3,998 matches
-
G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de Aron Cotruș (Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură (prezent constant
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
ROMAN, Radu Anton (19.VIII.1948, Făgăraș - 29.VIII.2005, București), poet, prozator și publicist. Urmează liceul în orașul natal, terminat în 1966, și doi ani de studii juridice (1968-1970), fiind apoi învățător suplinitor și pedagog. Este absolvent al Facultății de Ziaristică la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Inițiator al cenaclului literar Atlantida, va
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor contestatari români ( Singurul verdict) sau revoluția ungară. Editorialele R.m. evaluează alteori efectele lipsei de rezistență a scriitorilor români față de regimul
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
bărbat care o brutaliza sistematic. Modul în care autorii conduc intriga a contribuit la reeditări și la montarea ei, în 1920, și la Teatrul Național din București. R. mai aduce la lumina rampei câteva texte cu adresă critică. Un „mare” publicist și deputat, protagonistul piesei Cei mai de seamă (jucată în 1913, la Teatrul Național din Craiova), se arată a fi un mare impostor, datorând totul unui amic din umbră; pentru a nu fi dat de gol, nu ezită să provoace
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
ROSETTI, Dimitrie R. (17.IV.1850, București - 11.X.1934, București), publicist și autor dramatic. Este fiul Casiei (n. Brăiloiu) și al lui Radu Rosetti. Face studii, neterminate, la Colegiul „Louis le Grand”, urmând apoi, vreme de doi ani, École des Sciences Politiques et Administratives din Paris. Întors în țară, ocupă diferite
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
1800-1898) (1898) cuprinde, în prezentări succinte, biografia și operele unor scriitori, ale unor oameni de știință sau politici. Autorul s-a folosit, între altele, de biografiile românești alcătuite de A. Ubicini pentru un dicționar al lui L.-G. Vapereau. Ca publicist, R., redactor la „Românul”, mai colaborează la ziare ca „La Boîte aux lettres”, „Timpul”, „Constituționalul”, „L’Indépendance roumaine”, „Epoca”. La București lua parte la ședințele Junimii. De altfel, în „Convorbiri literare” i-au și apărut o serie de scrieri. A
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
întâmplă în Politica babachei (după Edmond Gondinet), Nerușinații (după Émile Augier), Pățania lui Dumitrache, Uite popa... nu e popa („Convorbiri literare”, 1882), Un leu și un zlot (1910), Moștenire de la răposata (1910, după Eugène Labiche). Temele care îl preocupă pe publicist se regăsesc în revistele lui teatrale, „politice și umoristice”. Discursurile patriotarde din Cameră, farsa alegerilor, dezbaterile sterile ale Academiei, situații ilare din presă, administrație, învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
1886-1888). Cu o limbă rea și ascuțită, Max, aflat în opoziție, batjocorește în șarje brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în speță), speculând cu o regretabilă insistență chiar defectele lor fizice. Când renunță la poanta de un gust dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
de literatură ebraică. O semnătură anagramată a scriitorului este R. Moran. A colaborat la „Adevărul”, „Almanahul «Dacia»”, „Calendarul «Răsăritul»”, „Convorbiri literare” „Curentul nou”, „Egalitatea”, „Mântuirea”, „Opinia”, „Reforma”, unde îi apar scurte poeme, „Revista literară și științifică”, „România literară”, „Timpul”. Ca publicist, el adoptă, în studiile sale sociale și economice, o atitudine conservatoare. În literatură, în românește, R.-R., care în tinerețe nu își poate stăpâni pornirile vindicative, se afirmă cu satira Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav (1877). Victima este
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
, Kostya (1893 - 16.VIII.1931), poet, publicist și traducător. De origine vâlceană, R. își face debutul în presă cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
SAECULUM, revistă care apare la Focșani, trimestrial, din iulie 2002. Publicația este inițiată de publicistul Al. Deșliu și de profesorul de limba română Valeriu Anghel, sub egida Consiliului Județean Vrancea, a Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a Primăriei Municipiului Focșani. Își propune să continue tradiția periodicelor vrâncene „Revista noastră”, „Milcovia
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
ROSETTI, Radu D. (18.XII.1874, București - 1964, București), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Eftaliei (Nataliei) (n. Gheorghiu) și al publicistului și autorului dramatic Dimitrie R. Rosetti. Căsătoria celor doi se desface curând, copilul fiind încredințat bunicii din partea mamei. La București urmează clasele primare la Institutul „Heliade” al lui Ștefan Vellescu, apoi cursurile liceale la „Sf. Gheorghe”, „Sf. Sava” și „Matei
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
