3,810 matches
-
Nu mai e mult, băieți, nu mai e mult... Însă din cauza întârzierilor, atât de la vremea hidoasă, dar mai ales de la faptul că trebuiau să tragă trenul pe linii moarte și să aștepte, pentru că trenurile armatei, care aduceau înapoi soldați sau provizii, aveau prioritate, drumul de la Huși până la Brăila a durat mai bine de-o lună. Zile întregi de foame, frig și putoare, imagini care acum îi reveneau în minte lui Cristi și nu se mai opreau. Cum se țineau să nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și cunoscuse spiritul murdar al omului, mai ceva ca al ultimei hiene. La Huși, unde se refugiaseră multe familii, de teama turcilor și a bulgarilor mai ales, erau priviți ca niște cotro- pitori. Cei de-ai locului cumpăraseră mai toate proviziile din magazine, de teamă că nu le vor mai rămâne, și le vindeau, puține, niciodată de-ajuns pentru toți, la preț dublu sau triplu. Toți deveniseră, din oameni simpli, mari comercianți. A văzut micuțul Cristian cum se pot îmbogăți unii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cedase cetatea lui Iancu. Absurdă este și ipoteza potrivit căreia Chilia a constituit baza de operații a lui Țepeș în timpul luptelor din iarna 1461-1462. Baza de operații presupune un loc central, unde se concentrează trupele, unde sunt înmagazinate armele și proviziile. De aici se pornește contra dușmanului și linia care leagă trupele de bază se cheamă linie de operații. Ideal ar fi ca linia de operații să cadă perpendicular pe frontul unde sunt angajate ostilitățile, fiind calea cea mai scurtă între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rămas în urma invaziei. Este un punct de vedere care pornește de la relatarea lui Baltazar de Piscia. Iorga a fost de această părere, dar, ulterior, a considerat că domnul a luat această măsură în mod deliberat, care avea ca scop împrospătarea proviziilor, oastea sa aflându-se în tabără de două luni. Dacă istoriografia comunistă considera că Ștefan cel Mare a fost trădat în mod sistematic de boieri, în istoriografia „postrevoluționară” s-a ajuns la încheierea că țăranii l-au trădat, l-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin cu 15.000, cât alcătuia oastea cea mică. Deși N. Iorga a crezut în cele afirmate de Baltazar, în Istoria armatei românești, a fost de părere că țăranii s-au risipit cu acordul domnului, pentru a face rost de provizii. Să se țină seama de faptul că tătarii n-au putut prăda decât o mică parte din nord-vestul Moldovei, deci nu toți țăranii plecau să-și caute familiile, cei mai mulți, majoritatea, mergând în locuri pe care războiul nu le afectase, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
traversa Valahia Mare (Țara Românească) îndreptându-se spre Cetatea Albă. Flota era impresionantă ca mărime: 200 de vase, dintre care 40 de galere ușoare și 20 de galere mari. Erau pregătite vase speciale pentru transportul artileriei, a muniției și a proviziilor. Peste o săptămână, Bembo transmitea aceleași informații, dar, pentru că nu era limpede la Veneția care este starea reală a flotei, Bembo arăta că încă nu se cunosc gândurile sultanului, zvonurile schimbându-se zilnic. Pe de altă parte, bailul considera că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe. Ceea ce l-a impresionat pe bail erau tunurile (bombardele), numeroase și foarte mari. Sultanul a făgăduit negustorilor străini, care vor transporta provizii și alte lucruri pentru armata otomană, că vor fi scutiți de taxe, când vor face comerț în Marea Neagră. Ceea ce dovedește grija lui Baiazid de a pregăti cât mai bine campania. La 22 mai, sultanul pleca la Adrianopol, îndepărtând orice îndoială
