat că aspectele referitoare la circumstanțele concrete ale cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate sunt chestiuni ce țin de domeniul interpretării și aplicării legii, atribuție
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
materiile de concurs prevăzute la alin. (2) , astfel: a) pentru candidații la secțiile civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție: – 20 de întrebări din dreptul civil (materia specifică secției), în funcție de opțiunea candidatului; ... – 20 de întrebări din dreptul procesual civil; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... ... b) pentru candidații la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție: – 20 de întrebări din dreptul penal; ... – 20
REGULAMENT din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265566]
-
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... ... b) pentru candidații la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție: – 20 de întrebări din dreptul penal; ... – 20 de întrebări din dreptul procesual penal; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... ... c) pentru candidații la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție: – 15 întrebări din
REGULAMENT din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265566]
-
jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... ... c) pentru candidații la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție: – 15 întrebări din dreptul administrativ; ... – 10 întrebări din dreptul financiar și fiscal; ... – 15 întrebări din dreptul procesual civil; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; ... – 5 întrebări din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... ... (4) La testul-grilă pentru verificarea cunoștințelor teoretice, fiecare răspuns corect primește 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0
REGULAMENT din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265566]
-
Codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare. ÎNALTA CURTE, asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Sentința civilă nr. 3.381/21.10.2019 pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția civilă în Dosarul nr. 20.735/3/2018 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Ilfov pentru cererea adițională [anulare art. 22 alin. (7) din H.G. nr. 52/2011] și a fost declinată
DECIZIA nr. 3.039 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264391]
-
soluția de fond, motivele analizate și reținute de instanță în formarea convingerii admiterii acțiunii sunt nelegale. A criticat recurentul sentința instanței de fond și cu privire la faptul că instanța de fond a conchis că nu se impune extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, fără a se ține cont de prevederile art. 108 alin. (4) din Constituția României. Guvernul României a adoptat actul administrativ contestat la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca
DECIZIA nr. 3.039 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264391]
-
se va aplica în mod corespunzător. “ Examinând cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, din perspectiva admisibilității în principiu a acesteia, Înalta Curte constată că titularul cererii nu a justificat un interes propriu în susținerea poziției procesuale a emitentului actului atacat. Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 64 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Analizând actele și lucrările dosarului
DECIZIA nr. 3.039 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264391]
-
luni anterioare nașterii copilului, ci doar a celor plătite benevol de către debitor și atestate prin act emis în acest sens. Contrar criticilor recurentului, soluția instanței de fond este corectă și în ceea ce privește solicitarea de extindere a cadrului procesual, având în vedere obiectul cauzei, respectiv anulare hotărâre de Guvern, emitentul actului figurând deja în proces ca pârât. Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8
DECIZIA nr. 3.039 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264391]
-
de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: 1. Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“. ... 2. Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018-30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. ... Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
a apreciat că dezlegarea ce ar trebui dată în prezenta cauză și care ar da o rezolvare întrebărilor adresate instanței supreme ar consta în faptul că instituția întreruperii prescripției răspunderii penale ar trebui calificată ca o instituție de drept penal procesual, argumentele fiind relevate atât de dispozițiile legale, cât și de doctrina în materie. A arătat că, tradițional, instituția prescripției răspunderii penale este calificată ca o instituție de drept penal substanțial, și nu de drept procesual, având în vedere efectul său
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
o instituție de drept penal procesual, argumentele fiind relevate atât de dispozițiile legale, cât și de doctrina în materie. A arătat că, tradițional, instituția prescripției răspunderii penale este calificată ca o instituție de drept penal substanțial, și nu de drept procesual, având în vedere efectul său ce conduce la înlăturarea răspunderii penale și, pe cale de consecință, la înlăturarea stabilirii și aplicării pedepsei. Jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.092/2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
