KorAP: Find »[drukola/base=provocare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...602 >

15,041 matches

Corola-llms4eu/Law/257811

discriminare de vreun fel, la așezări umane și locuințe sigure, sănătoase, accesibile, la un preț rezonabil, reziliente şi durabile, pentru a stimula prosperitatea şi calitatea vieții şi implicit a locuirii pentru toți. Factorii de decizie se confruntă, de asemenea, cu provocarea elaborării unor politici integrate, în contextul în care elaborarea și implementarea politicilor privind locuirea sunt fragmentate între ministere și niveluri de guvernare. Aceasta reprezintă, pe de o parte, o reflectare a numeroaselor implicații ale locuirii atât asupra indivizilor, cât și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
cu impact asupra locuirii determină existența unor situații și categorii de nevoi și probleme care pot rămâne insuficient acoperite. Aceste elemente fac din locuire un domeniu de politici complex, care necesită o abordare interdisciplinară și cooperare intersectorială pentru a răspunde provocării de a oferi locuințe durabile. România prezintă un dezechilibru persistent între cererea și oferta de locuințe, cu supraaglomerare în marile centre urbane care se confruntă cu creșterea costurilor locuințelor și cu expansiunea urbană accelerată, în timp ce orașele mici și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
cu creșterea costurilor locuințelor și cu expansiunea urbană accelerată, în timp ce orașele mici și mijlocii pierd populație și trebuie să identifice metode pentru utilizarea unui surplus de locuințe vacante. În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități semnificative și provocări importante în asigurarea accesului la locuințe în contextul dezechilibrelor înregistrate între cererea și oferta de locuințe pe piața liberă. Toate aglomerările urbane includ insule de sărăcie, comunități segregate spațial afectate de deprivare de locuire, ocupare a forței de muncă scăzută

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
europeană cu cea mai mare rată a deprivării severe de locuire – ceea ce înseamnă cel mai scăzut nivel de acces al populației la locuințe. Grupurile sărace și marginalizate, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, se confruntă cu provocări legate de condițiile inadecvate de locuire, acoperirea insuficientă cu servicii și dotări tehnico-edilitare și lipsa siguranței ocupării, în special în cazul așezărilor informale. Cu toate acestea, nu toți cei care au dificultăți în accesarea unei locuințe adecvate sunt concentrați spațial

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
este necesară intensificarea acțiunilor de renovare a fondului de locuințe și implementarea unor programe de regenerare urbană pentru a crește calitatea locuirii. Urmărind corelarea cu principalele documente strategice de la nivel european și național, precum și pentru a răspunde la provocările cu care se confruntă domeniul locuirii în România, a fost 1 UN Habitat (2017), The Human Rights – Based Approach to Housing and Slum Upgrading elaborată Strategia Națională a Locuirii pentru perioada 2022-2050, care este structurată pe următorii piloni: Locuire incluzivă

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
viziunea pentru „cadrul de reguli sociale”. Ele exprimă principii și drepturi esențiale pentru piețele muncii și sistemele de asistență socială care funcționează în Europa. Unele principii reafirmă drepturile deja prezente în acquis-ul Uniunii, iar altele stabilesc obiective clare pentru provocările care decurg din evoluțiile societale, tehnologice și economice. Documentul menționează faptul că accesul la locuințe la prețuri accesibile reprezintă o preocupare tot mai mare în multe state membre, regiuni și orașe. Numărul de persoane fără adăpost este în creștere în

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
metodă de lucru pe mai multe niveluri de guvernanță care promovează cooperarea între statele membre, orașe, Comisia Europeană și alte părți interesate pentru a stimula creșterea și inovarea în orașele europene, precum și pentru a identifica și aborda cu succes provocările sociale. În scopul implementării Agendei Urbane pentru UE au fost dezvoltate 14 parteneriate (care cuprind 23 de state membre, inclusiv România prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 96 de orașe și/sau regiuni metropolitane, 10 regiuni, 17 directorate din cadrul

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
la prețuri accesibile și pe sprijinirea ofertei de locuințe la prețuri accesibile, inclusiv locuințe publice, sociale, de închiriere, precum și în proprietate la prețuri accesibile. Noua Cartă de la Leipzig. Puterea transformativă a orașelor pentru binele comun Luând în considerare provocările globale urgente, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității, deficitul de resurse, fluxurile migratorii, schimbările demografice, pandemiile și economiile în schimbare rapidă, documentul are ca scop urmărirea binelui comun, prin utilizarea puterii transformatoare a orașelor. Printre acestea se numără bunăstarea

