2,396 matches
-
și în continuare cu nava bisericii. Această formă, cu pridvor și turn deasupra, demonstrează că este o realizare ulterioară bisericii, ea fiind întâlnită și la biserica de lemn din Târgu-Mureș. Inițial intrarea se afla pe latura de sud a fostului pronaos, în locul actualei primei ferestre, care lasă să se vadă modificarea survenită. Până în anul 1972, în vecinătatea bisericii a existat și vechea clopotniță, care, deteriorându-se, a fost desființată. Pe partea inferioară a bolții ce acoperă nava a fost lipită o
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
aceste intervenții, are ca rezultat conturarea construcției inițiale cu elemente ce-i situează începutul la sfârșitul secolului al XVIII-lea: o navă, de numai 7,50 m lungime și 1,95 m înălțime; boltă comună, în leagăn, peste naos si pronaos. Timpanul de vest, a fost mutat, cu 0,90 m, mai în față și racordat cu peretele prin suprafața plană, deasupra căreia se află clopotnița. Pictura, ce îmbracă și pereții și bolta navei, cu vădite accente sociale, se remarcă prin
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
cărei pictură ar fi reprezentat evangheliștii. Unitatea stilistică a zugrăvelei acesteia, ce ilustrează Duminicile, semnată de popa Nicolae, cu cea din restul lăcașului, dovedește că ea provine din alt spațiu al lăcașului, poate din altar. Pe timpanul de vest al pronaosului sunt reprezentate, Răstignirea între tâlhari și trei scene din Patimi (Judecata lui Hristos la Ana la Caiafa, Când s-au spălat de sânge nevinovat). Pe pereții verticali pictura, mai slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
tâlhari și trei scene din Patimi (Judecata lui Hristos la Ana la Caiafa, Când s-au spălat de sânge nevinovat). Pe pereții verticali pictura, mai slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru latura de nord a pronaosului, unde este redată Punerea în mormânt, și pentru cea de sud, rezervată Judecății de Apoi, din care răzbat accentele de critică socială. Din friza împărătească, realizată odată cu pictura murală, se păstrează icoana Mariei cu pruncul, semnată, în 1795, de zugravul
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din pronaos (exceptând tavanul care e nou), ilustrând tema Judecății de Apoi, într-o suită de scene mărunte cu caracter de miniatură. Scenele încadrate în chenare dreptunghiulare sunt dispuse în registre suprapuse. Peretele nordic înfățișează figura centrală a Judecății, Iisus Hristos reprezentat
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
1819, noua biserică fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește hramul Sfintei Troiți și întru lauda sfântului mucenic Pantelemon, în Domnia Măriei Sale
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
impunătoare, amplificată atât de cele două turle din față, cât și de intrarea monumentală, cu coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se înalță trei turle, dintre care cea mare peste naos. Pictura în ulei a fost executată, între anii 1932-1936, de pictorul italian Umberto Marchetti, care fusese adus cândva de către regele Carol I pentru decorarea bisericilor
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
dedesubt - Liturghia îngerească; în cele patru ceardacuri: Botezul lui lisus, Fuga din Egipt a Născătoarei de Dumnezeu, Umblarea pe mare a lui lisus și Spre Emaus; în absida de miazăzi - Nașterea Mântuitorului, iar în cea de miazănoapte - învierea; pe bolta pronaosului: Răstignirea, lisus înconjurat de tâlhari, lisus și Samariteanca, Rugăciunea în Grădina Ghetsimani, Sărutarea lui Iuda, lisus spre Golgota; la balconul corului - Scenă din viața Sfântului Pantelimon etc. Din această scurtă prezentare, rezultă că pictura, în afara valorii artistice, impresiona printr-o
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
a bisericii în care Marchetty și-a dat întreaga măsură a talentului și experienței sale. Biserica mai dispune și de alte 75 de icoane executate în ulei pe gips, lemn, sau pânză, datând din 1800-1891 și expuse în altar, naos, pronaos, semnate de mai mulți pictori: Kiril Max. (10), Tănase Age, Cristache R, loan Aledescu, R. Vinilescu, Gh. Corbu (câte 1-2), precum și de un număr de alte 52, de autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe Sf. Pantelimon