RUSSU-ȘIRIANU, Vintilă (20.IV.1897, Arad - 25.II.1973, București), memorialist, publicist și dramaturg. Este fiul ziaristului și prozatorului Ioan Russu-Șirianu. Studiile liceale le face la Arad și Ploiești, frecventează un timp cursurile Conservatorului de Artă Dramatică și ale Facultății de Medicină din București, apoi urmează Facultatea de Litere și Filosofie, fiind
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
al paginii „Tribuna muncitorească”), „Era nouă” ș.a. A condus revistele „Veac nou” (1932) și „Bluze albastre” (1932). Moare de tuberculoză. În 1948 este numit, post-mortem, membru al Academiei RPR. Faptul că S., om cu un destin nefericit, a fost un publicist și un scriitor cu ferme și declarate convingeri de stânga, că a înființat două reviste aflate sub influența Partidului Comunist, că a semnat o carte integral laudativă cu privire la ceea ce credea că este realitatea din URSS și că și-a ales
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
de literatură realistă angajată. S. avea cu siguranță talent, mai puțin forță epică, respirație largă, acestea fiind numai anunțate de textele pe care a apucat să le scrie. Proza sa scurtă, tributară vizibil conceptului de artă cu tendință, pe care publicistul l-a și popularizat de altfel, susținând că „o altă artă nu poate să existe”, cultivă programatic un „realism dur” (Ov. S. Crohmălniceanu), surprinzând cu acuitate faptul divers, de obicei cu pregnant caracter social, căruia îi conferă valoare de simbol
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris un volum documentar, Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
ȘĂINEANU, Constantin (10.I.1869, Ploiești - 1947, București), publicist, traducător și memorialist. Este fiul Mariei (n. Rabin) și al zugravului de biserici Moisi Șain și fratele lingvistului și folcloristului Lazăr Șăineanu. Începe să învețe la școala „Luca Moise” din Ploiești. Face gimnaziul la „Gh. Lazăr” (1880-1884), iar cursul superior
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate. Cu atât mai mult, argumentează publicistul, se cere un repertoriu original, cu piese inspirate din istoria și legendele noastre. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naționale”. Observațiile, competente, îi vizează pe interpreți, sfătuiți „a imita natura”, se referă la decoruri și costume și nu
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
ȘANDRU, Ilie (22.III.1935, Săcalu de Pădure, j. Mureș), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei (n. Stoica) și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
o bogată bibliografie. Este o onestă cercetare de istorie literară pozitivistă, a cărei valoare rămâne preponderent documentară. Capitolul final, rezervat sintezei, este mai degrabă o schiță de profil a scriitorului, privit în ansamblul preocupărilor sale, decât un portret specific al publicistului. Viața lui B. P. Hasdeu (1989), o lucrare de același tip, urmărește să configureze imaginea unei biografii contradictorii, „câmp de confruntări ale unor linii de forță tensionate, uneori ireconciliabile”. Biograful lasă să vorbească mai cu seamă documentele, considerate nu o dată
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
SÂMPETREAN, Viorel (26.II.1953, Purcăreni, j. Brașov), poet și publicist. Este fiul Elvirei (n. Ceapă) și al lui Ioan Sâmpetrean, muncitor. Urmează școala generală la Purcăreni, apoi Liceul „Unirea” din Brașov și devine student la Facultatea de Filologie a Universității din București. Frecventează cenaclurile literare studențești. Licențiat în filologie (1978
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
ȘANDRU, Mircea Florin (20.IV.1949, Făgăraș), poet și publicist. Este fiul Elenei Șandru (n. Preda) și al lui Victor Șandru, învățători. Face școala generală la Cârțișoara, județul Sibiu. În 1967 absolvă liceul în orașul Victoria, în 1972 Facultatea de Electronică a Universității din Brașov, iar între 1972 și 1975
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
, revistă enciclopedică apărută la București, bilunar, din iunie 1885 până în mai 1895. Director, iar din octombrie 1889 și proprietar este publicistul Eniu D. Bălteanu. În 1890 și 1891 va fi condusă de un comitet de redacție din care mai fac parte Barbu Constantinescu, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, A. Lupu-Antonescu. Profesorii și literații grupați în jurul revistei își propun difuzarea culturii („luminii
LUMINA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
literară apărută la Craiova, din iulie până în septembrie 1890 (trei numere, dintre care ultimul nu s-a păstrat). Caton Theodorian este redactorul publicației, iar Petru Vulcan se ocupă de chestiunile administrative. L. trebuia să reprezinte gruparea tinerilor intelectuali craioveni, poeți, publiciști, profesori, așa cum se anunță și în Cuvântul către lectori din primul număr, și totodată să devină organul literar reprezentativ al Craiovei. Redactorii se arată deciși să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum, ei se
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]
-
LUMEA NOUĂ, gazetă umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă
LUMEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]