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
ca scop urmărirea binelui comun, prin utilizarea puterii transformatoare a orașelor. Printre acestea se numără bunăstarea generală, servicii publice fiabile de interes general, precum și reducerea și prevenirea unor noi forme de inegalități sociale, economice, de mediu și teritoriale. Atât provocările urbane, cât și măsurile adresate acestora ar trebui să fie concepute la scara spațială corespunzătoare și aplicate printr-un mod coordonat la trei niveluri: cartier, nivel local și la scară funcțională, regională și metropolitană mai largă. Totodată, prin Noua Cartă

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
dominat de locuințe aflate în blocuri de apartamente, ce conțin 67,6% din fondul de locuințe urban . Doar 2,4% din fondul de locuințe din zonele rurale se află în blocuri, ceea ce înseamnă că administrarea condominiilor este, în mare măsură, o provocare a vieții urbane. Locuințele în proprietate privată reprezintă 98,6% din fondul total de locuințe (Tabelul 2). De altfel, România este pe primul loc între țările europene în materie de proprietate privată a locuințelor. Acest fapt se datorează privatizării rapide a

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
dintre zonele de locuit supraaglomerate locuite de grupuri cu venituri mici sunt concentrate în zone urbane marginalizate. Vechimea fondului de locuințe În anul 1990, 85% din stocul de locuințe din România era construit după anul 1945, reprezentând în prezent o provocare din punct de vedere al întreținerii acestui fond consistent de clădiri aflate în proces de degradare fizică şi/sau structurală. Figura 2. Locuințele în funcție de anul construirii (% total locuințe 1990) și numărul de persoane din locuință în anul 1990 Sursa

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
85%), fenomenul fiind mai pregnant în rândul persoanelor de sex masculin și afectând în special adulții de vârstă activă (între 25 și 64 de ani). Aceleași date de recensământ (2011) indicau faptul că 1 din 10 persoane erau copii. Principalele provocări Provocările identificate în această secțiune se reflectă în viziunea Strategiei Naționale a Locuirii, care vizează rezolvarea acestor provocări printr-o serie de obiective strategice și obiective specifice, care au cel mai mare potențial să răspundă nevoilor din domeniul locuirii în

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
activă (între 25 și 64 de ani). Aceleași date de recensământ (2011) indicau faptul că 1 din 10 persoane erau copii. Principalele provocări Provocările identificate în această secțiune se reflectă în viziunea Strategiei Naționale a Locuirii, care vizează rezolvarea acestor provocări printr-o serie de obiective strategice și obiective specifice, care au cel mai mare potențial să răspundă nevoilor din domeniul locuirii în România. Pilonul 1. Locuire incluzivă Provocări privind accesul tuturor la locuințe În România se înregistrează una dintre cele

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
din Europa, mai accentuată în zonele urbane România este țara cu cea mai mare rată de deprivare de locuințe la nivelul UE. Grupurile sărace și marginalizate ale României se confruntă, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, cu provocări serioase în sectorul locuințelor, inclusiv în ceea ce privește locuințele de calitate scăzută, infrastructura inadecvată și lipsa de siguranță a ocupării. În acest sens, situația în zonele urbane este considerată mai gravă decât în zonele rurale sau periurbane. Având în

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
de locuințe destinate închirierii. Politicile din domeniul locuirii trebuie să accelereze furnizarea și alocarea mai bună a locuințelor publice pentru a răspunde nevoilor celor mai vulnerabile grupuri. Astfel de locuințe publice de închiriat trebuie să ia în considerare profilul și provocările beneficiarilor vizați, și în același timp să țină cont de amplasare, asigurarea mixului social și standardele de proiectare a locuințelor. Cu toate acestea, locuințele de închiriat nu sunt singura soluție posibilă pentru a asigura accesul la locuințe al celor care

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
este dominat de locuințe aflate în blocuri de apartamente, ce conțin 67,6% din fondul de locuințe urban. Doar 2,4% din fondul de locuințe din zonele rurale se află în blocuri. Aceasta înseamnă că administrarea condominiilor este, în mare măsură, o provocare a vieții urbane. Deficiențe privind accesibilitatea locuințelor Accesul la o locuință adecvată la costuri accesibile este o condiție de bază pentru o viață decentă, pentru toți locuitorii, indiferent de vârstă și statut socioeconomic. Accesul la locuințe este recunoscut în Declarația

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
rezidențiale la marginea orașului. În toată România, cele mai dinamice piețe de locuințe sunt situate în regiunile de vest și centru și în jurul Capitalei. Orașele mai mari din România se confruntă cu lipsa locuințelor și prețuri în creștere și provocări privind accesul la locuințe pentru anumite grupuri sociale. În schimb, orașele mijlocii înregistrează locuințe neocupate tot mai numeroase din cauza migrației pronunțate și declinului demografic. În timp ce creșterea economică a fost concentrată într-o serie de zone urbane, noua