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
N. Râdulescu, Cpt. Iordache și alții. Arhitect - M. Râdulescu Paroh fiind Pr. Al. Slăvescu Primar - Gh. Vidrașcu " Lucrările de consolidare și refacere au continuat cu tencuirea, în 1956, a pereților naosului, iar în 1964-1965 cu reparații, tencuieli și zugrăveli la pronaos, pridvor și turlele mici. În anul 1966, lucrările de reparații au ajuns la acoperiș, schimbându-se învelitoarea veche din tablă cu alta nouă. Unul dintre elementele cele mai valoroase, care completează în chip fericit ideea de echilibru și armonie, este
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
încheierea operațiunilor de renovare și consolidare, în anul 1968, toate acestea au fost curățate, redându-li-se splendoarea inițială. Mai rămăsese de refăcut pictura. între 1967-1969, pictorii Profeta Eugen și Zemlika Victor au executat pictura în pridvor, naos, parte din pronaos și altar și, totodată, au restaurat pictura veche. Și aceste masive și importante intervenții, care au dat o nouă înfățișare interiorului bisericii, au fost evidențiate într-o a doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și fixată pe peretele
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
funcționat, cândva, Liceul „N. Bălcescu", și în pridvorul bisericii. De data aceasta, pictura a fost executată în stil catalan de către pictorul Petre Achițenie, care a imortalizat datele privind opera sa printr-o inscripție, cu caractere arhaice românești, deasupra ușii de la pronaos: „Această Sfântă Biserică a fost pictată în întregime din nou în tehnica frescă în anul 1982 de pictorul prof. univ. Petre Achițenie din București". Caracteristica noii picturi constă în supradimensionarea staturii sfinților, în tablouri ample și culori mai închise, manieră
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile patriarhilor: Miron Cristea, Justinian, Dr. Justin Moisescu, Nicodim Munteanu, iar pe laturile de sud și nord cele ale sfinților ierarhi români Sava Brancovici și Calinic de la Cernica
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
reliefată încoronând pereții de jur-împrejur” - pr. Marin Cilă Fundația bisericii este din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
din cărămidă cu mortar de var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost bombardat și distrus complet. (24 aprilie 1944) În locul pridvorului s-a
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit pe stâlpi de lemn legați între ei în arce frânte. Pe fațadă se află icoana de hram. Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos și îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând în mână o cupă și sub ea un papirus pe care este scris: „pocăiți-vă că s-a apropiat înperăția ceriuriloru”. Este singura icoană din secolul al XVIII-lea ce se mai
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
absidele laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor și cu trei ferestre (una în axa absidei altarului și două în absidele laterale). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor pătrat aflat pe latura de vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
altarului și două în absidele laterale). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor pătrat aflat pe latura de vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
planșeul central și sânurile laterale. Pictură în frescă și mozaic a fost executată de maeștrii Gheorghe Răducanu și Iosif Vass (1972-1976), pr. paroh suplinitor Ion Surubaru (1973) și pr. Paroh Ion Cristache (1974-1976). Până în 1971 s-a slujit numai în pronaos. 1977: După cutremurul din 1977, reparații parțiale pr. Tănase Niculescu (paroh 1977-1991) și pr. Dumitru Popescu (†1990). 1992 - 2008: Revenit din Melbourne, Australia, pr. dr. Dumitru Găină reia activitatea de paroh și obține multiple realizări între care: împrejmuirea curții bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu asize înguste marcate cu rânduri de cărămidă aparentă în culoare deschisă, alternate cu fâșii tencuite. La înălțimea
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]