3,405 matches
-
cu obiectul și acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale elementelor și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu obiectul și acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acțiunea social adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale elementelor și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se ajustează continuu, În concordanță cu funcția psihică pe care o servește, incluzând În componența sa o multitudine de variabile fiziologice, psihologice și socio-culturale. Având În vedere acestea, motivația apare ca factor integrator și explicativ al celor mai variate fenomene psihosociale: statusuri și roluri, aspirații și performanțe, relații interpersonale, a diverselor fenomene de grup (coeziunea, conformismul, autoritatea, influența, prestigiul, etc.). Motivația constituie temeiul comportamentelor și activităților pe care le prestează indivizii În cadrul grupului În funcție de specificul solicitărilor ce decurg dintr-o categorie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se ajustează continuu, În concordanță cu funcția psihică pe care o servește, incluzând În componența sa o multitudine de variabile fiziologice, psihologice și socio-culturale. Având În vedere acestea, motivația apare ca factor integrator și explicativ al celor mai variate fenomene psihosociale: statusuri și roluri, aspirații și performanțe, relații interpersonale, a diverselor fenomene de grup (coeziunea, conformismul, autoritatea, influența, prestigiul, etc.). Motivația constituie temeiul comportamentelor și activităților pe care le prestează indivizii În cadrul grupului În funcție de specificul solicitărilor ce decurg dintr-o categorie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de „interese personale”. Prin interes se Înțelege cauza lăuntrică a unei străduințe În general și, Îndeosebi, al unui act de voință influențat de relațiile dintre individ
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
relațiile sociale ale individului cu mediul Înconjurător. Puterea extraordinară a tehnicii a schimbat Întreaga viață umană. Dominația tehnici Înseamnă sfârșitul erei telurice. Mediul organic natural al omului; pământul, plantele, animalele etc., poate fi distrus de tehnică. Din punct de vedere psihosocial, motivația acțiunii umane În procesul creației noului se supune dorinței individualităților de „recunoaștere”. Acțiunea umană spre creativitate poate fi explicată și ca o Îmbinare a dorinței cu rațiunea: dorința Îi Împinge pe oameni să caute lucruri din afara lor, În timp ce rațiunea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de „interese personale”. Prin interes se Înțelege cauza lăuntrică a unei străduințe În general și, Îndeosebi, al unui act de voință influențat de relațiile dintre individ
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
relațiile sociale ale individului cu mediul Înconjurător. Puterea extraordinară a tehnicii a schimbat Întreaga viață umană. Dominația tehnici Înseamnă sfârșitul erei telurice. Mediul organic natural al omului; pământul, plantele, animalele etc., poate fi distrus de tehnică. Din punct de vedere psihosocial, motivația acțiunii umane În procesul creației noului se supune dorinței individualităților de „recunoaștere”. Acțiunea umană spre creativitate poate fi explicată și ca o Îmbinare a dorinței cu rațiunea: dorința Îi Împinge pe oameni să caute lucruri din afara lor, În timp ce rațiunea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din punct de vedere psihosocial omul acționează motivat de voința de afirmare față de semeni și voința de putere. Stimularea managerială a acestor persoane, cu chemare interioară deosebită spre creație, se poate face mai ales prin satisfacerea condițiilor de manifestare creativă a lor. 1.4.2
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din punct de vedere psihosocial omul acționează motivat de voința de afirmare față de semeni și voința de putere. Stimularea managerială a acestor persoane, cu chemare interioară deosebită spre creație, se poate face mai ales prin satisfacerea condițiilor de manifestare creativă a lor. 1.4.2
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și propunerea unor scenarii didactice ameliorative pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Autoarele I. Repere psihopedagogice ale educației comunicării 1. Comunicarea 1.1. Semnificații ale conceptului Una din numeroasele definiții ale conceptului de comunicare este aceea de „mod fundamental de interacțiune psihosocială a persoanelor, realizat prin intermediul simbolurilor și al semnificațiilor social-generalizate ale realității în vederea obținerii stabilității ori a unor modificări de comportament individual sau la nivel de grup“, care subliniază rolul de element și mijloc esențial al vieții individuale și sociale, idee
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și nonverbale pe care o persoană le transmite ca răspuns la comunicarea altei persoane. Contextul comunicării reprezintă cadrul desfășurării actului comunicativ. Există cel puțin trei dimensiuni ale contextului: - dimensiunea fizică - elementele din mediul înconjurător cu implicații în actul comunicării; - dimensiunea psihosocială - rolurile participanților, mentalități, elemente de cultură socială etc.; - dimensiunea istorică - timpul istoric și timpul actual; Codul presupune un repertoriu de semne și reguli de combinare a acestora. 1.5. Comunicarea lingvistică Comunicarea verbală este procesul de transmitere a unui mesaj