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
terenul disponibil este pe piață, dacă poate fi ușor dezvoltat și este echipat cu infrastructura de accesibilitate și utilități edilitare. Piața locuințelor secundare depinde de practicile de întreținere și renovare, precum și de dinamica cartierelor din interiorul orașului: densitatea și provocările cu care se confruntă, transformările sociale, calitatea infrastructurii și serviciile publice. Toate acestea susțin potențialele mijloace de intervenție a sectorului public pentru a influența oferta de locuințe și întreținerea fondului de locuințe. Politicile de administrare a terenurilor aproape inexistente la

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
fondul său de locuințe - este deficitară. În plus, sistemele oficiale de colectare a datelor oferă informații statistice cu o granularitate teritorială care ascunde fenomenele sărăciei concentrate spațial și privarea de locuințe. Toate acestea reprezintă bariere în ceea ce privește cunoașterea provocărilor legate de locuințe, elaborarea și direcționarea acțiunilor. Creșterea cererii de locuințe și a prețurilor acestora în orașele mari din România a stat la baza tendinței de extindere urbană. După cum a arătat analiza precedentă a Băncii Mondiale 37 , zona metropolitană

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
Majoritatea dezvoltărilor rezidențiale din ultimele decenii s-au înregistrat în zonele periurbane ale orașelor mari. Capitala și regiunile din vest regrupează cel mai mare procentaj al clădirilor noi, spre deosebire de regiunile sudice și estice. Orașele mari se confruntă cu provocări mai mari decât acelea din orașele medii și mici. Prima categorie de orașe se confruntă cu creșterea prețurilor și cu expansiunea urbană, 36 “Orașe Magnet: Migrația și naveta în România”, Banca Mondială, 2018. 37 „Polii de creștere. Etapa următoare”, Banca

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
orașelor medii și mici se reduce ca dimensiuni demografice și trebuie să facă față condițiilor modeste de pe piață, creșterii numărului de locuințe disponibile și degradării fizice și structurale accentuate. Creșterile prețurilor locuințelor în orașele din vestul României reprezintă o provocare pentru reținerea sau atragerea forței de muncă necesare pentru a sprijini economiile locale în creștere și pentru a face față deficitului tot mai accentuat de forță de muncă. Peste 200.000 de persoane s-ar putea muta în zonele urbane funcționale

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
a terenurilor vacante din interiorul orașelor sau a terenurilor fostelor unități industriale ce necesită operațiuni de regenerare și sunt localizate în zone accesibilizate. Multe din noile dezvoltări imobiliare sunt localizate la periferia orașului. Acestea nu sunt lipsite de propriile lor provocări. România are încă un sistem de planificare și proiectare urbană și teritorială ineficient, care a permis extinderea zonelor rezidențiale pe fostele terenuri agricole ieftine situate în special în extravilan, prin proceduri facile și fără acces la infrastructura tehnico-edilitară de bază

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
negative ale acestui fenomen se reflectă atât în calitatea vieții din aceste zone rezidențiale, cât și în centrele urbane din vecinătatea lor. Deoarece noile zone rezidențiale astfel dezvoltate tind să fie cu o funcțiune unică (rezidențial), ele generează mai multe provocări legate de deplasarea la locul de muncă și accesul la serviciile publice (cum ar fi unitățile educaționale, de sănătate și administrative), crescând presiunea asupra celor existente în proximitate și provocând în același timp congestii suplimentare de trafic și poluare. O

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
de deplasarea la locul de muncă și accesul la serviciile publice (cum ar fi unitățile educaționale, de sănătate și administrative), crescând presiunea asupra celor existente în proximitate și provocând în același timp congestii suplimentare de trafic și poluare. O altă provocare ridicată de astfel de dezvoltări este legată de infrastructura de utilități publice (de exemplu, rețelele de apă și canalizare), care de obicei nu se dezvoltă în același ritm cu zonele rezidențiale nou dezvoltate. În consecință, multe dintre aceste zone rămân

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]
al locuințelor mai mare în București este explicat de numărul de ipoteci active pe locuințe, care impun asigurarea locuinței, și de existența celei mai dinamice piețe imobiliare rezidențiale din România. Degradarea clădirilor rezidențiale istorice Clădirile rezidențiale istorice se confruntă cu provocări în materie de administrare. Ca urmare a schimbării regimurilor de proprietate, începând cu naționalizarea din timpul regimului 47 Pe baza lucrărilor efectuate în cadrul Serviciilor consultative rambursabile pentru „Consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/257811]