14,695 matches
-
m. 6 Bulai, Alfred Analiza electorală și marketing electoral, Curs S.N.S.P.A., f.a., București, p. 148. 7 Drăgulin, Sabin "Comunicarea politică și influențarea maselor", Analele UCDC: Seria Științe Politice, ProUni versitaria, București, 2008, p. 44. 8 Vezi Thomson, Oliver History of Propagandă, History Publishing Ltd, Sutton U.K., 1999. 9 Le Bon, Gustave, Psihologia mulțimilor, Editura Antet XX Press, București, 2007, p. 91. 10 Miroiu, Adrian Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 226. 11 Maarek, Philip J.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Communiacation & marketing de l'homme politique, Litec, Paris, 2007. Sinescu, Călin, Comunicare politică, Ediția a II-a, Editura Universitară, București, 2009. Tasențe, Tănase, Comunicarea politică prin social media și reacțiile publicului online, Editura Universitară, București, 2014. Thomson, Oliver, History of Propagandă, History Publishing Ltd, Sutton U.K., 1999. Studii în reviste de specialitate sau volume colective Drăgulin, Sabin, "Comunicarea politică și influențarea maselor", Analele UCDC: Seria Științe Politice, ProUnversitaria, București, 2008. Helstern, Francisc, "Managementul campaniei electorale", în Comunique, nr. 4-5, februarie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
convingerile lui religioase. Rezultatul, chiar dacă va fi același - și anume demontarea aberației și compromiterea savantului -, va avea nevoie de un efort mult mai mare din partea comunității științifice. Lucrurile se complică și mai mult atunci cînd prestigiul savantului este sprijit de propaganda mediatică sau de acei oameni politici care se îmbată cu iluzia că, exploatînd epocala descoperire, ar avea ceva de cîștigat de pe urma ei. În realitate, nimeni nu va avea nimic de cîștigat, decît poate știința voodoo. Cartea lui Robert Park aduce
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
lista celor deja înscriși, pe care nu figura numele său. Generos, Ceaușescu intervine: "Dă-i cuvântul..." Sala nu bănuie nimic. Era a cincea zi a Congresului și până atunci se rostiseră milioane de propoziții anoste, atent periate de secția de propagandă a partidului. Ajuns la microfon, Constantin Pârvulescu începe prin a-și prezenta biografia: "Tovarăși, am împlinit anul acesta 60 de ani de când sunt membru de partid." Evident, sala reacționează cuprinsă de entuziasm: partidul nu era doar pretutindeni în actualitate, dar
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
suprem asupra ansamblului Creației. Se poate pune întrebarea cum ar putea fi definită figura torționarului: este acesta un individ monstruos, o cumplită excrescență a Răului, sau e doar un instrument abrutizat, un ins obedient fără nici o reținere față de doctrină și propagandă? Tzvetan Todorov nu acceptă ideea călăului monstruos, în favoarea depersonalizării individului în cauză, întrucît Răul, ca entitate abstractă, ar fi "personajul principal al literaturii concentraționare". Torționarii n-ar fi fost, în optica sa, niște fiare, ci doar o categorie de funcționari
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
40. Veți da acum socoteală în fața poporului că la proces v-ați dat victime nevinovate, voi care v-ați regulat mamele și erați gata să trageți cu pistoalele în tineri nevinovați de vîrsta voastră...ť". Astfel limba de lemn a propagandei suferă, după cum socotește Françoise Thom, o "mutație teratologică", devenind instinctuală, plină de umori josnice, de dejecții ale subumanității. Ea "se combină straniu cu un jargon obscen; murdăria conștiințelor este reprezentată în limbă de registrul scatologic și pornografic, și vedem cum
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