interpretării distincte a instituției întreruperii cursului termenului de prescripție a răspunderii penale de instituția prescripției răspunderii penale. Doamna procuror Marinela Mincă a susținut că încadrarea instituției întreruperii cursului termenului de prescripție a răspunderii penale în cadrul instituțiilor de drept penal procesual este un rezultat al faptului că reprezintă un efect al actelor de întrerupere și, de asemenea, se repercutează asupra exercitării acțiunii penale, aspect ce este de natură a o califica drept o instituție de drept penal procesual. De altfel, în
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de drept penal procesual este un rezultat al faptului că reprezintă un efect al actelor de întrerupere și, de asemenea, se repercutează asupra exercitării acțiunii penale, aspect ce este de natură a o califica drept o instituție de drept penal procesual. De altfel, în cursul procesului penal, multitudinea actelor procedurale și procesuale ce se întocmesc au rolul de a dinamiza procesul penal, de a ajuta participanții să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile. Efectul întreruptiv evidențiază existența și preexistența
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
un efect al actelor de întrerupere și, de asemenea, se repercutează asupra exercitării acțiunii penale, aspect ce este de natură a o califica drept o instituție de drept penal procesual. De altfel, în cursul procesului penal, multitudinea actelor procedurale și procesuale ce se întocmesc au rolul de a dinamiza procesul penal, de a ajuta participanții să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile. Efectul întreruptiv evidențiază existența și preexistența exercitării acțiunii penale, acțiune penală ce se exercită pentru tragerea la
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
legislativ activ a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale, apreciază că această instituție nu a dispărut din fondul legislativ activ și nu îndeplinește condițiile de a fi considerată lege penală mai favorabilă, putând fi calificată ca o instituție de drept penal procesual. Pentru toate argumentele prezentate, a apreciat că instituția întreruperii prescripției răspunderii penale este o instituție de drept penal procesual. Cu privire la posibilitatea invocării, pe calea contestației în anulare, a unei cauze de încetare a procesului penal, din perspectiva deciziilor
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
și nu îndeplinește condițiile de a fi considerată lege penală mai favorabilă, putând fi calificată ca o instituție de drept penal procesual. Pentru toate argumentele prezentate, a apreciat că instituția întreruperii prescripției răspunderii penale este o instituție de drept penal procesual. Cu privire la posibilitatea invocării, pe calea contestației în anulare, a unei cauze de încetare a procesului penal, din perspectiva deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale, în măsura în care instanța de apel a analizat incidența prescripției, apreciază că
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“. ... 2. Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018-30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. ... ... II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial deoarece afectează termenul și, implicit, prescripția răspunderii penale. ... 2. Normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“, iar actele procesuale întocmite de către organele judiciare înainte de data de 25.06.2018 rămân valabile ca acte întreruptive de prescripție a răspunderii penale. Ulterior îndeplinirii actului de procedură începe să curgă un nou termen de
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
actelor de procedură sunt norme de drept substanțial deoarece afectează termenul și, implicit, prescripția răspunderii penale. ... 2. Normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“, iar actele procesuale întocmite de către organele judiciare înainte de data de 25.06.2018 rămân valabile ca acte întreruptive de prescripție a răspunderii penale. Ulterior îndeplinirii actului de procedură începe să curgă un nou termen de prescripție. Actele întreruptive de prescripție trebuie întotdeauna luate
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
chestiuni de drept sesizate și în prezenta cauză, respectiv dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“ și dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018-30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. Curtea de Apel București - Secția a II-a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
chestiuni de drept sesizate și în prezenta cauză, respectiv dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“ și dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018-30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. Curtea de Apel București - Secția a II-a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
chestiuni de drept sesizate și în prezenta cauză, respectiv dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum“ și dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018-30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă. Curtea de Apel București - Secția a II-a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. (1) din Codul penal, sunt norme de drept procesual penal, ale căror efecte se produc ope legis, potrivit principiului aplicării imediate a legii de procedură, fără a putea fi înlăturate prin acte normative ulterioare sau prevederi din acestea declarate neconstituționale, sau sunt norme de drept penal substanțial, susceptibile de
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]