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vocaționale (talent), de cunoștințele practice și teoretice achiziționate anterior, de condițiile de disputare a partidei (mediu, adversar, public, materiale etc.), de pornirea intrinsecă sau extrinsecă de a sejuca, de experiența de joc ș.a.m.d. „Jocul înlesnește declanșarea unor realități psihosociale dintre două sau mai multe persoane nevoite să colaboreze pentru îndeplinirea unui anumit scop: alternanța dintre efort și perioadele de întrerupere (pauză) este determinată de principiile și regulile jocului, care la rândul lor permit sportivilor să-și păstreze libertatea de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fragilitate. Dezavantajele la femeile vârstnice continuă cu statutul social al acestora, dificultățile de autoîngrijire, accesul la servicii medicale fiind probleme comune (37). Deși noțiunea de self-care în IC este de importanță crucială, femeile vârstnice sunt cele mai vulnerabile din cauza factorilor psihosociali asociați (lipsa suportului familial, venituri mai mici, izolare socială, risc mai mare de a locui la azil, rată net crescută a depresiei etc.) (2). Informațiile referitoare la beneficiul terapiei în IC la femeile vârstnice derivă doar din subanalize de subgrupuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
în a face față în diferite sfere ale vieții. Afirmația de bază a acestei teorii este că realizarea de activități timpurii față de vârsta cronologică și implicarea în responsabilități tipic adulte la o vârstă prematură din adolescență interferă cu obținerea abilităților psihosociale necesare pentru succesul ulterior în aceste roluri. Ceea ce susține autorul este că acestea sunt învățate în perioada critică a adolescenței și dezvoltarea prematură împiedică o învățare corectă. În cadrul acestei teorii se consideră că există două etape de mare importanță: tranziția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prin strategiile educaționale, folosind anumite metode. Unele strategii folosite de părinți nu duc întotdeauna la rezultatele scontate, mai mult pot avea exact rezultatul opus. Un factor esențial al dezvoltării personalității unui copil îl reprezintă climatul familial. Acesta este o formațiune psihosocială complexă, ce cuprinde ansamblul de stări psihice, moduri de relaționare interpersonală, atitudini ce caracterizează grupul familial o perioada de timp. Acest climat, care poate fii pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru între influențele educaționale exercitate de părinți și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1998) aduc în atenție, prin teoria problemelor de comportament că, recunoașterea factorilor de risc și a factorilor protectivi trebuie să aibă în vedere interacțiunea dintre indivizi și mediul în care aceștia trăiesc. Teoria se bazează pe interacțiunea dintre trei variabile psihosociale: sistemul de personalitate (valori, credințe personale, expectanțe, atitudini și orientarea către sine și către societate), percepția despre mediu (sistemul atitudinilor părinților și grupului de prieteni despre comportament) și sistemul comportamental ce poate cuprinde atât comportamente ilicite precum consumul de substanțe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
internelor, București. Abraham, P., coord. (2005), Standardele Sistemului Național de Asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, ANA http://www.ana.gov.ro/ rom/standarde.pdf. Abraham, P., Roncov, A. L., Cărăușu, C. (2004), Drogurile: aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara. ACMD, (2008), Cannabis: classification and public health, Advisory Council on the Misuse of Drugs, Home Office, London (http://drugs.homeoffice.gov.uk/publication-search/acmd/ acmd-cannabis-report-2008?view=binary). Ah Shene, D. (1999), "Resiliency: A Vision of Hope", în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
toate ariile vieții umane ĂCIF, 2004). ”Autismul, din punct de vedere funcțional, este localizat în CIF după cum urmează: FUNCȚIILE ORGANISMULUI CAPITOLUL 1 FUNCȚIILE MENTALE Funcțiile mentale globale (b110-b139) b110 Funcțiile conștiinței b114 Funcțiile de orientare b117 Funcțiile intelectuale b122 Funcțiile psihosociale globale „Funcții mintale generale, așa cum se dezvoltă ele pe întreaga durată a vieții, necesare pentru integrarea constructivă a funcțiilor mintale care au ca rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare în stabilirea de interacțiuni sociale reciproce, atât în ceea ce privește sensul, cât și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
capacitatea de învățare. Este important ca acesta să aibă experiență astfel încât să realizeze o evaluare cu acuratețe și să interpreteze corespunzător răspunsurile copiilor. Informațiile culese constituie puncte de bază în structurarea programului de dezvoltare și în alegerea strategiilor manageriale. evaluarea psihosocială se realizează prin intermediul interviului prin care se culeg date despre istoricul dezvoltării copilului și familiei. Este foarte important ca ambii părinți să participe împreună la evaluare. observarea comportamentului constă în culegerea informațiilor de la membrii familiei privind comportamentul copilului. Acestea sunt
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
lung care vizează evaluările intermediare ale achizițiilor cognitive și de dezvoltare; - informarea și includerea familiei în toate aspectele intervenției. Respectarea acestora în cadrul unui program educațional atrage după sine o serie de rezultate pozitive în aproape toate ariile (excepție QI). Adaptarea psihosocială precum și calitatea vieții sunt semnificativ îmbunătățite. Avantaje TEACCH-ul aduce beneficii mari în ceea ce privește funcționalitatea și nivelul de dezvoltare, îmbunătățește capacitatea de adaptare și abilitățile cu caracter funcțional. Aspectele învățate pot fi generalizate și în alte contexte. Scade stresul parental ceea ce
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]