fără drept de veto, "căderea" unor piese. Și, deopotrivă, căderea - temporară... - a unor idei. Teatrul pentru muncitori care "va trebui să-l caute pe spectator la el în mahala" e-un sîmbure de artă în stradă într-o pulpă de propagandă. Spune, convins, G.M. Zamfirescu (deși istoria o să-l infirme, nu peste mult): "Arta, oricît ar fi ea de relativă, nu se gustă din ordin!". Mai departe, urmează, arătînd că spectatorul e-un tip anume de om, și că, artisticește vorbind
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
dragostea pentru literatură, Zoe Dumitrescu Bușulenga a alunecat pe linia unui "ceaușism" strident, a unei ipocrizii "și cu biserica, și cu partidul". Fosta sa profesoară constituie în ochii memorialistului un exemplu al discreditării vocației și profesiei, atât ca "om al propagandei" la care s-a pretat inclusiv prin dezolante "omagii", cât și prin încurajarea unor non-valori, din mediul apropiaților. "Cât timp nu a practicat politica aceasta aberantă, a fost o excelentă profesoară - și eu regret această evoluție, care a transformat un
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
cu The Legend of the Evening Star din 2005 și 2008 de la New York. Reacția auditoriului contrazice categoric teza irelevanței lui Eminescu. Ele mi-au scos Însă În evidență, de fiecare dată, cât de mare este golul informației - lipsa materialelor de propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
probleme ca și predecesorii dvs. (slaba dotare a bibliotecilor, absența burselor, disensiuni etc.)? În ce privește dotarea bibliotecilor, în mod paradoxal, situația a fost destul de roză în perioada comunistă, când Biblioteca Centrală Universitară trimetea cărți și reviste în mod gratuit. Exista obsesia propagandei culturale. Sigur că statul dirija, controla interesul pentru anumite cărți, dar exista o grijă pentru lectorate. După 1990 situația a devenit tragică, din mai multe motive. Revistele (cele de specialitate) nu au mai apărut cu regularitate. Apoi, acum este dificil
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
comercial pe Sandra Brown și pe Coelho e, desigur, o întâmplare fericită, dar și un triumf de-o clipă al normalității. Declarația recentă a lui Mircea Cărtărescu îmi pare a fi o mărturisire luată sub presiune, în stilul Direcției de Propagandă și Agitație (ŕ bon entendeur, salut!) din anii de glorie ai stalinismului contondent. Chiar nu înțeleg sursa complexelor sale - chiar dacă ele au fost exprimate, după câte mi s-a spus, într-un cerc închis, neavând o destinație publică. O bună
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
ana, Elena Badea Institutul Cultural Român rămâne "o miză a propagandei băsiste", pentru că "viespile trag la miere", a declarat, luni, liderul liberalilor Crin Antonescu. Co-președintele USL și-a exprimat, totodată, încrederea în capacitatea fostului ministru de Externe, Andrei Marga, de a face față situației foarte riscante asumată odată cu șefia ICR. Din
Marga nu va scăpa de înțepăturile propagandei băsiste, afirmă Antonescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39890_a_41215]
-
odată cu șefia ICR. Din punctul meu de vedere, domnul Marga este un intelectual de mare talie, este un om care încearcă și și-a asumat o situație foarte riscantă pentru că ICR a fost și rămâne una din marile mize ale propagandei băsiste. Viespile trag la miere și sigur că domnul Marga e înțepat și va fi înțepat", a subliniat Crin Antonescu, citează Mediafax.. Întrebat dacă Andrei Marga mai este susținut pentru a ocupa funcția de șef al ICR, Crin Antonescu a
Marga nu va scăpa de înțepăturile propagandei băsiste, afirmă Antonescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39890_a_41215]
-