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecut Nistrul. Jan Trnka, „comandantul întregii oștiri, socotea că mai întâi trebuie asediat Hotinul, o cetate destul de puternică, așezată pe celălalt mal al râului Tyra, două leucii (leghe) departe de Camenița, deoarece e la hotarul Podoliei, de unde se pot lua provizii pentru armata cea atât de mare, fără să se împotrivească cineva. De aici se pot apoi lua ușor alte poziții, cu puterea sau prin predare, după ce Ștefan, pierzând câteva puncte întărite, va fi adus la disperare.” Regele a fost de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după bătălia din 1476 că “eu cu curtea mea am făcut ceea ce am putut”. Este vorba de oastea mică, elita oastei moldovenești, formată din boieri domnul, îngăduindu-le celorlalți oameni să meargă și să-și salveze familiile și să aducă provizii. Din secolul al XV-lea, când documentele sunt ceva mai explicite, apar informații potrivit cărora boierii intrau în alcătuirea curții domnești. La 6 februarie 1577, Matei, fost vameș, se plângea domnului “cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu oameni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decis, sigur. Până la următoarea localitate, Reliegos, sunt 13 km, un drum drept, plat, flancat de copaci plantați de puțini ani. Beciuri tipice la Reliegos și în meseta - Pe acest drum nu găsești nimic, nici o fântână, așa că este bine să ai provizii la tine. De la un timp, parcă aș vrea să se termine. Este prea plictisitor acest platou, meseta, cum o numesc spaniolii, fără nimic variat. Devine însă o bună ocazie de reflecție, interiorizare, de regăsire a drumurilor plate, plictisitoare, grele din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Nu disprețuiesc nimic, dar nici nu pot să laud neglijența și delăsarea pe care le observi imediat în tot ce există aici. După ce s-au cazat și au făcut duș, pelerinii se îndreaptă spre centrul satului pentru a-și face provizii de mâncare sau răcorindu-se cu o bere sau un suc sau pentru o baie în apa de la marginea localității. Cum am mai spus deja, pe pelerini îi recunoști imediat după mersul puțin greoi și legănat, după îmbrăcăminte sau după
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în Rusia, jefuind și incendiind tot ce le ieșea în cale, încât unitățile românești au dus chiar câteva bătălii împotriva acestor trupe. Toate aceste bande se întorceau în Rusia traversând Basarabia, unde Guvernul Român avea depozite de material și de provizii pentru multe milioane care, dacă nu ar fi fost bine păzite, ar fi fost negreșit jefuite sau incendiate, după obiceiul bolșevicilor. Guvernul Român a fost atunci obligat să trimită în Basarabia trupe care să păzească aceste depozite, misiune care i-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ea nu reușea însă să procure României cantitățile de alimente care îi erau indispensabile. În luna octombrie 1917, situația alarmantă a Armatei Române i-a obligat pe ambasadori să țină o conferință pentru a discuta posibilitatea îmbunătățirii tranzitului trenurilor cu provizii pe teritoriul rus. [...] Am avut de mai multe ori explicații cu rușii pe acest subiect. Am constatat în ce măsură asistența interaliată acordată României îi deranja pe ruși și le provoca manifestări de ură contra unui popor care adoptase cauza Antantei cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vin scurs din butoaiele Împușcate În pivnițele gospodarilor vrednici (“burjui” etichetați de ruși). Nu erau rare cazurile de soldați Înecați În vinul atrăgător de Târnave. Nu pot omite nici noaptea sosirii armatei cazace. Eram cu Sisi În Suseni, unde aveam provizii din toate. Văzând o dâră de lumină, a venit la noi un sublocotenent și a Început să ne percheziționeze. Ne-a așezat Într-o parte a mesei, ne-a pus pistolul beretă În față și toată noaptea ne-a interogat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de la Purceaua (com. Drânceni), Bunești-Averești (Dealul Muncelului), Valea Teiului (com. Tătărăni), Târzii, Oltenești, Văleni. Referindu-ne la materialul colectat din majoritatea așezărilor cercetate, putem constata abundența ceramicii provenind de la vasele uzuale de diferite forme și mărimi: pahare, polonice, vase de provizii, strecurători și cupe. În ceea ce privește motivele ornamentale, se întâlnesc frecvent spirala în trei culori, benzile negre paralele, dispuse orizontal, pe fond alb și motive de labirint. De multe ori, vasele cucuteniene au fost pictate în interior și în exterior, cum este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantemir propunea ca turcii să fie atacați cu o infanterie numeroasă. Era