5,470 matches
-
mai prezent în mediul carceral decît în alte medii, cercetători din domenii diferite ale cunoașterii s-au aplecat asupra lui cu mai mult interes. Analiza culturii și civilizației a permis atît prezentarea unor studii sociologice, cît și a unora psihologice, psihiatrice, demografice, istorice, arhitecturale, literare, juridice etc. Cultura și civilizația penitenciare presupun o abordare multidisciplinară și este de așteptat ca perspectivele matematice, geografice, biologice, genetice, muzicale, sportive (dacă au apărut sau dacă se vor manifesta pe viitor) să arunce o nouă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tacit o discriminare juridică în favoarea femeilor. De pildă, Helen Allen 160 demonstra că femeile care comit acte de violență au mai mari șanse decît bărbații să fie declarate bolnave mintal și să fie dejudiciarizate, fiind mai degrabă supuse unui tratament psihiatric decît încarcerării. De asemenea, predomină rata femeilor străine condamnate sau aparținînd unor minorități considerate inferioare (sau născute în țări sărace). În general, violența feminină era considerată un răspuns direct la relațiile de prost tratament la care au fost supuse. Stereotipurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aproape imposibil să se vorbească de moarte naturală. Este deci datoria statului să prezinte rapoarte publice în toate cazurile de decese petrecute în închisori, în care să fie detaliate circumstanțele producerii morții, eforturile de împiedicare a ei, evaluările medicale și psihiatrice ale victimelor și vinovaților, precum și măsurile reparatorii întreprinse. Sinuciderile arestaților au făcut obiectul unor preocupări aparte ale specialiștilor încă de la apariția închisorilor, deoarece ele erau considerate reacții extreme de insuportabilitate a vieții carcerale. Încă din 1880 raportul inspectorului medical prezentat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este mult mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari și divorțați, precum și la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stării sanitare produse în libertate. Închisoarea este locul în care se concentrează problemele de sănătate cele mai diverse, adesea de o gravitate accentuată, ale unor persoane care au acumulat numeroase handicapuri nu numai sociale și culturale, dar și medicale și psihiatrice. Alcoolismul și toxicomania sînt specifice inadaptaților social, iar bolile venerice și hepatice provin din absența igienei și a educației. Cele mai multe persoane au probleme somatice la momentul încarcerării mult mai grave decît cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tăiat organele sexuale, degetele sau și-au tăiat burta încercînd să-și extragă diverse organe interne. Bolile mintale, favorizate de anxietate, dar și de disfuncționalități în condițiile de viață și de ereditate, sînt tot mai numeroase, transformînd închisorile în aziluri psihiatrice. Conform estimărilor medicilor din Penitenciarul Iași, peste 30% din arestați suferă de grave probleme psihice, delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin care este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor multiple domenii ale cunoașterii științifice: psihologice, psihiatrice, medicale, sociologice, demografice, statistice, religioase, arhitecturale, istorice, politologice etc. Chiar dacă penalitatea este determinată de Codul Penal și Codul de Procedură Penală, ea afectează întreaga societate, iar aceasta prin experții ei va trebui să mute discursul dinspre necesitatea legii spre efectele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
parter". Cînd nu există suficiente paturi la "parter" pentru toți "șmecherii", aceștia preferă să stea cîte doi sau trei în două paturi alăturate la "parter", decît să urce la etaj. 30 Erving Goffman, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 201-202. 31 Erving Goffman, op. cit., p. 202. 32 Graham W. Giles, Administrarea justiției în comunitate. Standarde și reglementări internaționale, Editura Expert, București, 2000, p. 11. 33 Howard Gill
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