meciului, pentru a păstra controlul asupra Justiției.Tensiunile pe acest subiect ar putea duce chiar la o suspendare a președintelui, iar reacția instituțiilor europene este esențială în astfel de situații. Existența unor relații puternice cu lideri europeni care să combată propaganda portocalie la Bruxelles sunt vitale. În momentele critice, ALDE a susținut România și demersurile USL, în vreme ce socialiștii a lui Hannes Swoboda au fost mai degrabă rezervați ori s-au pliat pe poziția Germaniei lui Merkel. Europarlamentarul PNL, Norica Nicolai, se
Diversiunea ”PNL în PPE”, manevră pentru a lăsa USL fără aliați europeni în războiul pentru Justiție by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39943_a_41268]
-
a rămas fără răspuns. Site-ul în limba română al postului de știri dedică un întreg articol atacului consilierului lui Traian Băsescu. Reacția postului rusesc vine după ce Chifu a afirmat că "Vocea Rusiei" a fost în 2012 un instrument de propagandă, dezinformare și ingerință în politica românească prin incitarea la scandal între Traian Băsescu și Guvern. Am putut vedea, într-adevăr, faptul că acest post public rus a devenit un instrument tot mai des utilizat de presiune și manipulare publică în
"Vocea Rusiei", lui Chifu: ingerințele vin de la Bruxelles sau Washington, nu de la Moscova () [Corola-journal/Journalistic/40043_a_41368]
-
fost utilizat de unii actori în perioada electorală. Parțial pentru că media a privit-o ca pe o ciudățenie și a promovat audiența din jurul acestui fenomen. Cred totuși că ne-am făcut rău singuri supralicitând și dând importanță acestui instrument de propagandă și dezinformare, în orice caz de ingerință în politica românească", spune Iulian Chifu. De Ce News îl redă integral răspunsul postului "Vocea Rusiei": "Declarațiile consilierului prezidențial Iulian Chifu prezintă interes doar din două puncte de vedere. Pe de o parte, aceste
"Vocea Rusiei", lui Chifu: ingerințele vin de la Bruxelles sau Washington, nu de la Moscova () [Corola-journal/Journalistic/40043_a_41368]
-
echipa de la Cotroceni, această situație deschide riscuri absolut inedite. „Dosare” și „scandaluri” pe care le credeau „îngropate” și „uitate” pot ieși la suprafață la momentul cel mai nepotrivit. Adevărul doare. Există mulți consumatori de media care s-au săturat de propaganda occidentală și doresc să vadă și un alt punct de vedere, având posibilitatea să tragă propriile concluzii. Acest trend există la nivel global și el nu poate fi inversat prin declarația unui consilier prezidențial care prin 1993 se ocupa de
"Vocea Rusiei", lui Chifu: ingerințele vin de la Bruxelles sau Washington, nu de la Moscova () [Corola-journal/Journalistic/40043_a_41368]
-
Consilierul prezidențial, Iulian Chifu, se războiește, de data aceasta, cu "Vocea Rusiei", postul public de la Moscova, despre care afirmă că a fost în 2012 un instrument de propagandă, dezinformare și ingerință în politica românească prin incitarea la scandal între președintele Băsescu și Guvern. Am putut vedea, într-adevăr, faptul că acest post public rus a devenit un instrument tot mai des utilizat de presiune și manipulare publică în
Iulian Chifu: "Vocea Rusiei", instrument de dezinformare în politica din România () [Corola-journal/Journalistic/40049_a_41374]
-
fost utilizat de unii actori în perioada electorală. Parțial pentru că media a privit-o ca pe o ciudățenie și a promovat audiența din jurul acestui fenomen. Cred totuși că ne-am făcut rău singuri supralicitând și dând importanță acestui instrument de propagandă și dezinformare, în orice caz de ingerință în politica românească", evidențiază Iulian Chifu. De asemenea, el consideră că nu poate fi comentată componenta de analiză și opinii pe care postul e liber să le promoveze. Potrivit lui Chifu, dincolo de acestea "lucrurile
Iulian Chifu: "Vocea Rusiei", instrument de dezinformare în politica din România () [Corola-journal/Journalistic/40049_a_41374]
-