imprudent - semnala domnul Moldovei - să pornească împotriva tătarilor. După părerea sa, victoria putea fi asigurată numai prin ofensiva întregii armate în direcția Dunării și prin capturarea depozitelor cu provizii ale turcilor. La începutul campaniei (mai 1711), armatele ruse, aflate sub comanda feldmareșalului conte B. P. Șeremetev, aveau ca obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acolo, până or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți rost de ele de unde puteți și cum puteți, pentru că atunci când vom aduce trupele, n-o să avem ce să le dăm de mâncare și pe dumneata o să te dăm să te mănânce”. Problema vitală a proviziilor era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți rost de ele de unde puteți și cum puteți, pentru că atunci când vom aduce trupele, n-o să avem ce să le dăm de mâncare și pe dumneata o să te dăm să te mănânce”. Problema vitală a proviziilor era semnalată și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți rost de ele de unde puteți și cum puteți, pentru că atunci când vom aduce trupele, n-o să avem ce să le dăm de mâncare și pe dumneata o să te dăm să te mănânce”. Problema vitală a proviziilor era semnalată și într-o notă atașată la scrisoarea de mai sus, din aceeași zi (12 iunie, pe Nistru): „Nu avem provizii, nici carne, decât doar pentru zilele de drum până la voi ..., [aprovizionarea armatei], fiind lucrul cel mai important, căci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce să le dăm de mâncare și pe dumneata o să te dăm să te mănânce”. Problema vitală a proviziilor era semnalată și într-o notă atașată la scrisoarea de mai sus, din aceeași zi (12 iunie, pe Nistru): „Nu avem provizii, nici carne, decât doar pentru zilele de drum până la voi ..., [aprovizionarea armatei], fiind lucrul cel mai important, căci altfel [totul] este imposibil”. A trecut apoi Prutul, împreună cu garda imperială, cu două divizii de infanterie și cu artileria mare de câmp
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
râu să fie permanent un obstacol în calea turcilor, care mărșăluiau pe celălalt mal al râului. Generalul Karl Edward von Rönne, care se afla la Fălciu cu cavaleria sa, a primit ordin să înainteze spre râul Siret și să captureze proviziile inamicului. Turcii au acționat mai repede, au trecut Prutul și au ocupat târgul Fălciu. I-a atacat pe cei 4.000 de ruși, care constituiau detașamentul de avangardă, reușind, în cele din urmă, să-i încercuiască. Turcii veneau în număr
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cavalerul crucii: ce folos ar fi putut să aducă acele cîteva mii de oameni nedeprinși cu ale războiului pe care domnul muntean le avea la Urlați ! În ce-l privește pe Dimitrie Cantemir, el a fost mustrat pentru că nu gătise provizii, deși nu era vorba de neexistența lor, ci de neputința de a le avea în acel loc unde țarul se lăsase împresurat de turco-tătari. Nesusținuți, ei nu putuseră rezista atacului turcesc. De fapt toată vina cade asupra aceluia care n-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezenta mai întâi orașul Huși, apoi arăta modul în care se desfășura transportul de grâne pe Prut până la Hotin: „Pe drumul de la Iași la Hotin pe malul Prutului se află: Huși, depozit de grâne al fiscului otoman. Acolo se strâng proviziile de grâne cumpărate în Rumelia și pe țărmurile Dunării menite a fi întrebuințate fie pentru oștiri, în cazul unei campanii împotriva Rusiei și Poloniei, fie pentru aprovizionarea garnizoanei din Hotin. Grânele se încarcă pe niște vase mici, la Tomarova <Reni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anume aceea a transporturilor. O subliniere specială merită efortul de cărăușie al țărănimii, care a pus la dispoziție armatei peste 200.000 de care de transport. Pe lângă transporturile necesare trupelor române, țăranii au dat care cu boi și pentru transportul proviziilor armatei ruse, conform Convenției dintre guvernul rus și cel român (4 aprilie 1877). Rețelele de căi ferate fiind restrânse sau lipsind în unele zone, s-a recurs la rechiziționrea vitelor și a căruțelor țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]