I. Kertzer, op. cit, p. 148. 85 Bronislaw Malinowsky, Magic, Science and Religion, Free Press, Glencoe, 1945, p. 14. 86 Proces pe care Erving Goffman îl definea prin conceptul de "moarte civilă", în Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, op. cit., p. 25. 87 Dominique Lhuilier, Aldona Lemiszewska, Le choc carceral. Survivre en prison, Éditions Fayard, Paris, 2001, p. 32. 88 Interviurile au fost preluate din Bruno Ștefan, Minorii în detenție, teza de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei. Într-o bună zi, după ce părinții mei s-au împăcat, reluându-și traiul în comun, m-au luat cu ei la clinica psihiatrică, s-o vizităm pe tanti Marioara, care „înnebunise“ și se spera că vederea mea, adoratul ei nepot, ar fi putut avea un bun efect curativ asupra bolnavei (cel puțin așa mi s-a spus mie). Stătea pe un scaun de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nou drum, capabil să valorifice rezultatele cuantificării diferențierilor constatate între oameni. Unul din primii psihologi care s-a înscris pe noua linia investigativă a fost Kraepelin. El este cunoscut pentru contribuția adusă la introducerea metodologiei psihologiei experimentale în practica clinicii psihiatrice. Practica din acest sector de activitate l-a constrâns să studieze diferențierile dintre caracterele pacienților, modul cum aceste diferențe sunt definitorii, cum se raportează legic la stările lor maladive, cum acestea se completează într-un profil unitar pentru modul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din Alexandria cu aproape două milenii în urmă, care necesita remanieri decisive mai înainte de a dispărea cu desăvârșire. Domeniul de aplicație al psihanalizei era același cu cel al teologiei viața sufletească a oamenilor, realizată însă din perspectivă medicală, neuronală și psihiatrică, de identificare și tratare a maladiilor comportamentale. Freud a fost și a rămas întreaga sa viață un medic care a fost nevoit să revină asupra părerilor sale privind natura confuziilor mentale, a angoaselor și nevrozelor de care suferă oamenii. Era
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a fost îndreptat constant spre complexitatea vieții psihice, considerată ca un tot unitar. În anul 1921 publică prin-cipala sa lucrare, cu titlul Tipologiile psihice, în care sunt puse fundamentele unei caracterologii propriu-zise, prin care să se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
5.3.3. Alte tendințe convergente în psihanaliză În condițiile în care problematica psihologiei abisale intră în centrul preocupărilor educaționale, ale celor de psihologia muncii sau ale celor publicitare, psihanaliza încetează să mai fie o disciplină medicală, o perspectivă exclusiv psihiatrică sau neurologică, iar cercetătorii adepți doar de credință ai lui S. Freud. În acest context și-au făcut apariția o serie de noi tendințe, înscrise pe direcții investigative cu identitate distinctă, implicate în disputele ce privesc fundamentele conceptuale și metodologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care mă încercuia. Eram, în această privință, asemenea atâtor altor persoane din acea epocă sinistră, în care România era prinsă în ochiurile unei rețele de pușcării, de penitenciare, de lagăre de muncă și de alte locuri de detenție precum spitalele psihiatrice. Acestei faze de determinare și de luptă secretă i-a urmat energia desfășurată în momentul plecării propriu-zise. Vlad a ieșit din închisoare aproape patru ani după arestare, grație unui concurs de circumstanțe excepționale, răscumpărat de familia franceză. Mai târziu, odată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
opt ani, sau până la amnistia generală din 1964. Majoritatea deținuților din celulă erau țărani din județele Bacău și Piatra Neamț, închiși în urma refuzului lor de a accepta colectivizarea. Se afla acolo un singur intelectual, doctorul Constantinescu, psihiatru, fost șef al Spitalului psihiatric Central de la Mărcuța. Era licențiat și în filozofie, dar avea și o mare cultură muzicală. Fusese închis din cauza Nunțiului O’Hara. La început, Biserica Catolică dusese o luptă cruntă împotriva comunismului. N-am uitat remarca făcută de unul din cei
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
activ etc.), - Diabet sever, vechi, cu leziuni de organ terminal [7], - Clearence creatininic < 40 ml / minut - Abuz de alcool și droguri - Infecții active sistemice și cronice inclusiv endocardite, - Neoplazii active, - Arteriopatii periferice severe - Vârsta avansată (peste 65 de ani ?), - Antecedente psihiatrice ce conduc la necooperare. Absența unui sprijin social și a stabilității psihologice, - Alte stări morbide care amenință viața. În absența unor simptome semnficative, transplantarea nu trebuie efectuată, chiar dacă funcția ventriculară este marcat afectată [7]. Indicațiile și contraindicațiile clasice sunt în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