România Liberă, trecând în revistă diferite scenarii pentru anul 2013, legate de relația UE-Moldova și România-Rusia. Ziarul, cunoscut ca având o politică editorială pro-Băsescu, atinge doar în treacăt subiectele referendum și Schengen. Analiza profesorului Dungaciu dinamitează, însă, doi dintre pilonii propagandei portocalii, din perioada referendumului, dar și din timpul alegerilor parlamentare. Astfel, este ridiculizat mitul potrivit căruia ar fi apărătorul orientării strategice spre Vest a României și al parteneriatului cu SUA. De asemenea, este negat scenariul potrivit căruia blocajul Schengen ar
Interviu devastator pentru Băsescu în România Liberă. Directorul ISPRI critică propaganda portocalie de la referendum () [Corola-journal/Journalistic/40073_a_41398]
-
a mai fost interesantă pentru Rusia, la fel cum s-a întâmplat cu Polonia. Blocajul în relația cu Rusia nu e al Bucureștiului, ci al Moscovei”, arată prof. Dungaciu. Schengen, o țintă falsă. Mai bine ne luptam pentru vize SUA Propaganda portocalie a mai avut o țintă, făcând din aderarea la spațiul Schengen o miză a mandatului PDL. Ulterior, problema Schengen a fost folosită pentru a justifica politici din zona Justiției. Prof. Dungaciu susține că aderarea la spațiul Schengen nu aduce
Interviu devastator pentru Băsescu în România Liberă. Directorul ISPRI critică propaganda portocalie de la referendum () [Corola-journal/Journalistic/40073_a_41398]
-
bun-simț că „a fi ateu reprezintă o aspirație realistă, curajoasă și frumoasă“ și de aceea își încredințează cititorii că „puteți fi niște atei fericiți, echilibrați, morali și împliniți din punct de vedere intelectual.” (p. 5) Tonul e de broșură de propagandă religioasă, atîta doar că servește cauzei opuse: scientismul ateist exprimat în fraze de felul „chestiunea privitoare la existența lui Dumnezeu nu reprezintă, din principiu și pentru totdeauna, un teren interzis științei“ (p. 68), ceea ce înseamnă că într-o zi oamenii
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
vii volume, suluri de-arhive,/ ca șerpii să sfîrîie’n foc hieroglife!” (Împăratul Negru). Cenzura și obligatoria aservire a poeziei directivelor „realist-socialiste”: „Sclavă, poezia la stîlp vede prin roz,/ și’n jur canibalii surîd fioros./ Vracii practică voo-doo-acasă” (ibidem). Dezmățata propagandă și cultul impudic al vremelnicilor lideri comuniști: „Nu vedeți Cezarii moderni pe străzi/ cu pas de spînzurați, săltați la parăzi?/ Nu simțiți eroismul cum vă saltă din jilț/ și cum inima bate din palme (în șbilț),/ portretul din geam, nodul
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
mândriei naționale, îl flatează pe spectator, îl plasează în legenda unor evenimente exemplare, cu eroi exemplari, cu fraze memorabile - ele aparțin scenaristului, dar felul cum sunt spuse face muzica - în care răsună bronzul armurilor ciocnite și limba de lemn a propagandei. Eroii neamului aproape că recită poezie patriotică unui public ridicat din anostul cotidian la rangul de martor al unor netăgăduite glorii. Neîndoielnică și asemănarea cu fabrica hollywoodiană de mituri, - a se vedea The Player (1992) al lui Robert Altman pentru
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
Dreptății devine pas cu pas cea a Partidului, apropierea se face lent, cu ocolișurile necesare captării unui rebel, unui neînregimentat precum comisarul Moldovan. În acest sens, o excelentă analiză oferă Ion Manolescu în eseul său „Comunismul «la pachet». Aventură și propagandă în filmele polițiste” din Explorări în comunismul românesc (vol I, Polirom, 2004). Fără falsificarea deliberată a istoriei, Sergiu Nicolaescu ar fi putut intra, cred, în galeria marilor autori de policier-uri ca Jean-Pierre Melville, Jacques Deray, John Huston etc. Acțiunea
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]