demonstrat efectul negativ asupra riscului cardiovascular. Femeia vârstnică are venituri mai mici, probabilitate de a locui singură și de a apela la serviciile sociale mai ridicată comparativ cu bărbații de aceeași vârstă (6). 50.3.5. Depresia Este principala patologie psihiatrică cu care se confruntă vârstnicii, incidența acesteia este de două ori mai mare la femei, iar riscul cardiovascular crește cu aproximativ 70%, în particular riscul de afectare coronariană. O explicație ar fi agravarea inflamației și accelerarea aterosclerozei, activarea plachetară, reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
conduite aberante, anomice. Psihozele colective sau nebunia colectivă sunt cunoscute și semnalate încă din cele mai vechi timpuri ale civilizației, apar în intervale de criză socio-culturală atunci când schimbarea valorilor duce la schimbarea ordinii sociale (Enăchescu, C., 2003 p. 75). Abordarea psihiatrică. Concepția lui S. Freud (Freud, S., 1980, p. 90) demonstrează existența în structura persoanei a trei instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
thanatosului (dorinței de moarte). Abordarea sociologică. Teoriile sociologice aduc în atenție noțiunea de conformism social și interconexiunile care se crează între conformismul social și devianța socială în contexte diferite. Paradigma funcționalistă. Spre deosebire de abordările tradiționale ale devianței (abordarea biologică și cea psihiatrică), care localizau cauzele comportamentului deviant la nivel de individ, paradigma funcționalistă (Parsons, T., 1951, Merton, R.) a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele devianței la nivelul structurilor sociale deficitare. În viziunea lui Parsons, devianța este o stare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
interiorizați și însușiți de factorii psihici, astfel încât primii trezesc nevoi, dorințe și planuri mintale care se pun apoi în aplicare. Studiul factorului psihic impune o tratare a fenomenului atât din perspectiva psihiatriei, cât și a criminologiei. O determinare din perspectivă psihiatrică clasifică acești factori în trei categorii: factori motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
urmat de etapa de integrare socială și de monitorizare în scopul prevenirii recăderii. În ceea ce privește grupul de adolescenți, tratamentul trebuie să țină seama de particularitățile dezvoltării acestora precum și de particularitățile mediului în care trăiește având în vedere posibilitatea existenței unor afecțiuni psihiatrice, a stării de sănătate, a deficitului de învățare și a problemelor familiale (Swadi, 2000). Tratamentul poate fi: pe termen scurt (mai puțin de șase luni) terapie rezidențială (centre specializate în tratamentul adicțiilor), terapie medicamentoasă și terapie în ambulatoriu pentru menținerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe artiști profeți ai zeilor. în fața gândirii moderne, geniul apare descoronat de vechiul prestigiu divin. El a devenit problemă de cercetat și soluționat. În cel mai rău caz, el e considerat ca o anomalie de natură patologică, fie fiziologică, fie psihiatrică. În cel mai bun, el e socotit ca o latență universal omenească, izbucnită numai în cutare sau cutare celebritate printr-un concurs special de împrejurări. Patologia geniului însă nu explică absolut nimic. Căci dacă Dostoievski, de pildă, a fost epileptic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin acest concurs de împrejurări Dostoievski. Și dacă Eminescu a sfârșit în noaptea groaznică a nebuniei, nu înseamnă că nebunii devin poeți de geniu. Afară de aceasta, nu toți oamenii de geniu sunt clienți ai casei de nebuni sau ai clinicilor psihiatrice. Ipoteza patologică, dimpotrivă, pune într-o lumină mai enigmatică apariția geniului. Căci dacă la mii și mii de nefericiți, aceeași boală se manifestă ca o pustiire subnormală a ceea ce este omenesc, la omul de geniu ea apare înfrântă de măreția
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puterile ce cauzează aceste transe cu epilepsia. Procedeul său e tot ce poate fi mai lipsit de responsabilitate științifică. Epilepsia e o boală psihică ale cărei cauze nici până azi nu se cunosc. Cum poți reduce oare la această enigmă psihiatrică toate fenomenele mistice cu pretenția că le clarifici? Afară de aceasta, epilepticul are sentimentul penibil al răului ce lucrează în el; transele lui sunt trăite ca o nenorocire cu toată aura sau vârtejul acela de senzație plăcută, care le precedă. El
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]